Guvernul Siegfried Mureșan: Lista completă a miniștrilor propuși
Premierul desemnat Siegfried Mureșan și-a prezentat vineri, 25 septembrie, lista completă de miniștri care vor face parte din Guvernul său, în cazul în care acesta va fi învestit de Parlament. Dintre cele 16 ministere, șapte sunt ale PNL, cinci ale USR, trei ale UDMR, iar unul dintre ele îi revine unui ministru independent. Este vorba de Ministerul Justiției, care va fi condus de fosta judecătoare Andrea Chiș, susținută de toate cele trei partide. De asemenea, câte un ministru de la fiecare partid va ocupa și funcția de viceprim-ministru. Loading … Mai mult de jumătate dintre miniștrii lui Siegfried Mureșan au fost și în Guvernul demis al lui Bolojan Europarlamentarul a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din următorul Executiv cu puteri depline, în cazul în care va trece de votul Parlamentului. Pe lângă cele 16 nume, Mureșan a menționat și persoana care va ocupa funcția de Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Este vorba de inginerul Dan Reșitnec, din partea USR. Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru: Mircea Abrudean (PNL) Minsiterul Apărării Național și viceprim-ministru: Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru: Tanczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției: Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe: Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății: Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Raluca Turcan (PNL) Minsiterul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei: Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii: Bulcsu Koppany Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării: Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR) În afară de Mircea Abrudean, Cătălin Drulă, Andrea Chiș, Raluca Turcan, Sebastian Burduja, Bulcsu Koppany Ötvös și Dan Retișnesc, toți au făcut parte, într-o formă sau alta, din Guvernul condus de Ilie Bolojan și demis la începutul lunii mai. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Am propus oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea” / „Mâine facem următorul pas” „Aceasta este echipa cu care mergem în fața Parlamentului României. Am propus pentru fiecare minister oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea guvernării. Avem în față multă muncă. Oamenii așteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare și știe ce are de făcut pentru a le obține. Mâine depunem programul de guvernare și lista Guvernului și facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil și pregătit să înceapă munca din prima zi”, a scris Siegfried Mureșan în postarea publicată pe Facebook. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Surpriza USR : Cătălin Drulă, în madatul căruia nu s-a inaugurat niciun km de autostradă, se întoarce chiar la Transporturi Cea mai mare surpriză din Guvernul Mureșan vine de la USR. A fost readus în prim-plan Cătălin Drulă, propus la Ministerul Transporturilor. Este vorba de același omu căruia i se mai spunea și ,,zero kilometri’’, aluzie la faptul că, în mandatul său din perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, nu s-a construit niciun kilometru de autostradă. „Am demonstrat că putem guverna altfel: cu rezultate, nu cu promisiuni. Miniștrii USR au livrat reforme pe care România le aștepta de ani de zile, iar votul de astăzi le reconfirmă mandatul. Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați și un trai mai bun pentru fiecare român”, a declarat președintele USR, Dominic Fritz. Cătălin Drulă, propus de USR ca ministru al Transporturilor Aripa conservatoare din PNL, care a cerut susținere pentru Mureșan, „decapitată” complet de Ilie Bolojan Pe de altă parte, în lista propusă de liberali se află doar nume care fac parte din aripa partidului care îl susține pe liderul Ilie Bolojan. Niciunul dintre „disidenții” din grupul conservator al liberalilor – care i-au îndemnat pe parlamentari să voteze Guvernul Mureșan – nu a fost inclus în schema de guvernare. De asemenea, membrii Biroului Politic Național al PNL au validat în unanimitate programul de guvernare prezentat de europarlamentarul desemnat pentru a forma următorul Executiv cu puteri depline.
Ministrul Educației: Nu voi propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale
„Nu voi propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale. Dimpotrivă, prin creșterea cu aproximativ 7% a pragului de venit pentru eligibilitate, estimăm o creștere a numărului elevilor care vor putea beneficia de bursă socială”, a transmis Dimian, pe Facebook. Ministrul interimar precizează că proiectul pus în consultare publică a vizat atât perioada de acordare a burselor sociale, cât și cuantumul minim lunar al acestora. „Prin urmare, o variantă cu un cuantum lunar mai mare, acordat pe durata activităților didactice, poate fi analizată în raport cu varianta distribuirii sprijinului pe întregul an, fără ca aceasta să presupună automat diminuarea sprijinului anual acordat elevului”, a explicat Dimian. Ministrul interimar susține că bursa socială are, potrivit legislației, rolul de a susține participarea elevilor la activitățile didactice și de a preveni abandonul școlar. Din acest motiv, acordarea bursei în perioada activităților școlare ar putea fi corelată mai direct cu scopul educațional al măsurii. Dimian a precizat că există state europene care nu acordă burse sociale pe perioada vacanțelor școlare, chiar dacă alocă mai multe resurse pentru finanțarea educației decât România. Dimian: „Sărăcia nu intră în vacanță”, un argument legitim Ministrul consideră însă „legitim” și argumentul potrivit căruia „sărăcia nu intră în vacanță” și subliniază că sprijinirea persoanelor afectate de sărăcie trebuie să rămână o preocupare permanentă a statului. În acest context, Dimian face trimitere la venitul minim de incluziune, mecanismul de protecție socială prevăzut de lege pentru prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială. În cadrul acestuia este inclus și ajutorul pentru familia cu copii, destinat familiilor cu venituri reduse care au în întreținere copii cu vârsta de până la 18 ani. „Pentru elevii din medii dezavantajate socioeconomic, venitul minim de incluziune are ca principal obiectiv protecția socială. Bursa socială este un mecanism suplimentar de suport pentru acești copii și are ca obiectiv susținerea participării lor la activitățile didactice”, a afirmat Dimian. Propunerea susținută în Guvern Perioada de consultare publică pentru proiect s-a încheiat joi. Ministrul interimar spune că va ține cont de observațiile și propunerile primite înainte de a formula varianta pe care o va înainta mai departe. „Mai mulți copii eligibili, fără diminuarea sprijinului anual acordat fiecăruia — acesta este principiul de la care voi porni în propunerea pe care o voi trimite către Comisia de Dialog Social și o voi susține în Guvern”, a conchis ministrul interimar..
Florin Manole (PSD): Dimian blochează legea salarizării
Deputatul PSD Florin Manole, ministru al Muncii în Guvernul Bolojan până la data de 25 aprilie 2026, afirmă pentru Gândul că liderii PNL sunt de acord cu proiectul legii salarizării, însă că acesta este criticat de minstrul interimar al Educației, Mihai Dimian, independentul susținut de PNL pentru preluarea conducerii Ministerului la începutul lunii martie, după demisia lui Daniel David. Referitor la modificările aduse în conținutul legii, Manole spune că au fost luate măsuri pentru „mici tăieri” la nivelul personalului medical. Tot astăzi, 26 august 2026, cele mai importante sindicate din învățământ au criticat forma actuală a proiectului de lege, pe motiv că prevederile referitoare la angajații din sistemul educațional dau dovadă de „desconsiderație”. „Considerăm profund problematic faptul că un Guvern demis, lipsit de legitimitatea politică deplină pentru asumarea unor decizii cu efecte majore pe termen lung, continuă să promoveze şi să negocieze o reformă structurală a salarizării”, au transmis reprezentanții sindicatelor din educație. Legea salarizării, în aer. Liderii coaliției nu au fost de acord cu niciuna dintre formele proiectului / Grindeanu: „Sunt termeni imposibil de îndeplinit” La începutul săptămânii, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a confirmat că este „aproape imposibil” ca legea să mai fie adoptată până la termenul inițial fixat pe 31 august, pentru că întâlnirile cu președintele Nicușor Dan de la Palatul Cotroceni nu au dus către nicio concluzie. „Încă nu este un punct de vedere comun între ministere. Întâlnirea tehnică de la Cotroceni nu s-a încheiat cu o concluzie, nu pot să vă spun că avem o formă a acestei legi. România are nevoie de o lege a salarizării, care să fie dezbătută, discutată, care să așeze pe bază de echitate totul. Marea problemă a ținut de acest lucru. Mi se pare foarte greu, spre imposibil, ca acum să venim cu o formă a legii care să ducă la aprobarea legii. Sunt termeni imposibil de îndeplinit. Nu avem nici o formă a acestei legi”, a declarat Sorin Grindeanu.
Cine are interes să rămână Guvernul în interimat? Răspunsul ironic al unui ministru
Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a făcut o glumă pornind de la faptul că își donează salariul de ministru către Așezământul de Copii „Sf. Ierarh Leontie” din Rădăuți. „Sper să nu fie aceasta cauza blocajului politic, dar am auzit că, de când îmi donez salariul de ministru Așezământului de Copii Sf. Ierarh Leontie, măicuțele din Rădăuți se roagă să rămân cât mai mult timp ministru interimar.”, a scris Mihai Dimian. Mesajul vine într-un moment în care România traversează o perioadă de incertitudine politică. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, iar negocierile dintre partidele parlamentare pentru constituirea unei noi majorități nu au dus, până în prezent, la un acord. În lipsa unui nou Executiv cu puteri depline, miniștrii își exercită atribuțiile în regim de interimat, până la învestirea unui nou Guvern. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni, unde președintele va discuta cu formațiunile politice parlamentare în încercarea de a debloca negocierile și de a desemna un nou premier.
Bacalaureatul, schimbat din 2030. Examen diferențiat în funcție de profil și specializare, anunțat de Ministerul Educației
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030. Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev. Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial. „Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook. El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor. Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază. Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) – proba există și în prezent; probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) – în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă; proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) – proba există și în prezent Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu. O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor. Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației. „Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
Ministerul Educației anunță că 32 de licee vor pilota planuri-cadru alternative din anul școlar 2026-2027
Ministerul Educației din România a anunțat joi, pe Facebook, că ministrul Mihai Dimian a aprobat un ordin prin care 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit Ministerului, măsura face parte din Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru și vizează învățământul liceal de stat, particular și confesional. Ministerul explică faptul că planul-cadru este documentul de bază care stabilește structura procesului educațional. „Este documentul care stabilește disciplinele (materiile) care se studiază și numărul de ore alocat fiecărei discipline pe săptămână.” Noile modele propuse vin cu schimbări importante, în special în ceea ce privește flexibilitatea și rolul elevilor în alegerea materiilor. „Modelele propuse aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu, a orelor alocate acestora pe săptămână, inclusiv a orarului elevului”, a transmis ministerul. De asemenea, accentul este pus pe extinderea opțiunilor disponibile pentru elevi, prin dezvoltarea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii. „Se prioritizează alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii în domenii precum: comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică, inteligență artificială sau stare de bine”, se arată în anunț. Reprezentanții ministerului anunță că implicarea școlilor în elaborarea propriilor planuri-cadru este esențială pentru adaptarea la nevoile reale ale elevilor și comunității. „Este important că școala s-a implicat în elaborarea propriului plan-cadru pentru că poate răspunde mai bine nevoilor comunității școlii”, au precizat aceștia. „Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene și atingerea competențelor prevăzute de legislație.” „Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc intrarea în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin”, mai anunță Ministerul. Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Mihai Dimian a depus jurământul la Cotroceni și a devenit oficial noul ministru al Educației
Mihai Dimian a devenit oficial noul ministru al Educației. Rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, acesta a depus jurământul la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan. PNL l-a nominalizat pe Mihai Dimian, actualul rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, pentru funcția de ministru al Educației. Acesta vine cu o experiență vastă în sistemul de învățământ din România și SUA, dar și cu o situație financiară solidă. Dimian conduce în prezent Universitatea din Suceava, instituție unde a ocupat timp de 12 ani funcția de prorector. Potrivit CV-ului său, acesta a activat ca profesor și cercetător la universități de prestigiu, precum Universitatea Howard din Washington DC și Universitatea Maryland. Dimian deține un doctorat obținut în Statele Unite și a urmat stagii de cercetare în Franța și Germania. De asemenea, are două diplome de Licență și o diplomă de Master, toate obținute la Iași. AUTORUL RECOMANDĂ: Cine este Mihai Dimian, propunerea PNL pentru Ministerul Educației. Rectorul Universității din Suceava are o avere impresionantă Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, validat de PNL pentru funcția de ministru al Educației