Mexicul a trimis în SUA 37 de membri ai cartelurilor de droguri
Ministrul mexican al Securității, Omar Garcia Harfuch, a scris într-o postare pe rețeaua de socializare de pe X că persoanele transferate erau „infractori cu impact major” care „reprezentau o amenințare reală la adresa securității țării”, potrivit AP. Este a treia oară în mai puțin de un an când Mexicul trimite membri ai cartelului reținuți în SUA, în încercarea țării de a contracara amenințările tot mai mari din partea președintelui american Donald Trump. Garcia Harfuch a declarat că guvernul a trimis în total 92 de persoane. Transferul de marți a inclus personalități din Cartelul Sinaloa, cartelul Beltrán-Leyva, Cartelul Jalisco Noua Generație și Cartelul Nord-Est, o rămășiță a grupului Zetas, cu sediul în statul mexican de graniță Tamaulipas, vizavi de Texas. Autoritățile mexicane au declarat că toți au cazuri în curs de desfășurare în SUA. Atenția SUA îndreptată spre Mexic Trump a luat în considerare ideea unei acțiuni militare împotriva cartelurilor mexicane, un limbaj care a devenit și mai combativ de când o operațiune militară americană în Venezuela l-a detronat pe fostul președinte Nicolas Maduro la începutul acestei luni. Îndreptându-și atenția către Mexic la scurt timp după atacul din Venezuela, Trump a declarat într-un interviu acordat Fox News: „Am eliminat 97% din drogurile care intrau pe apă și vom începe acum să atacăm țărmul, în ceea ce privește cartelurile.” Săptămâna trecută, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a vorbit cu Trump , spunându-i că intervenția SUA în Mexic „nu este necesară”, dar subliniind că cele două guverne vor continua să colaboreze. În februarie anul trecut, Mexicul a trimis în SUA 29 de membri ai cartelurilo, inclusiv pe baronul drogurilor Rafael Caro Quintero , care se afla în spatele uciderii unui agent DEA american în 1985. În august, o a doua rundă de investigații a constat în trimiterea în SUA a 26 de figuri ale cartelului mexican. Niciuna nu avea profilul lui Caro Quintero, dar, acoperind mai multe carteluri, cifrele ar putea ajuta procurorii americani să construiască dosare.
Mexic: Rata omuciderilor a scăzut cu aproape 40% de la preluarea mandatului de către Claudia Sheinbaum
Autoritățile mexicane au anunțat joi că media zilnică a omuciderilor a ajuns la 52.4 cazuri în decembrie 2025, în scădere de la 86.9 cazuri înregistrate în septembrie 2024, luna anterioară preluării mandatlu prezidențiale de către Scheinbaum. În cadrul conferinței de presă de joi, președinta a spus: „Este cel mai mic număr din 2016”. Sistemului Național de Securitate Publică a anunțat că rata națională a omuciderilor a fost de 17.5 la 100.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din 2015. Președinta a afirmat că aceste rezultate demonstrează eficiența strategiei guvernamentale în materie de securitate, subliniind colaborarea strânsă dintre instituțiile de securitate, sistemul de justiție și guvernatorii statelor mexicane. Analiștii din domeniul securității atrag atenția că reducerea numărului de crime nu oferă o imagine completă a situației de securitate, în condițiile în care alte infracțiuni grave, precum disparițiile forțate, sunt în creștere, scrie The Guardian. Potrivit think-tank-ului Mexico Evalúa, numărul total al crimelor a scăzut cu peste 20% în primele 10 luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă cazurile de dispariții au crescut cu 15%, iar în unele state creșterea a ajuns până la 200%. „Datele privind omuciderile nu mai sunt valabile pentru estimarea contextului insecurității publice. În primul rând, avem polițiști și procurori care nu au capacitatea sau voința de a identifica și clasifica în mod corespunzător cadavrele. În al doilea rând, crima organizată are capacitatea de a ascunde violența prin dispariții”, a susținut Armando Vargas, un expert de securitate din cadrul Mexico Evalúa.
Un cutremur de magnitudine 6,5 a lovit Mexic. Prima conferință de presă din 2026 a președintei statului, întreruptă
Cutremurul a avut magnitudinea preliminară de 6,5 pe scara Richter, iar epicentrul cutremurului a fost înregistrat în orașul San Marcos, în sudul statului Guerrero, în apropierea stațiunii Acapulco, situată pe coasta Pacificului, potrivit agenției seismologice naționale din Mexic, citată de Associated Press. Conferința de presă a președintei Mexicului a fost întreruptă. Pe imagini se vede cum președinta și-a întrerupt discursul, simțind cutremurul. Acesta i-a îndemnat pe cei din sală să rămână calmi. Ea s-a îndepărtat de la pupitru, în timp ce jurnaliștii, dar și jurnaliștii care au asistat la conferință au evacuat sala. De asemenea, locuitorii din Mexico City, dar și turiștii și din stațiunea Acapulco au ieșit în stradă când a început cutremurul. Ulterior, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum și-a reluat conferința de presă, declarând că a discutat cu guvernatorul statului Guerrero, care i-a spus că, până în acel moment, nu au fost raportate pagube grave. Potrivit Serviciul Geologic al SUA, cutremurul s-a produs la o adâncime de 35 de kilometri, iar epicentrul a fost situat la o distanță de 4 kilometri nord-vest de Rancho Viejo, zonă din statul Guerrero, aflat în munți, la aproximativ 92 de kilometri nord de stațiunea Acapulco.
Al doilea fiu al lui El Chapo își recunoaște vinovăția pentru trafic de droguri. Fiul baronului drogurilor colaborează cu procurorii
Cunoscut în Mexic sub numele de „Chapitos” sau „micul Chapos”, Joaquin Guzman Lopez și fratele său Ovidio Guzman Lopez au fost acuzați că aceștia conduc o facțiune a cartelului din Sinaloa. Autoritățile federale au descris operațiunea drept un efort masiv de a trimite cantități „uluitoare” de fentanil în SUA, potrivit Associated Press. Joaquin Guzman Lopez a pledat vinovat pentru două acuzații de trafic de droguri, dar și continuarea activității criminale. El și un alt lider longeviv al cartelului Sinaloa, Ismael „El Mayo” Zambada, au fost arestați în iulie 2024 în Texas, după ce au aterizat în SUA cu un avion privat. Ambii bărbați au pledat anterior nevinovați pentru diverse acuzații de trafic de droguri, spălare de bani și deținere de arme de foc. Capturarea lor a provocat o creștere a violenței în statul Sinaloa din nordul Mexicului, în urma ciocnirilor dintre două facțiuni ale cartelului Sinaloa. Ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției, Joaquin Guzman Lopez a recunoscut că a ajutat la supravegherea producției, dar și introducerea și punerea în vânznare în SUA a unei cantități mari de cocaină, heroină, metamfetamină, marijuana și fentanil, alimentând o criză care a contribuit la zeci de mii de decese prin supradoză în fiecare an. Potrivit sursei citate, avocatul său, Jeffrey Lichtman, a felicitat autoritățile americane și cele mexicane. „Până în prezent, guvernul a fost foarte corect cu Joaquin”, a declarat el după înfățișarea la tribunal. „Apreciez faptul că guvernul mexican nu a intervenit”. Primul fiu al lui El Chapo care a încheiat o înțelegere cu procurorii din SUA Fratele său, Ovidio, a devenit primul fiu al lui „El Chapo” care a încheiat o înțelegere cu procuratura SUA în iulie. El a pledat vinovat pentru trafic de droguri, spălare de bani și deținere ilegală de arme de foc, pentru rolul său ca lider al cartelului. Experții juridici americani au calificat înțelegerea drept „un pas important pentru guvernul SUA” în ceea ce privește anchetarea ți urmărirea penală a liderilor cartelului Sinaloa. Tatăl celor doi fii, Joaquin „El Chapo” Guzman, a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019, pentru rolul său de fost lider al cartelului spaniol, după ce a introdus cantități de cocaină și alte tipuri de droguri în SUA, timp de 25 de ani. Frații urmau să preia rolul de lideri ai cartelului, după tatăl lor.
Echipa Națională a României, umilită pe aeroportul din Mexic. Sportivii români, reținuți 12 ore și alungați din țara gazdă
Echipa națională de pescuit din caiac a României, calificată la Campionatul Mondial din Mexic, a fost întoarsă din drum de autoritățile mexicane imediat după aterizare, deși sportivii prezentaseră toate documentele necesare. Sportivii au fost reținuți 12 ore, privați de telefoane și pașapoarte, iar în final au fost urcați într-un avion și trimiși înapoi la Madrid. Echipa națională caută soluții pentru a reveni la competiție. Incidentul a fost relatat de Răzvan Ghindăoanu, membru al lotului, care a descris tratamentul primit drept degradant și umilitor. Potrivit acestuia, scandalul a pornit de la faptul că autoritățile de frontieră au cerut o dovadă tipărită pentru cazarea delegației pe perioada oficială a campionatului. Echipa Națională a României, umilită pe aeroportul din Mexic Sportivii susțin că aveau toate documentele necesare: confirmarea rezervării pentru zilele de antrenament, dovada plății către Federația Mexicană de Pescuit — în valoare de 13.500 de euro, care acoperea caiacele și cazarea — precum și scrisoarea oficială de invitație la Campionatul Mondial, potrivit Știri Diaspora. Echipa Națională a României, umilită pe aeroportul din Mexic Cu toate acestea, autoritățile mexicane nu au considerat actele suficiente. „Cea mai tristă zi din 2025! Am ajuns în Mexic plini de speranță după un an de gânduri și pregătiri. Eram fericiți că vom participa la Campionatul Mondial de pescuit din caiac… însă fericirea a dispărut și a fost înlocuită de frustrare și neputință când am aflat (după 20 de ore de zbor și escale) că ne-a fost refuzată intrarea în Mexic pe motiv că nu aveam tipărită o dovadă de la organizator pentru rezervarea cazării pe durata oficială a competiției!”, a scris Răzvan Ghindăoanu. El afirmă că delegația avea toate actele necesare: „Noi aveam dovada rezervării pentru zilele de antrenament neoficial și dovada plății către organizator (Federația Mexicană de Pescuit) pentru caiace și cazare (13.500 €). Aveam scrisoarea de invitație la Campionat. Toate acestea nu au contat!” Foto: Facebook Recomandarea autorului: Șeful FIFA se folosește de banii saudiților pentru a dezvolta fotbalul în țările sărace. A fost anunțat un program pentru oferit împrumuturi Lovitura pregătită de Dan ȘUCU: negociază cu AS Roma pentru un jucător. Este mijlocaș ofensiv și are o cotă de piață de 13 milioane de euro Eșec dureros cu Uruguay la RUGBY! Ni s-au anulat trei eseuri după analiza video
Protestele se înmulțesc în Mexic, alimentate de asasinarea primarului
În Mexico City, un mic grup de protestatari cu glugi au dărâmat gardurile din jurul Palatului Național, unde locuiește președinta Claudia Sheinbaum, provocând o ciocnire cu poliția anti-revoltă, care a folosit gaze lacrimogene, potrivit martorilor Reuters. Secretarul pentru siguranță publică al orașului Mexico City, Pablo Vazquez, a declarat într-o conferință de presă că 100 de polițiști au fost răniți, dintre care 40 au necesitat îngrijiri medicale. Alți 20 de civili au fost răniți, a declarat Vazquez pentru publicația locală Milenio. Secretarul pentru siguranță publică a mai spus că 20 de persoane au fost arestate și alte 20 „trimise în judecată pentru infracțiuni administrative”. Alte marșuri au avut loc în diferite orașe din Mexic, inclusiv în statul vestic Michoacan, unde furia a izbucnit după asasinarea, pe 1 noiembrie, a primarului din Uruapan, Carlos Manzo, care a fost împușcat mortal în timpul unei manifestații publice organizate cu ocazia Zilei Morților. Unii demonstranți din Mexico City și-au îndreptat furia împotriva partidului lui Sheinbaum, scandând „Afară, Morena!”. Unii au cerut, de asemenea, eforturi mai susținute din partea statului pentru a opri criminalitatea și violența, strigând „Carlos nu a murit, guvernul l-a ucis”. Un grup care se autointitulează „Generația Z Mexic” și care a chemat la proteste a declarat într-un „manifest” difuzat pe rețelele de socializare că este apolitic și reprezintă tineretul mexican care s-a săturat de violență, corupție și abuz de putere. Generația Z se referă la persoanele născute între 1997 și 2012, imediat după generația milenialilor, iar grupurile de protest din alte țări din întreaga lume au preluat această denumire pentru a promova schimbări sociale și politice. Guvernul Sheinbaum a pus la îndoială motivele din spatele marșurilor de sâmbătă, afirmând că acestea au fost organizate în mare parte de oponenții politici de dreapta și promovate de roboți pe rețelele de socializare.
