Bacalaureatul, schimbat din 2030. Examen diferențiat în funcție de profil și specializare, anunțat de Ministerul Educației
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030. Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev. Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial. „Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook. El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor. Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază. Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) – în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă; proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) – proba există și în prezent Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu. O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor. Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației. „Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
Ministerul Educației anunță că 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din anul școlar 2026-2027
Ministerul Educației din România a anunțat joi, pe Facebook, că ministrul Mihai Dimian a aprobat un ordin prin care 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit Ministerului, măsura face parte din Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru și vizează învățământul liceal de stat, particular și confesional. Ministerul explică faptul că planul-cadru este documentul de bază care stabilește structura procesului educațional. „Este documentul care stabilește disciplinele (materiile) care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână.” Noile modele propuse vin cu schimbări importante, în special în ceea ce privește flexibilitatea și rolul elevilor în alegerea materiilor. „Modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână, inclusiv a orarului elevului”, a transmis ministerul. De asemenea, accentul este pus pe extinderea opțiunilor disponibile pentru elevi, prin dezvoltarea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii. „Se prioritizează alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii în domenii precum: comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine”, se arată în anunț. Reprezentanții ministerului anunță că implicarea școlilor în elaborarea propriilor planuri-cadru este esențială pentru adaptarea la nevoile reale ale elevilor și comunității. „Este important că școala s-a implicat în elaborarea propriului plan-cadru pentru că poate răspunde mai bine nevoilor comunității școlii”, au precizat aceștia. „Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene și atingerea competențelor prevăzute de legislație.” „Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc intrarea în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin”, mai anunță Ministerul. Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Mihai Dimian a depus jurământul la Cotroceni și a devenit oficial noul ministru al Educației
Mihai Dimian a devenit oficial noul ministru al Educației. Rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, acesta a depus jurământul la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan. PNL l-a nominalizat pe Mihai Dimian, actualul rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, pentru funcția de ministru al Educației. Acesta vine cu o experiență vastă în sistemul de învățământ din România și SUA, dar și cu o situație financiară solidă. Dimian conduce în prezent Universitatea din Suceava, instituție unde a ocupat timp de 12 ani funcția de prorector. Potrivit CV-ului său, acesta a activat ca profesor și cercetător la universități de prestigiu, precum Universitatea Howard din Washington DC și Universitatea Maryland. Dimian deține un doctorat obținut în Statele Unite și a urmat stagii de cercetare în Franța și Germania. De asemenea, are două diplome de Licență și o diplomă de Master, toate obținute la Iași. AUTORUL RECOMANDĂ: Cine este Mihai Dimian, propunerea PNL pentru Ministerul Educației. Rectorul Universității din Suceava are o avere impresionantă Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, validat de PNL pentru funcția de ministru al Educației