Donald Trump va opri permanent migrația din toate țările din Lumea a Treia
Într-o postare amplă pe Truth Social, Trump a declarat că va „încheia toate admiterile ilegale făcute de administrația Biden” și că va „îndepărta pe oricine nu reprezintă un beneficiu net pentru Statele Unite sau nu este capabil să își iubească țara, va elimina toate beneficiile și subvențiile federale pentru non-cetățeni, va retrage cetățenia migranților care subminează liniștea internă și va expulza orice cetățean străin care reprezintă o povară publică, un risc pentru securitate sau nu este compatibil cu civilizația occidentală”, citează Baha. Referindu-se la politicile de imigrație, despre care a afirmat că au „erodat” progresele, Trump a spus că este nevoie de „migrație inversă”, pe care a descris-o drept singura modalitate de a „remedia complet această situație”. Postarea sa a venit după moartea unuia dintre cei doi membri ai Gărzii Naționale care au fost împușcați miercuri în Washington DC, suspectul fiind identificat ca un cetățean afgan. Sarah Beckstrom, una dintre cele două membre ale Gărzii Naționale împușcate miercuri la Washington DC, a decedat. „Din păcate, trebuie să vă spun că, cu câteva secunde înainte să continui, chiar acum, am auzit că Sarah Beckstrom din Virginia de Vest, una dintre gărzile militare despre care vorbim”, „tocmai” a decedat”, a spus Trump. Cealaltă victimă „se luptă pentru viața sa”, a adăugat Trump, menționând că suspectul din spatele atacului armat este „și el în stare gravă”.
AUR propune un acord al partidelor politice privind controlul migraţiei
Liderul AUR susţine că s-a inspirat din modelul polonez. El propune ca partidele din România să ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte modelul în care poate fi abordată problema migraţiei. „Vom propune ca toate formaţiunile politice să ajungă la un acord privind pactul de migraţie propus de UE”, a transmis George Simion în cadrul unui eveniment AUR. Pactul va fi realizat în urma unei dezbateri naţionale şi va avea forma unui acord precum cel de la Snagov. Declaraţia de la Snagov este un document semnat în 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România, care atesta acordul forţelor politice faţă de strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană. În cadrul evenimentului de luni, George Simion a mai anunţat că în plan european AUR va cere „exceptarea minorilor din aceste schimbări de gen şi din lumea celor care sunt confuzi din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte politica internă, George Simion a transmis că partidul său va depune o moţiune simplă împotriva fiecărui ministru din actualul cabinet şi una împotriva întregului cabinet.
Kilmar Abrego Garcia, bărbatul deportat din greșeală, riscă din nou expulzarea din SUA
Abrego a fost eliberat vineri din detenție din Tennessee, după mai bine de cinci luni de închisoare, inclusiv într-un penitenciar de maximă securitate din El Salvador. Revenit în Maryland, el rămâne în vizorul autorităților, care pot relua procedurile de deportare. Avocații săi spun că Departamentul pentru Securitate Internă i-a oferit posibilitatea expulzării în Costa Rica, dacă acceptă să pledeze vinovat pentru acuzația de transport al unor migranți ilegali. În caz contrar, riscă deportarea în Uganda. Abrego Garcia a pledat nevinovat, dar avocații săi recunosc că poartă discuții cu procurorii pentru a ajunge la o înțelegere și pentru a evita expulzarea în Africa. Totodată, aceștia cer instanței să respingă acuzațiile, motivând că Garcia a fost inculpat „selectiv și represiv”, ca urmare a contestării deportării sale eronate în El Salvador. Deportat în martie spre El Salvador, în ciuda unei decizii judecătorești din 2019 care interzicea acest lucru din cauza riscului de persecuție, Abrego a fost readus în SUA abia în iunie, după ce administrația Trump a fost acuzată că a ignorat luni de zile o decizie a unei instanțe federale.
Interpret afgan reținut de ICE în timpul interviului pentru cartea verde. Riscă deportarea, deși este în SUA legal
Potrivit avocatului său şi unor organizaţii pentru drepturile omului, Zia se prezentase la un interviu legat de obţinerea cărţii verzi în cadrul unui program special destinat celor care au sprijinit forţele americane în misiuni externe. La finalul programării, a fost reţinut de agenţi ICE şi urcat într-o dubă, fiind ulterior transferat într-un centru de detenţie din afara statului Connecticut. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a declarat într-un răspuns scris că Zia, intrat în SUA în octombrie 2024 printr-un program umanitar, dar condiţionat de intrare în SUA şi este cercetat pentru „acuzaţii penale grave”, fără a oferi detalii. Avocata acestuia, Lauren Petersen, neagă categoric existenţa vreunui antecedent penal şi spune că nu a fost informată despre niciun dosar de acest fel. Mii de afgani, aduşi în SUA prin programe speciale după retragerea trupelor americane din Afganistan, riscă acum deportarea în urma schimbărilor de politică ale administraţiei Trump. Deocamdată, un judecător a emis o suspendare temporară a expulzării, dar Zia rămâne în detenţie în aşteptarea următoarelor audieri.
Donald Trump promite sprijin pentru afganii blocaţi în Emiratele Arabe Unite
Deşi este susţinătorul unor politici anti-imigraţie şi a suspendat programe de relocare a migranţilor, preşedintele Trump a anunţat printr-o postare pe Truth Social „Voi încerca să îi salvez, începând chiar acum”, exprimând sprijin pentru afganii blocaţi în Emiratele Arabe Unite. Câteva mii de cetăţeni afgani au fost evacuaţi în 2021 în Emiratele Arabe Unite, după ce talibanii au preluat controlul asupra întregii ţări, în urma retragerii haotice a forţelor americane. EAU a acceptat să îi găzduiască temporar, în calitate de partener de securitate al Statelor Unite, însă pentru mulţi dintre ei situaţia a rămas nerezolvată ani la rând. În 2022, Canada a fost de acord, la cererea Washingtonului, să relocheze aproximativ 1.000 dintre afganii aflaţi încă în Emirate. Administraţia Biden a adus aproape 200.000 de afgani în Statele Unite, inclusiv membri ai familiilor personalului militar afgan-american, copii reuniţi cu părinţii lor, rude ale celor deja stabiliţi şi zeci de mii de colaboratori ai guvernului american în cei 20 de ani de război.
Germania, până recent destinația favorită din UE pentru solicitanții de azil, nu mai este în top trei. Care sunt noile destinații ale azilanților
Germania nu mai este destinația numărul unu pentru persoanele care solicită azil în UE, după ce sfârșitul regimului Assad a dus la o scădere a numărului de cereri de azil din partea sirienilor. Potrivit unui raport nepublicat al Agenției UE pentru Azil, consultat de reporterii Financial Times, sistemul de azil al UE trece printr-o „schimbare semnificativă” după căderea fostului președinte sirian Bashar al-Assad de la putere în decembrie. În ultimul deceniu, sirienii formaseră cel mai mare grup de solicitanți de azil în UE, plus Norvegia și Elveția. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil Conform celor mai recente date disponibile, în mai 2025, Agenția a înregistrat 64.000 de cereri de azil în UE, o scădere de aproape un sfert față de aceeași lună din 2024. De remarcat, scăderea „extrem de abruptă” a cererilor din partea sirienilor, de la aproximativ 16.000 în octombrie anul trecut la doar 3.100 în mai. „Din februarie, Germania nu mai este destinația de top din UE+; Spania, Italia și Franța au primit mai multe cereri în mai 2025”, scrie agenția. În Germania, numărul total de cereri de azil a scăzut de la 18.700 în mai 2024 la 9.900 în mai 2025. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil, cu aproape 12.800 înregistrate în mai, în scădere de la 16.300 anul trecut. Numărul total a scăzut, dar a crescut numărul de cereri din partea persoanelor din Venezuela, conform Agenției UE. Italia a primit 12.300 de cereri în mai, în scădere de la 15.500 anul trecut, dintre care o treime au fost depuse de persoane din Bangladesh și Peru. Pe locul al treilea se află Franța, cu 11.900 de cereri, puțin sub cele 12.500 de anul trecut, cele mai multe din partea unor cetățeni din Congo, Afganistan și Haiti. Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil Raportul vine în contextul în care un număr tot mai mare de țări europene cer măsuri mai dure pentru a reduce migrația neregulamentară pe continent. Mai multe țări, cum ar fi Danemarca, caută modalități de a deporta imigranți în state terțe. În ciuda schimbărilor recente, Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil, deoarece a acceptat mult mai multe cereri decât alte țări în ultimii ani. Între 2008 și 2024, Germania a acordat azil pentru 150.000 de solicitanți, comparativ cu aproximativ 50.900 în Spania, 40.000 în Italia și 65.200 în Franța, potrivit Eurostat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Grecia SUSPENDĂ procesarea solicitărilor de azil ale migranților din Africa de Nord
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele