Vânzările la șunca cu nitriți s-au prăbușit spectaculos | Procentul care arată schimbarea obligă supermarketurile să se replieze: 350%
Nu cu mult timp în urmă, șunca (și, de altfel, orice fel de mezeluri) „fără nitriți” sau „fără conservanți” era mai degrabă un detaliu de pe etichetă. Acum, pentru tot mai mulți consumatori, a devenit un criteriu solid de cumpărare. Un exemplu vine din Marea Britanie, unde Waitrose a lansat o gamă de șuncă „Fără nitriți”, după ce interesul pentru produsele fără nitriți a crescut puternic. În ultimul an, căutările de pe site-ul retailerului pentru „ham nitrite free” au crescut cu 350%, iar cele pentru „nitrite free bacon” cu 110%. Schimbarea nu se oprește la șuncă Vânzările pentru două sortimente de bacon fără nitriți au crescut cu 22%, respectiv 8% față de anul precedent. Pentru un produs atât de obișnuit precum o felie de șuncă pusă într-un sandviș, cifrele sunt surprinzătoare. Ele arată că discuția despre carnea procesată a ieșit din zona studiilor medicale și a ajuns direct în coșul de cumpărături. Un studiu european cu 450.000 de participanți În acest context apare o nouă piesă importantă de cercetare. Un studiu european coordonat de cercetători de la IDIBELL-ICO a analizat date din cohorta EPIC, una dintre cele mai mari cercetări prospective din lume despre alimentație și cancer. Au fost incluși peste 450.000 de europeni, urmăriți în medie timp de peste 14 ani. Rezultatul care atrage atenția este următorul: pentru fiecare 30 de grame suplimentare de carne procesată consumate zilnic, riscul de adenocarcinom gastric crește cu 9%, iar cel de adenocarcinom esofagian cu 13%. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o singură masă cu șuncă sau bacon, ci despre diferențe de consum care se mențin în timp. Cercetarea extinde astfel dovezile existente, care leagă deja consumul regulat de carne procesată de un risc mai mare de cancer colorectal. Ce înseamnă, de fapt, „carne procesată”? Aici apare una dintre cele mai importante nuanțe. Carnea procesată nu înseamnă doar cârnați. În această categorie intră produsele care au fost transformate pentru a-și îmbunătăți gustul sau pentru a rezista mai mult: prin sărare, afumare, conservare sau adăugarea unor substanțe conservante. Asta înseamnă că în aceeași categorie intră produse precum șunca, baconul și numeroase tipuri de mezeluri. În schimb, noul studiu nu a găsit o asociere semnificativă între consumul de carne roșie și riscul general de cancer gastric sau esofagian. Diferența contează. Nu orice carne este „carne procesată”, iar riscurile nu pot fi puse toate în aceeași categorie. Nitriții sunt preocuparea constantă a consumatorilor Nitriții sunt utilizați în numeroase produse din carne procesată, inclusiv pentru conservare și pentru caracteristicile specifice ale produselor. Prezența lor a devenit însă una dintre principalele preocupări ale consumatorilor care încearcă să reducă aportul de carne procesată. Cercetarea europeană nu dovedește că nitriții din șuncă sunt singura cauză a cancerului. Ea analizează asocierea dintre consumul de carne procesată și riscul unor tumori digestive. Carnea procesată a fost clasificată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) drept carcinogenă pentru oameni, pe baza dovezilor epidemiologice existente, în special în cazul cancerului colorectal. Asta nu înseamnă că o felie de șuncă este echivalentă, ca pericol, cu un factor de risc major precum fumatul. Riscul individual depinde de cantitate, frecvență și de ansamblul stilului de viață. Chiar cercetătorii studiului subliniază că riscul general depinde de alimentație și stilul de viață în ansamblu, nu de un singur aliment. De ce apar acum tot mai multe produse fără nitriți? Piața pare să răspundă înainte ca dezbaterea științifică să fie închisă definitiv. Supermarketuri incluse în cercetare spun că lansarea noii game de șuncă fără nitriți vine ca răspuns la cererea consumatorilor. În paralel, interesul pentru bacon fără nitriți a crescut deja cu două cifre. Cifrele de căutare sunt poate cel mai bun indicator al schimbării de comportament: +350% pentru șuncă fără nitriți într-un singur an. Iar supermarketurile au început să răspundă acestei cereri. Cât de mult contează cele 30 de grame? Trebuie făcută o distincție importantă între creșterea relativă a riscului și riscul absolut. Cifra de 9% sau 13% nu înseamnă că o persoană care mănâncă 30 de grame de șuncă în plus într-o zi are automat o probabilitate cu 9% sau 13% de a face cancer. Este vorba despre o creștere relativă a riscului asociat cu un consum suplimentar de 30 de grame pe zi, observată în datele analizate. De aceea, mesajul cercetătorilor este unul mult mai simplu decât ar putea sugera un titlu alarmist: mai puțină carne procesată, mai multe alimente proaspete și o dietă variată. Organizațiile de sănătate publică recomandă deja limitarea consumului de carne procesată. Iar noul studiu adaugă dovezi pentru două tipuri de cancer digestiv la imaginea pe care cercetătorii o construiesc de ani de zile. Nu este o poveste despre „șunca otrăvitoare” Și poate tocmai aici este partea cea mai interesantă. Nu există un moment în care o persoană mănâncă o felie de șuncă și „face cancer”. Cancerul este rezultatul unui proces complex, în care intervin alimentația, stilul de viață, genetica, vârsta și numeroși alți factori. Când căutările pentru șuncă fără nitriți cresc cu 350%, iar un supermarket începe să lanseze produse noi pentru a răspunde cererii, schimbarea nu mai este doar una din laboratoarele de cercetare. Ea a ajuns pe raft.
