Donald Trump promite sprijin pentru afganii blocaţi în Emiratele Arabe Unite
Deşi este susţinătorul unor politici anti-imigraţie şi a suspendat programe de relocare a migranţilor, preşedintele Trump a anunţat printr-o postare pe Truth Social „Voi încerca să îi salvez, începând chiar acum”, exprimând sprijin pentru afganii blocaţi în Emiratele Arabe Unite. Câteva mii de cetăţeni afgani au fost evacuaţi în 2021 în Emiratele Arabe Unite, după ce talibanii au preluat controlul asupra întregii ţări, în urma retragerii haotice a forţelor americane. EAU a acceptat să îi găzduiască temporar, în calitate de partener de securitate al Statelor Unite, însă pentru mulţi dintre ei situaţia a rămas nerezolvată ani la rând. În 2022, Canada a fost de acord, la cererea Washingtonului, să relocheze aproximativ 1.000 dintre afganii aflaţi încă în Emirate. Administraţia Biden a adus aproape 200.000 de afgani în Statele Unite, inclusiv membri ai familiilor personalului militar afgan-american, copii reuniţi cu părinţii lor, rude ale celor deja stabiliţi şi zeci de mii de colaboratori ai guvernului american în cei 20 de ani de război.
Germania, până recent destinația favorită din UE pentru solicitanții de azil, nu mai este în top trei. Care sunt noile destinații ale azilanților
Germania nu mai este destinația numărul unu pentru persoanele care solicită azil în UE, după ce sfârșitul regimului Assad a dus la o scădere a numărului de cereri de azil din partea sirienilor. Potrivit unui raport nepublicat al Agenției UE pentru Azil, consultat de reporterii Financial Times, sistemul de azil al UE trece printr-o „schimbare semnificativă” după căderea fostului președinte sirian Bashar al-Assad de la putere în decembrie. În ultimul deceniu, sirienii formaseră cel mai mare grup de solicitanți de azil în UE, plus Norvegia și Elveția. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil Conform celor mai recente date disponibile, în mai 2025, Agenția a înregistrat 64.000 de cereri de azil în UE, o scădere de aproape un sfert față de aceeași lună din 2024. De remarcat, scăderea „extrem de abruptă” a cererilor din partea sirienilor, de la aproximativ 16.000 în octombrie anul trecut la doar 3.100 în mai. „Din februarie, Germania nu mai este destinația de top din UE+; Spania, Italia și Franța au primit mai multe cereri în mai 2025”, scrie agenția. În Germania, numărul total de cereri de azil a scăzut de la 18.700 în mai 2024 la 9.900 în mai 2025. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil, cu aproape 12.800 înregistrate în mai, în scădere de la 16.300 anul trecut. Numărul total a scăzut, dar a crescut numărul de cereri din partea persoanelor din Venezuela, conform Agenției UE. Italia a primit 12.300 de cereri în mai, în scădere de la 15.500 anul trecut, dintre care o treime au fost depuse de persoane din Bangladesh și Peru. Pe locul al treilea se află Franța, cu 11.900 de cereri, puțin sub cele 12.500 de anul trecut, cele mai multe din partea unor cetățeni din Congo, Afganistan și Haiti. Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil Raportul vine în contextul în care un număr tot mai mare de țări europene cer măsuri mai dure pentru a reduce migrația neregulamentară pe continent. Mai multe țări, cum ar fi Danemarca, caută modalități de a deporta imigranți în state terțe. În ciuda schimbărilor recente, Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil, deoarece a acceptat mult mai multe cereri decât alte țări în ultimii ani. Între 2008 și 2024, Germania a acordat azil pentru 150.000 de solicitanți, comparativ cu aproximativ 50.900 în Spania, 40.000 în Italia și 65.200 în Franța, potrivit Eurostat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Grecia SUSPENDĂ procesarea solicitărilor de azil ale migranților din Africa de Nord
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele