Presa americană prezintă Marea Evadare: Top 10 țări
Americanii se pun pe vândut tot. Mobilier, locuință, automobile, tot ce au acumulat după câteva decenii de muncă. Unii îl înjură în șoaptă pe Donald Trump după efectele negative ale războiului cu Iran și ale tarifelor vamale. Cei mai mulți americani care vor să emigreze dau vina pe creșterea costurilor vieții care le-au ruinat „visul american”. Unde aleg să se mute? Chiar în mult „huiduita” Europă și chiar în „infama” țară învecinată, Mexic. Sunt criticate deseori de republicanii aflați la putere. Nu și de către americanii din clasa mijlocie care își doresc să aibă un sistem public de sănătate la fel de dezvoltat ca cel european, pe lângă calitatea crescută a vieții în comparație cu cea din SUA. Tot mai mulți americani vor să plece definitiv din SUA Un cuplu american și-a cumpărat un bilet doar dus spre Italia. „A fost cel mai stresat lucru pe care l-am făcut, dar și cel mai bun”, a spus o persoană intervievată de Forbes. Să obțină viza de muncă și să cumpere o casă cu curte în Italia a fost o dublă provocare. Dar a meritat. „Nu-mi vine să cred că s-a întâmplat cu adevărat”, a spus persoana care a renunțat la „visul american” pentru a se muta într-o zonă rurală din Italia. Calitatea vieții a scăzut în SUA Un raport al Global Citizen Solutions a realizat un clasament al țărilor cu cel mai crescut nivel de trai, după ce tot mai mulți americani se plâng că a scăzut calitatea vieții lor. Mulți americani își fac planuri pentru a migra definitiv din SUA din cauza scumpirii locuințelor și a serviciilor medicale. Chiar și alimentele și carburanții care erau ieftini în mod obișnuit s-au scumpit. Americanii din clasa mijlocie își pun la bătaie economiile strânse pentru pensionare doar ca să pornească o viață nouă într-o altă țară. Cei mai mulți optează pentru țări sud-americane și țări sud-europene. Cei care vor taxe mai mici se duc în „paradisuri fiscale”. Iar cei care vor o viață mai lungă, o bătrânețe mai ușoară și mai puțin stres, aleg țări cu climat subtropical. Clasamentul celor mai căutate țări de către americani Spania: ideală pentru cultură, stil de viață și sistem de sănătate Spania este țara cea mai aleasă de către americanii care vor să migreze definiti din SUA. Multe familii și lucrători în telemuncă o aleg pentru a porni un nou început. Țara are o cultură solidă, servicii sociale, infrastructură dezvoltată și multe orașe turistice (Barcelona, Valencia, Madrid, Granada, Cordoba, Sevilla). Pentru a obține rezidență este necesară Visa de Nomad Digital. Pentru a o boține, angajații în telemuncă trebuie să demonstreze că obțin un venit lunar minim de 3.000 de dolari. Condiția este impusă și în cazul pensionarilor cu venit pasiv. Rezidenții pot obține avantaje prin Legea Beckham, precum reducerea taxelor la 24% pentru primii șase ani. În Spania, o persoană se poate descurca pe cont propriu cu un venit lunar minim de 2.000 dolari pentru a-și acoperi costurile de trai. Portugalia: ideală pentru telemuncă Portugalia este considerată a șaptea cea mai sigură țară din lume în Indexul Păcii Globale. Și este un adevărat paradis pentru nomazii digitali care pot descoperi comunități prietenoase în Lisabona, Porto sau Madeira, cu un stil de viață relaxant pe coastă. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.600 de dolari pe lună în Portugalia. Pentru a obține Golden Visa, un imigrant trebuie să investească 232.100 de dolari. Nomazii digitali care vor să lucreze trebuie să aibă venim minim de 3.969 de dolari pentru a obține Viza de Nomad Digital D8. Iar pensionarii trebuie să câștige anual 11.419 de dolari. Canada: suport mai mare pentru familie și servicii publice mai bune Canada este o țară mai prietenoasă în ce privește obținerea de vize. Cei mai mulți oameni migrează prin programul Work Visa Canada sau Express Entry. Prin aceste programe, tinerii aplicanți cu studii superioare și aptitudini în sănătate și tehnologie, au șanse mari să lucreze în Canada. Chiar dacă programul Canada Start-Up Visa nu mai acceptă aplicanți din 2026, sunt în continuare alte opțiuni similare în regiunile Noa Scotia sau British Columbia. Rezidenții or putea aplica pentru pașaport canadian doar după ce locuiesc permanent timp de 3 ani în Canada. Din decembrie 2025, de la intrarea în vigoare a Legii C-3, americanii care au cel puțin un părinte sau un bunic născut în Canada, sunt calificați pentru a obține cetățenia canadiană prin descendență. Saint Kitts și Nevis: scutiri fiscale și al doilea pașaport Migranții care donează 250.000 de dolari sau investesc cel puțin 325.000 de dolari într-o locuință pot obține cetățenie instant, prin programul Citizenship by Investment program. Sunt și scutiri de taxe. Ritmul vieții este lent, infrastructura nu e la fel de dezvoltată ca-n Europa și America de Nord, dar cel puțin este liniște. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.500 de dolari pe lună. Malta: scutiri fiscale și engleza ca limbă vorbită Prin programul Malta Permanent Residence, un imigrant care aplică pentru cetățenie poate să-și adauge și rudele de până la patru generații. Costul total este de 170.000 de dolari, care acoperă donații către un ONG, achiziție imobiliară și taxe către guven. Malta este o insulă mică unde engleza este limbă vorbită și cu un sistem fiscal relaxat. Valletta este cel mai indicat loc unde îți poți începe o viață fără griji și fără costuri mari. Dacă ești lucrător remote cu un venit minim de 4.000 de dolari, poți aplica pentru programul Malta Nomad Residence Permit. Cipru: scutiri fiscale pentru investitori Pentru a se califica la programul Golden Visa, migranții care doresc să locuiască permanent trebuie să cumpere o locuință în valoare de 300.000 de dolari și să câștige un venit anual de 50.000 de dolari. Deși este o insulă în apropiere de Turcia, engleza este vorbită la scară largă, chiar și în școli. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.800 de dolari pe lună. Noua Zeelandă: natură, siguranță și engleza ca limbă vorbită Noua Zeelandă poate fi cea mai
Peste 41.000 de migranți au ajuns în Marea Britanie cu ambarcațiuni mici în 2025
Datele oficiale arată că 41.472 de persoane au ajuns pe coastele Marii Britanii anul trecut, un nivel depășit doar în 2022, când au fost înregistrate peste 45.000 de sosiri. Numărul traversărilor a fost cu aproximativ 13% mai mare față de 2024, deși ritmul a scăzut în ultimele două luni ale anului, scrie The Guardian. Guvernul de la Londra susține că a început să aplice măsuri mai dure pentru combaterea migrației ilegale. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că aproape 50.000 de persoane aflate ilegal în țară au fost deja îndepărtate, iar acordul cu Franța permite returnarea celor care ajung cu bărci mici. Autoritățile afirmă că noile reforme urmăresc eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală și accelerarea procedurilor de returnare. Premierul Keir Starmer a promis, încă din campania electorală din 2024, destructurarea rețelelor de trafic de persoane. În acest context, Guvernul mizează pe noile atribuții acordate forțelor de ordine prin legea privind securitatea frontierelor și imigrația, adoptată în decembrie, care introduce infracțiuni noi și instrumente similare celor folosite în combaterea terorismului. Criticile nu au întârziat să apară. Liderul partidului Reform UK, Nigel Farage, a calificat politicile guvernului drept „un eșec total”, iar conservatorii susțin că ieșirea Marii Britanii din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ar fi singura soluție reală pentru reducerea traversărilor. Afirmațiile privind legătura dintre migrație și criminalitate au fost însă contestate de organizații independente, care spun că nu există date publice clare în acest sens.
Marea Britanie introduce interdicții de vize pentru statele care refuză repatrierea migranților
Autoritățile de la Londra pregătesc o schimbare radicală în sistemul de migrație, schimbare ce vizează statele care refuză să coopereze în privința repatrierii persoanelor aflate ilegal pe teritoriul britanic. Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, urmează să anunțe luni schimbările din sistemul de migrație. Printre acestea se numără transformarea statutului de refugiat într-unul temporar și obligarea solicitanților să aștepte 20 de ani înainte de a putea aplica pentru stabilire permanentă. În centrul noilor măsuri se află introducerea unor sancțiuni severe pentru Angola, Namibia și Republica Democrată Congo, trei state care au refuzat să primească peste 4.000 de migranți fără acte și infractori expulzați din Regatul Unit. Sancțiunile ar putea ajunge de la suspendarea serviciilor de viză rapidă pentru diplomați și oficiali, până la interzicerea totală a vizelor pentru toți cetățenii lor. „În Marea Britanie, respectăm regulile. Când am spus că vor exista sancțiuni pentru țările care nu primesc înapoi infractori și imigranți ilegali, am spus-o serios. Mesajul meu către guvernele străine de astăzi este clar: Acceptați întoarcerea cetățenilor voștri sau pierdeți privilegiul de a intra în țara noastră”, a transmis Mahmood. Printre măsurile anunțate de ministra de Interne, se numără și modul în care instanțele britanice aplică Convenția Europeană a Drepturilor Omului (ECHR), în contextul ascensiunii electorală a partidului Reform UK care promovează o platformă anti-imigrație. „Aceste reforme vor bloca apelurile nesfârșite, vor opri cererile de ultim moment și vor intensifica expulzările celor care nu au dreptul să fie aici”, a declarat premierul Keir Starmer, citat de Reuters.