DULCELE pe care nu-l mănâncă niciodată dr. Gheorghe Cerin la micul-dejun. Asta e marketing. Asta e marketing
„Dulcele” pe care nu-l mănâncă niciodată dr. Gheorghe Cerin la micul-dejun. „Asta e marketing”. Dr. Gheorghe Cerin, medic primar în Cardiologie, a dezvăluit ce alimente ar trebui evitate la micul-dejun, pentru a rămâne sănătoși. Este vorba de cerealele noastre cele „de toate zilele”, date copiilor din obișnuință, chiar la micul-dejun. De ce ar trebui să ne ferim de cereale? Potrivit cardiologului, micul-dejun trebuie să conțină alimente consistente, dar sănătoase. Specialistul spune că mâncăm cereale, integrale, dar care au mult amidon. Adică au zahăr foarte mult: la 100 grame de cereale avem cam 60 grame de zahăr. „Asta e marketing, le-am mâncat, m-am dus la serviciu. Nu ne gândim”, spune dr. Gheorghe Cerin, potrivit b1tv.ro. Deci eu trebuie să mănânc alimente consistente, dar să fie complexe. Să aibă tot ce trebuie. Să aibă vitamine, să aibă proteine, să aibă acizi grași esențiali. Păi, care ar fi variantele? Peștele, dar nu are săruri minerale”, a explicat Gheorghe Cerin, în podcastul „Fain și simplu”, moderat de Mihai Morar. Consumăm sau nu lactate cu conținut redus de grăsime? Gheorghe Cerin recomandă evitarea produselor lactate cu un conținut slab de grăsimi. Acesta spune că nu ar trebui alese în defavoarea celor grase, doar pentru numărul de calorii. „Păi, dar de ce să mă feresc de grăsime? Ne-ntoarcem de unde am plecat. Care-i problema că are brânza grăsime? Dacă doar 30% din aia se va sfârși în grăsimea mea. De ce? Este problema iaurtului 0.0% grăsime. De ce să mănânc iaurt 0.0% grăsime când există iaurt cu 5%, chiar și cu 9-10% cremă de iaurt grecesc? Nu? De ce? Că are calorii? […] Capacitatea noastră de a metaboliza, de a procesa alimentele grase vegetale sau animale, este limitată de o cascadă de evenimente, de la cantitatea de bilă pe care ficatul poate să o producă și așa. Linia asta tehnologică este limitată. Și când eu am saturat această linie tehnologică, mașina umană are un semnal. Pe care și dumneavoastră îl știți, îl știu și eu. Se numește greață. Să vreau să mănânc, nu mai pot. Și dacă vine unul și îmi pune pistolul și eu mănânc în continuare, mașina umană are al doilea semnal de la bunul Dumnezeu. Vărsătura”, a mai explicat medicul cardiolog. Autorul recomandă:
Dieta pe care copiii lui Novak Djokovic o urmează cu strictețe
Novak Djokovic (38 de ani), cel mai titrat jucător din istoria tenisului, este cunoscut pentru stilul său de viață sănătos. Atât el, cât și soția sa, Jelena, acordă o atenție deosebită alimentației, iar cei doi copii ai cuplului, Stefan și Tara, beneficiază din plin de acest lucru. Jelena este mai restrictivă în privința dietei sale, fiind eliminată carnea sau produsele lactate, dar Stefan (11 ani) și Tara (9 ani) nu par să aibă o problemă în acest sens și se bucură de mic-dejunul sănătos pe care îl au în fiecare dimineață, notează Sportal. Potrivit nutriționiștilor, necesarul energetic pentru copiii cu vârste între 7 și 14 ani este de 60-70 kcal/kg corp, din care glucidele să asigure peste 50% dintre acest necesar. Prin prisma activității sportive, cu 100 de tituri ATP câștigate, Novak Djokovic acordă o mare atenție alimentației pe care o are, iar copiii săi urmează dieta cu strictețe, mai ales că aceasta este adaptată nevoilor aferentei vârstei, fiind în creștere. Astfel, alimentația este una bogată în vitamine (minerale și alți nutrieți), dar și în fibre, necesare pentru o bună funcționare a sistemului digestiv. Jelena Djokovic a vorbit despre meniul pe care îl au Stefan și Tara la micul dejun, mai ales că și copiii sunt adepții unei alimentații vegetariene, la fel ca mama lor. La micul dejun, cei doi copii primesc un amestec special de semințe și lapte de cocos, care este preparat cu o seară înainte. Potrivit Jelenei, uneori proporțiile sunt diferite, dar în general sunt cam la fel: semințe de chia, cânepă, semințe de mac, dud, in, cacao, coco, mamu, vanilie și ovăz, plus laptele de cocos. Acestui amestec îi mai adaugă fructe proaspete. Iar ca băutură, le oferă un pahar de suc proaspăt de fructe. „Stefan a avut o alimentație normală, cu carne și pește, în primii ani, apoi a trecut pe alimentația vegetală și este foarte bine și foarte sănătos. Iar Tara a fost încă de la început doar pe alimentația vegetală. Slavă Domnului, nu am avut niciodată probleme cu sănătatea ei. Copiii sunt pe o dietă complet vegetariană, fără niciun fel de probleme. Mănâncă cu plăcere cartofi, castraveți și morcovi”, a declarat Jelena, soția lui Novak Djokovic. De asemenea, Jelena a precizat că se ocupă să le combine alimentele cât mai bine, astfel încât copiii să beneficieze de toate vitaminele și mineralele necesare. Iar cum legumele verzi sunt o provocare pentru cei mai mulți dintre copii, Jelena a găsit soluția și le mixează în sucurile de legume. Jelena Djokovic, doar 30% din alimente sunt gătite Jelena a limitat consumul de alimente gătite la doar 30%, iar asta nu este o problemă, câtă vreme din dietă nu fac parte alimentele care necesită preparare termică, precum carnea sau peștele. De asemenea, din dieta sa nu fac parte produsele lactate sau zahărul, dar nici produsele care conțin gluten. Pe acesta din urmă îl evită, chiar dacă nu are vreo problemă cu el. Novak Djokovic este cel mai titrat jucător de tenis, cu 24 de trofee de Grand Slam în palmares. Recent a lăsat Serbia natală și s-a mutat în Grecia.
Fiecare oră de întârziere a micului dejun ar putea fi asociată cu un risc de deces cu 10% mai mare
„Ora la care se ia micul dejun ar putea servi ca un indicator ușor de monitorizat al stării generale de sănătate”, a declarat dr. Hassan Dashti, specialist în nutriție și biolog circadian la Harvard Medical School și Massachusetts General Hospital, care a condus studiul. El a sugerat că schimbările în orele de masă ar putea fi folosite ca un „semn de avertizare timpurie” pentru a investiga problemele de sănătate fizică și mintală subiacente. Dr. Dashti a analizat datele a aproape 3.000 de adulți din Marea Britanie, cu vârsta medie de 64 de ani, din studiul longitudinal al Universității din Manchester privind cogniția la vârste înaintate normale și sănătoase. Participanții au raportat orele la care au luat masa și au completat chestionare privind sănătatea și stilul de viață pe parcursul mai multor ani, potrivit Independent. Desfășurarea studiului Cercetătorii au descoperit că, pe măsură ce oamenii îmbătrâneau, aveau tendința de a lua micul dejun și cina mai târziu, iar cei cu mai multe probleme de sănătate sau cu o tendință genetică de a a adormi târziu aveau, de asemenea, tendința de a mânca mai târziu. Un mic dejun luat mai târziu a fost asociat cu boli fizice și psihologice, inclusiv oboseală, probleme de sănătate orală, depresie și anxietate. De asemenea, a fost asociat cu o șansă ușor mai mare ca o persoană să moară în timpul unei perioade de urmărire de zece ani. După ajustarea pentru alți factori, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de educație și stilul de viață, fiecare oră de întârziere a micului dejun a fost asociată cu un risc de deces cu 10% mai mare. Este doar o asociere Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că nu există o cauză și un efect direct al consumului târziu al micului dejun, ci doar o asociere. Asta înseamnă că micul dejun târziu nu scurtează neapărat viața unei persoane, dar poate indica probleme de sănătate ascunse, obiceiuri de viață sau diferențe biologice care influențează sănătatea, informații care ar putea fi utile unui medic generalist. „Până acum, aveam o înțelegere limitată a modului în care se schimbă ora meselor pe măsură ce îmbătrânim și a modului în care această schimbare se raportează la sănătatea generală și longevitate”, a spus Dashti. „Descoperirile noastre contribuie la completarea acestei lacune, arătând că ora târzie a meselor, în special micul dejun întârziat, este legată atât de probleme de sănătate, cât și de un risc crescut de mortalitate la persoanele în vârstă. Aceste rezultate adaugă un nou sens zicalei „micul dejun este cea mai importantă masă a zilei”, în special pentru persoanele în vârstă”. Autorii studiului sugerează că sunt necesare studii viitoare pentru a explora potențialul orei meselor ca strategie de promovare a longevității în rândul populației în vârstă.
Ingredientul secret care transformă ouăle prăjite într-un mic-dejun gourmet. Ce să adaugi în tigaie
Un ingredient simplu, pe care îl ai deja în bucătărie, poate transforma complet gustul ouălor prăjite. Bucătarii spun că astfel obții un preparat crocant, cu o aromă rafinată, demn de restaurantele de lux. Dacă te-ai plictisit de ouăle prăjite clasice, ai acum ocazia să le transformi într-un preparat cu adevărat savuros. Ingredientul secret este susanul, un truc folosit adesea în bucătăria asiatică, care oferă ouălor o crustă crocantă și un gust fin, cu note subtile de nucă. Potrivit bucătarilor de la Sift and Simmer, ouăle prăjite cu semințe de susan sunt mult mai aromate și au o textură aparte, care le face să pară un preparat sofisticat, nu doar o alegere rapidă pentru micul dejun, potrivit Fanatik. Pentru această rețetă ai nevoie de: 2 linguri de semințe de susan (albe, negre sau combinate) 1 linguriță de ulei vegetal 2 ouă mari ulei picant cu ardei iute (opțional, pentru un plus de aromă) sare și piper, după gust Mod de preparare: Încălzește tigaia la foc mic spre mediu și adaugă semințele de susan. Lasă-le câteva secunde, până când încep să își schimbe culoarea și emană un miros plăcut. Adaugă apoi uleiul, iar imediat după, sparge ouăle direct peste stratul de susan încins. Pune capacul peste tigaie, dar lasă o mică deschidere pentru ca aburul să poată ieși. Lasă ouăle la foc timp de 4-5 minute, până când albușul devine ferm, iar gălbenușul rămâne moale (sau gătește-le după preferințe). Presară sare și piper la final, iar dacă vrei un mic-dejun cu adevărat inedit, adaugă câteva picături de ulei picant cu ardei iute. Gustul intens și textura crocantă vor transforma ouăle prăjite într-un adevărat deliciu. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Robotul umanoid care îți pregătește micul dejun. Care sunt șansele să-l ai acasă, în viitor
Un video recent publicat de compania chineză de robotică Dobot a captat atenția tuturor printr-o demonstrație uimitoare a robotului humanoid, Atom, care pregătește un mic dejun sofisticat. Clipul, intitulat „Rise and Shine with Atom, Your New Breakfast Buddy!”, arată cum robotul folosește brațele lungi și flexibile pentru a așeza pe o farfurie felii de șuncă, cârnați, pâine și cireșe. De asemenea, Atom toarnă lapte într-un pahar și ridică tava pentru a servi micul dejun. Robotul care te-ar putea ajuta la sarcinile cotidiene Deși filmarea pare să fie realizată într-un studio controlat, ceea ce ridică întrebări despre aplicabilitatea acestor abilități într-o bucătărie reală și mai haotică, robotul Atom demonstrează un nivel impresionant de dezvoltare tehnologică. Cu o precizie de mișcare a brațelor de doar 0,05 mm, Atom se prezintă ca fiind un robot capabil să îndeplinească sarcini delicate și precise. Sistemul AI, Robot Operator Model-1, îi permite să se adapteze autonom la mediul înconjurător, iar puterea de calcul este echivalentă cu cea a unui card grafic modern de gaming, conform informațiilor raportate de South China Morning Post, scrie Futurism. Pe lângă pregătirea meselor, Dobot susține că Atom poate și să sudeze componente electronice sau să calibreze instrumente de precizie, activități care necesită o stabilitate și o precizie extremă a brațelor. Cât de credibilă este integrarea roboților umanoizi în viețile noastre În ciuda entuziasmului din industrie privind potențialul roboților umanoizi care ar putea asista în diverse activități casnice, rămâne de văzut dacă aceștia vor deveni accesibili pentru omul de rând. De exemplu, compania chineză Unitree oferă deja roboți cvadrichelici la un preț mult mai mic decât cel al Spot Mini de la Boston Dynamics, iar robotul humanoid G1 este disponibil pentru 16.000 de dolari. Dobot anunță că robotul Atom va fi disponibil pentru vânzare la prețul de 27.500 de dolari. În ciuda costurilor încă ridicate, unii roboți umanoizi au început deja să fie folosiți la scară largă în industrii, cum ar fi depozitele, pentru a îndeplini sarcini umane. Adrian Stoch, director de automatizare al GXO Logistics, a declarat recent că roboții umanoizi, precum Digit de la Agility Robotics, sunt deja utilizați pentru diverse sarcini, cum ar fi descărcarea unui camion dimineața, selectarea produselor în timpul zilei și încărcarea camioanelor seara. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor evolua prețurile și utilitatea acestor tehnologii, în condițiile în care roboții humanoizi pot transforma treptat modul în care trăim și lucrăm. Evident, aici avem inclusiv componenta etică, un „cartof fierbinte” al omenirii zilelor noastre.