Monede de aur în valoare de un milion de dolari găsite într-o epavă spaniolă
Peste 1.000 de monede de argint și aur, despre care se crede că au fost bătute în coloniile spaniole din Bolivia, Mexic și Peru, au fost descoperite în această vară în largul coastei atlantice a Floridei, a anunțat 1715 Fleet – Queens Jewels LLC, potrivit AP. Cu secole în urmă, averea era transportată înapoi în Spania când un uragan a distrus navele flotei pe 31 iulie 1715, vărsând comorile în mare, potrivit 1715 Fleet Society. De-a lungul anilor, milioane de dolari în monede de aur din flota din 1715 au fost găsite de salvatori și vânători de comori într-o zonă de coastă care se întinde de la Melbourne la Fort Pierce. Datele și marcajele monetare sunt încă vizibile pe unele dintre monedele recuperate recent, a declarat compania de salvare, un avantaj pentru istorici și colecționari care speră să afle mai multe despre comoara pierdută. Excavators find $1 million in gold coins from Spanish shipwreck along Florida’s ‘Treasure Coast’ https://t.co/uszkMHZHMm pic.twitter.com/FfQz2MWTwF — Broomfield Enterprise (@bfld_enterprise) October 2, 2025 „Această descoperire nu se referă doar la comoara în sine, ci și la poveștile pe care le spune”, a declarat Sal Guttuso, directorul operațional al companiei de salvare, într-un comunicat. „Fiecare monedă este o bucată de istorie, o legătură tangibilă cu oamenii care au trăit, au muncit și au navigat în timpul Epocii de Aur a Imperiului Spaniol. Găsirea a 1.000 dintre ele într-o singură recuperare este atât rară, cât și extraordinară”. Conform legii din Florida, orice „comoară” sau alte artefacte istorice „abandonate” pe terenuri sau în apele aparținând statului aparțin acestuia, deși echipele pot primi permisiunea de a efectua „servicii de recuperare”. Legea prevede ca aproximativ 20% din materialele arheologice recuperate să fie păstrate de stat pentru colecții de cercetare sau expunere publică.
Mexicul extrădează 26 de lideri ai cartelurilor către SUA, în cel mai amplu transfer din ultimii ani
Conform AP, Mexicul a predat Statelor Unite 26 de figuri de rang înalt din mai multe carteluri, printre care lideri ai „Los Cuinis”, grup aliat cartelului Jalisco New Generation (CJNG), membri ai cartelului Sinaloa şi ai grupării Los Zetas. Printre cei extrădaţi se află Abigael González Valencia, cumnatul liderului CJNG Nemesio Rubén „El Mencho” Oseguera Cervantes, unul dintre cei mai căutaţi traficanţi de droguri de către autorităţile americane, precum şi Roberto Salazar, acuzat de uciderea unui adjunct de şerif din Los Angeles în 2008. Transferul a avut loc după ce Departamentul de Justiţie al SUA a convenit să nu solicite pedeapsa cu moartea pentru niciunul dintre inculpaţi, similar cu un acord încheiat în februarie, când Mexicul a predat 29 de membri ai cartelurilor, inclusiv pe celebrul Rafael Caro Quintero. Preşedintele mexican Claudia Sheinbaum a arătat o deschidere mai mare faţă de cooperarea în domeniul securităţii decât predecesorul său, însă a respins categoric ideea unei intervenţii militare americane pe teritoriul Mexicului. Administraţia Trump a desemnat CJNG şi alte şapte grupuri criminale latino-americane drept organizaţii teroriste străine, începând să formuleze acuzaţii de terorism în unele cazuri legate de carteluri.
Mexicul dă oficial în judecată Google, după ce Trump a redenumit Golful Mexic în Golful Americii
Dispută diplomatică neașteptată între Mexic și SUA, cu Google prins la mijloc. Președinția mexicană a anunțat că a inițiat o acțiune în justiție împotriva gigantului american Google, acuzând compania că a schimbat pe nedrept numele „Golfului Mexic” în „Golful Americii” pe Google Maps. Totul a pornit de la un decret semnat de Donald Trump, imediat după revenirea sa la Casa Albă. O decizie controversată impusă de la Washington Potrivit presei franceze, Donald Trump, revenit la președinția SUA în ianuarie 2025, a decis în luna februarie să redenumească simbolic apele care scaldă sudul Statelor Unite, Mexicul și Caraibele. Astfel, în hărțile oficiale americane, „Golful Mexic” a fost înlocuit cu „Golful Americii”, o denumire care a stârnit reacții puternice în Mexic. Google a urmat rapid noua linie trasată de administrația Trump, modificând denumirea pe platforma Google Maps. În timp ce utilizatorii din Mexic încă văd eticheta „Golfo de México”, cei din America Centrală și de Sud sunt confruntați cu o denumire dublă, unde „Golfo de América” apare în paralel. Apple a ezitat inițial, dar a sfârșit prin a adopta aceeași terminologie, susținând că urmează surse guvernamentale oficiale precum GNIS (Geographic Names Information System) din SUA. Claudia Sheinbaum contraatacă în numele suveranității Trei luni mai târziu, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că a fost depusă oficial o plângere împotriva Google. Deși nu a precizat detalii privind instanța sau momentul exact, lidera de la Ciudad de México a acuzat compania că a aplicat greșit un decret american, extinzându-i efectele asupra întregului golf, nu doar asupra zonei de jurisdicție americană. „Tot ce dorim este respectarea exactă a decretului emis de administrația SUA. Nici măcar Statele Unite nu pretind că pot redenumi întreaga întindere maritimă. Este vorba strict de platoul continental american”, a declarat Sheinbaum. Mai mult, ca răspuns simbolic la decizia administrației Trump, președinta mexicană a lansat o ironie istorică: a propus ca, în replică, Mexicul să redenumească Statele Unite în „America Mexicană”, făcând trimitere la o hartă din secolul al XVII-lea în care acest nume ar fi fost menționat. Ce urmează pentru Google și ce mize are Mexicul Disputa scoate la iveală un conflict delicat între geopolitică, suveranitate culturală și puterea de influență a platformelor digitale globale. Google, care a afirmat că doar respectă liniile directoare ale administrației americane, se află acum în poziția de a răspunde acuzațiilor venite din partea unui stat suveran. Pentru Mexic, miza este una de identitate națională și simbol geopolitic. Golful Mexic nu este doar un toponim geografic, ci și un element esențial al istoriei și culturii naționale. Orice tentativă de rebranding din exterior este privită drept o încălcare a demnității naționale. Procesul intentat de Mexic ar putea deveni un precedent important în definirea limitelor pe care companiile tech le au atunci când modifică denumiri geografice sensibile în funcție de interesele guvernelor dominante.