Ce vinuri merg cu fiecare tip de parizer: Arta potrivirii
Ce băuturi merg cu fiecare tip de sortiment de parizer? Întrebarea i-a preocupat atât de intens pe degustătorii de vinuri încât că au organizat demonstrații și cursuri pentru potrivirea sortimentelor de parizer cu vinuri. Parizerul, ajuns la 80 de lei/kilogramul, este printre cele mai vândute mezeluri locale, având circa 150 de ani de istorie în spate. Opt feluri de parizer, patru artizanale! Degustătorii verifică membranele, golurile de aer, gustul și conținutul, judecând erorile de producție. Pe felie nu trebuie să rămână resturi, iar vânzătorii din măcelării și magazine trebuie să-i scoată ambalajul la tăiere. Au testat prima oară parizerul de pui. Mirosul de boia, usturoi cu piper și nucșoară se răspândește rapid. Câșțigătorii intră în potrivirea cu vinurile. Parizerul de vită se potrivește cu vinul rose. Parizerul de pui merge cu vin spumant. Un vin alb însoțește parizerul de porc. 150 de nostalgici după gustul copilăriei s-au înscris în prima zi. Sursa Video: Știrile PRO TV Autorul recomandă: Care este singurul parizer SĂNĂTOS din România. Dragoș Pătraru le-a testat pe toate și a găsit răspunsul
Care este cel mai sănătos parizer din România, potrivit lui Piedone. Expertiza șefului ANPC
Întrebat de vloggerița Ela Crăciun ce nu ar trebui să cumpărăm dacă am vedea ce vede ANPC în spate? Directorul ANPC, Cristian Popescu Piedone, a răspuns: „Nimic” Ela Crăciun l-a întrebat ce notă ar acorda riscurilor alimentare din România. Piedone a spus: „7 este indulgent. Piedone a mai spus că nu întotdeauna, ce este mai scump nu este și bun. „Nu. Asta și spuneam. Am întâlnit cazurile în care cel mai scump Vadu a fost cel mai prost. Parizerul de Tulcea este cel mai gustos”. Piedone ne-a arătat un exercițiu: cum să ne dăm seama în 30 de secunde că un local nu este sigur. „Prima oară, că faci sau nu faci, te duci la toaletă. Cum e toaleta așa e și bucătăria”, a spus directorul ANPC. Piedone a aflat din ce se face parizerul de porc Potrivit CANCAN, Cristian Popescu Piedone a inspectat o fabrică de procesare a cărnii unde a participat la procesul de producție al parizerului. A rămas surprins de ceea ce a văzut după ce a urmărit atent fiecare pas și le-a cerut angajaților detalii despre fiecare ingredient. A văzut că că se pune inclusiv gheață pentru că, în timpul amestecării, se încinge carnea. „Vedeți, dragi consumatori, ăsta e parizerul!”, a precizat Piedone. Fostului primar i-a plăcut foarte mult parizerul din această fabrică din Tulcea. I-a felicitat pe angajați pentru munca depusă și pentru respectul pe care îl arată față de consumatori. „Am ajuns la produsul finit. Bă, tată, dar e bun. Raportat la procesul tehnologic de fabricație acordat la produsul finit, felicitări! Respectați consumatorii, respectați fluxul tehnologic, am văzut vestiarele, am văzut dezinfecția personalului care intră în procesul de fabricare sau tranșare, am văzut echipamentele, am văzut aditivii care se găsesc și în laborator, și în produsul finit. Sunteți unul dintre cele mai mari abatoare de procesare a cărnii din județul Tulcea. Noi vă felicităm pentru buna desfășurare și grija față de consumator!”, a mai spus șeful ANPC. Citește și: Piedone a ajuns în control la firmele de pompe funebre din București. Ce făceau acești 2 comisari ANPC în spatele lui, în timpul verificărilor Piedone a închis o grădiniță din București din cauză că 11 copii și o educatoare au ajuns la spital cu stări de rău Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele