Situație incredibilă într-o comună din Botoșani: după tată și mamă, a venit rândul fiicei să conducă primăria
Fiica fostului primar Verginel Gireadă, Andreea Alecu Gireadă, candidată din partea PSD, a câștigat alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, desfășurate duminică, 7 decembrie, relatează Monitorul de Botoșani. Comuna Mihai Eminescu s-a numărat printre cele 12 UAT-uri din țară în care au avut loc alegeri parțiale, după ce Verginel Gireadă a demisionat în octombrie din funcția de primar, în contextul anchetei DNA pentru luare de mită. Familia Gireadă conduce comuna Mihai Eminescu din 2004 încoace Verginel Gireadă a condus comuna în mai multe mandate, între 2004 și 2012, revenind în funcție după alegerile din 2020. Între 2012 și 2016 a fost deputat PNL de Botoșani. În perioada cât a activat în Parlament, funcția de primar a fost deținută de soția sa, Aneta Gireadă, care a condus localitatea până în 2020. În 2020, Verginel Gireadă a revenit la conducerea Primăriei Mihai Eminescu din partea PNL, iar în 2024 a trecut la PSD și a obținut un nou mandat. Rezultate finale în comuna Mihai Eminescu Candidata PSD, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, a obținut 1.330 de voturi, reprezentând 41,54% din totalul voturilor valabil exprimate. Pe locul al doilea s-a clasat Ionuț-Cristian Sigartău (PNL), cu 823 de voturi, respectiv 25,70%. Pe poziția a treia s-a situat Vasile-Cornel Zmău, candidatul Partidului Oamenilor Tineri, care a obținut 403 voturi (12,59%). Candidatul independent Ioan Purice a încheiat pe locul al patrulea, cu 335 de voturi (10,46%). Florin-Daniel Buhă, candidatul AUR, a primit 191 de voturi (5,97%), fiind urmat de Vasile Onofrei (SOS România), cu 72 de voturi (2,25%). Candidatul USR, Iulian Toșcuță, a obținut 48 de voturi, ceea ce reprezintă 1,50%. În total, la nivelul comunei Mihai Eminescu au fost numărate 3.202 voturi.
Un veritabil eveniment editorial: s-a lansat antologia Eminescu dorul de absolut, volumul 2, sub titlul Cu gândiri și cu imagini…
La Botoșani, Lili Bobu pare investită cu rolul unei vestale care să întrețină și aici nimbul sacru din jurul poetului Mihai Eminescu. Proaspăta antologie intitulată „Eminescu – dorul de absolut…”, tipărită cu profesionalism și dăruire la Iași de „Printhaus” și având elocventul subtitlu Cu gândiri și cu imagini…, adună între coperți 375 de texte evocatoare și analitice, unele concepute special pentru acest eveniment editorial, altele selectate cu eforturi sisifice și acribioase din diverse surse. Printre texte sunt intercalate în jur de 100 de reproduceri din artiști plastici români, cu portrete și interpretări privitoare la universul eminescian, având printre semnatari pe Camil Ressu, Sabin Bălașa, Dan Hatmanu, Ion Grigore, Ligia Macovei, Ion Daghi, Marcel Chirnoagă, Spiru Vergulescu, Aurelian Antal etc. Toate aceste bijuterii plastice, dar și cartea îmbrăcată în catifea de un albastru intens, cu efigia placată cu aur a poetului pe prima copertă și întreg conținutul interior așternut pe hârtie velină, precum și inspirata punere în pagină a proiectului, vor satisface, cu siguranță, și pe cei mai exigenți bibliofili. Impozantul tom apare sub egida Asociației Culturale „Regal dˈArt” Botoșani (în parteneriat cu Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” Chișinău), fiind inițiat și coordonat de inepuizabila Lili Bobu. Iar „produsul” final nu constituie doar ofranda cuvenită Poetului, ci și o nouă contribuție notabilă la cunoașterea nemărginirii eminesciene. Cartea se impune atât prin prezența unor nume prestigioase de eminescologi, români și străini, cât și prin numărul impresionant al celor care semnează texte, cele mai multe constituind nu doar omagii, ci și incontestabile dovezi că înțelegerea deplină a fabuloasei moșteniri eminesciene e încă departe de a fi încheiată. Avem de fapt în față al II-lea volum dedicat lui Eminescu în viziunea Asociației Culturale botoșănene „Regal dˈArt”, primul conținând, în 2021, „100 de poeme dedicate efigiei eminesciene”, scrise de-a lungul anilor de autori români. Acest al doilea volum (însoțit de încă un obiect editorial de lux, având mai puține pagini și numit, cu parfum de epocă, Almanach, dar mustind și acesta de informații utile) se transformă astfel, prin consistența textelor, într-un insolit monument închinat poetului nostru național. El beneficiază de colaborarea academicienilor Mihai Cimpoi și Theodor Codreanu, care semnează prefața și respectiv postfața volumului. Aflați astăzi între liderii eminescologiei românești, cei doi autori oferă unghiuri noi de valorizare a creației și gândirii eminesciene. În prefața intitulată Fragmentarium filosofic eminescian, academicianul basarabean încearcă să răspundă la întrebarea dacă Eminescu poate fi socotit și filosof. Se știe că poetul aderase încă din anii studenției la aria gândirii idealiste proprii romantismului. Mihai Cimpoi identifică în manuscrise preocuparea obsedantă a poetului pentru ideea de ciclicitate, cu similitudini între simbolistica cercului și fenomenele care privesc timpul și cosmosul, cercul devenind o reprezentare a infinitului prin finit. Este evidențiat și rolul inconștientului în viziunea eminesciană, ca dimensiune constantă a operei, fie poezie sau proză. Tot la filosofie se încadrează și distincția observată de Eminescu între cele două stări ale luminii: de undă și de particulă, așa că Mihai Cimpoi acordă gândirii eminesciene inclusiv calitatea de pionierat în materie de revoluție cuantică. Eminescu este cel care susține imposibilitatea cunoașterii în afara adevărului, care adevăr trebuie să fie, romantic și existențial, mai mult al inimii decât al rațiunii. În fond, întreaga gândire eminesciană e subordonată ființei, privită anticipat printr-o lentilă heideggeriană, încât poemele poetului sunt profund „ontologizate”, devenind meditații existențiale. În fine, gândirea eminesciană stabilește o relație dialectică între viață și moarte, una derivând din cealaltă, în strictă conformitate cu preceptele unei filosofii a naturii, omul ca ființă fiind parte osmotică a acesteia. Concluziile formulate de academicianul Mihai Cimpoi pot veni în sprijinul celor interesați de o dimensiune filosofică eminesciană. La fel de instructivă trebuie socotită și postfața semnată de Theodor Codreanu și intitulată Eminescu, Brâncuși, Enescu. Autorul stabilește, pe eșafodajul unor argumente indiscutabile, analogii tematice și de viziune între cele trei simboluri ale spiritualității românești. Numitorul comun și punctul de legătură între aceștia l-ar constitui ideea de mișcare, cu toate aspectele ei adiacente. La Eminescu esențială nu e frumusețea bazată pe forme încremenite și moarte, ci numai cea care posedă „proporția de mișcări”. De aici însăși definiția pe care Theodor Codreanu o dă poeziei: aceasta, „ca frumusețe difuză în lume, ca mod de existență, este mișcare”. Teoria se extinde și în planul cunoașterii, unde lucrurile pot fi mișcate și armonizate doar prin filtrul înțelegerii. Preluarea mecanică, în lipsa talentului și amprentei personale, înseamnă literă moartă și zădărnicie. Și de fapt întreaga construcție literară eminesciană demonstrează că lucrurile stau așa. Apreciatul eminescolog ne mai oferă o concluzie temerară: aceea că preceptul verlainean „musique avant toute chose” a fost „dus la perfecțiune nu de poeții blestemați ai Occidentului, ci de Eminescu”. Aici Theodor Codreanu îl invocă și pe Ștefan Petică, cel care considera că nu Macedonski, ci Eminescu este adevăratul precursor al simbolismului românesc. Iar o paralelă cu Brâncuși se realizează logic, dacă avem în vedere că atât poetul, cât și sculptorul își extrag sevele inspirației din resursele folclorului românesc. Brâncuși nu e străin de temele eminesciene, valorificând genial ideea de mișcare a poetului, precum zborul și obsesia ascensiunii, ca în cazul Coloanei infinitului. Și paralela cu Enescu se întemeiază tot pe relația amândurora cu folclorul. Filosofic, Theodor Codreanu descoperă similitudini între poemul Luceafărul și opera Oedip, așa încât să se poată referi cu îndreptățire la „eminescianismul muzicii enesciene”. Cât privește textele critice sau evocative din interiorul antologiei, acestea pot suscita comentarii felurite. Venite de la critici de profesie sau mai cu seamă de la scriitori, unii contemporani cu poetul, alții din generațiile ce urmează, aceste opinii reunite oferă, cu succes, imaginea unui Eminescu viu, de surprinzătoare actualitate. Sunt prezenți cu citate critici fondatori, precum Titu Maiorescu sau Dobrogeanu-Gherea, ca și ctitori ai literaturii noastre moderne: Alecsandri, Caragiale, Slavici și Ion Creangă. Dar și marea pleiadă a criticilor postmaiorescieni: Eugen Lovinescu, M. Dragomirescu, N. Iorga, George Călinescu, Perpessicius, Ibrăileanu, Tudor Vianu, P. Constantinescu, Ș. Cioculescu, Vl. Streinu, I. Petrovici, D. Caracostea, urmați de C. Ciopraga, Al. Piru, E. Papu, C. Noica, I. Negoițescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, D. Murărașu, Gh. Bulgăr, Augustin Z.N. Pop sau
Anul Culturii la MLNR. Lumină de lună, lansare de carte și conferință susținută de psihologul Alin Comșa
Anul 2025 reprezintă un moment de referință pentru Marea Lojă Națională din România (MLNR). Se împlinesc 145 de ani de la Aprinderea Luminilor și, în același timp, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu – simbol al culturii, al reflecției profunde și al identității naționale. ”Aceste două repere cultural-istorice, profund semnificative pentru patrimoniul românesc și cel masonic, se completează și se potențează reciproc. În acest spirit, anul 2025 a fost desemnat Anul Culturii în Marea Lojă Națională din România” a declarat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu. La Editura MLNR va fi lansată, cu această ocazie, o nouă ediție a volumului de poezii „Lumină de lună”, scris de Mihai Eminescu, iar psihologul Alin Comșa va susține o conferință în cadrul evenimentului ”Muzeu pentru o zi” care se va desfășura pe 31 mai 2025, în foierul hotelului NOVOTEL, între orele 08.oo și 21.00. „Mihai Eminescu este un fel de „T zero” a ceea ce înseamnă gândirea înaltă românească” Implicat în proiectul ”Muzeu pentru o zi – Mihai Eminescu”, Alin Comșa a realizat că locul se transformă nu doar într-un spațiu dedicat marelui poet, „ci într-un veritabil epicentru al culturii și civilizației românești”. „Fie că vorbim despre artă, publicistică, poezie sau filosofie, influența lui Eminescu este incontestabilă și profundă. Mihai Eminescu este un fel de «T zero» a ceea ce înseamnă gândirea înaltă românească. Prin fiecare vers și fiecare cuvânt, Eminescu a pus în inima culturii noastre un dialog permanent despre ce înseamnă să fii român, un dialog ce rămâne viu și relevant chiar și în complexitatea lumii contemporane”, a scris Alin Comșa pe Facebook. Totodată, psihologul Alin Comșa a anunțat, în luna februarie, că va demara un nou proiect de comunicare pe paginile sale de socializare, „Față în față”. „O dată pe săptămână, abordez, din punct de vedere psihologic și cultural, idei exprimate de marile personalități din cultura românească și cea universală. Este modul meu de a face cunoscute comunității mele frânturi din istoria umanității, într-un stil plăcut și captivant”, a scris Alin Comșa. Citește și: Autoritățile olandeze, încă în căutare după artefactele dacice furate. Până acum, au fost anchetați șapte suspecți Turneu național EMINESCIANA 2.0. Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, 14 spectacole multimedia realizate după un concept original CASA COANDĂ, donată Academiei de familia ilustrului inventator, uitată de la finanțare pentru reabilitare și amenajare. Când ar putea fi redeschisă Gala Premiilor GOPO 2025. Invitați de excepție la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Evenimentul va fi transmis în direct Opereta din București, moment EMOȚIONANT în memoria Papei Francisc: „Dragostea dărâmă ziduri si distanțe” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Alin Comșa dezvăluie misterul din spatele morții lui Mihai Eminescu: „Nu este sifilis. A fost MALPRAXIS”
Alin Comșa, profesor de psihologie și autorul cărții „Portretele lui Eminescu”, a fost invitatul jurnalistului Adrian Artene în podcastul „Altceva”, unde a vorbit despre adevărata cauză a morții lui Mihai Eminescu și motivele pentru care s-a dorit întinarea personalității marelui poet. Alin Comșa a discutat în podcastul „Altceva cu Adrian Artene” despre unul dintre cele mai controversate aspecte din literatura română, mai exact cauza morții lui Mihai Eminescu, care a încetat din viața la data de 15 iunie 1889, în timp ce era internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Jurnalistul Adrian Artene a abordat subiectul cauzei oficiale a decesului marelui, despre care s-a spus, inițial, că ar fi fost diagnosticul de sifilis, ca apoi să se demonstreze că, de fapt, Eminescu a murit în urma unei doze letale de mercur. „Exista o preocupare de a-l desființa pe Mihai Eminescu, până acolo merge această preocupare, încât este etichetat cu acest diagnostic oficial al sifilisului, deși timpul avea să dovedească faptul că fusese otrăvit cu mercur”, a precizat Adrian Artene. Profesorul Alin Comșa a confirmat această idee și a subliniat că, medicii care au efectuat autopsia lui Mihai Eminescu au observat că nu exista de fapt niciun semn care să indice că ar fi suferit de sifilis. „Creierul lui era intact, ba chiar mai mare decât e la un om obișnuit, ceea ce arată că nu este sifilis, pentru că în cazul acesta creierul are tendința de a se micșora. A fost un tratament administrat greșit, un soi de ceea ce astăzi malpraxis. Apropo de ce ziceați mai devreme că lovim în statuia lui Mihai Eminescu, uite asta este o chestie care ar trebui să fie explorată dacă ne uităm la toată viața domniei sale și apoi, imediat ce a urmat, practic i se întâmplă tot felul de lucruri care îi sunt cumva împotrivă.”, a declarat Alin Comșa la podcastul „Altceva cu Adrian Artene„. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Turneu național EMINESCIANA 2.0. Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, 14 spectacole MULTIMEDIA realizate după un concept original
Pentru a celebra 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor susține o serie de 14 spectacole multimedia, realizate după un concept original, în cadrul unui turneu național organizat cu susținerea Ministerului Culturii. Între 9 mai și 13 iunie 2025, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor oferi publicului din 14 orașe din România ocazia de se bucura de experiența inedită a unei producții multimedia realizată după un concept prezentat în premieră în România și dedicat liricii eminesciene și universalității culturii române. Formatul acestor spectacole se bazează pe proiecția unei serii de 6 videoclipuri realizate de cei doi muzicieni în anul 2021 alături de mari nume ale scenei dramatice românești: MAIA MORGENSTERN, GHEORGHE VISU, CRISTINA DELEANU, EUGEN CRISTEA, SIMONA VINTILĂ, cărora li se adaugă îndrăgitul producător de televiziune britanic CHARLIE OTTLEY. Materialele video prezentate cuprind, într-o fascinantă și foarte originală punere în imagine semnată de regizoarea Anca Colțeanu, poeme eminesciene celebre, recitate fiecare într-o altă limbă și filmate împreună cu cei doi muzicieni în cadre diverse, impresionante, de la pădurile înzăpezite ale Bucegilor la câmpiile aurii din Bărăgan și palatele Bucureștiului, însoțite de efecte speciale și, desigur, punând în lumină imensa valoare dramatică a recitatorilor. Aceste materiale video vor fi proiectate în alternanță cu intepretări live ale celor doi artiști care vor prelua temele muzicale din clipuri pentru a le continua într-o evoluție sonoră inedită, urmând o traiectorie dramatică bine stabilită și deosebit de complexă, trasată de conținutul și expresia capodoperelor eminesciene, pentru a se întoarce apoi în cardul vizual virtual al unui nou poem. O experiență complexă De-a lungul acestei călătorii între imagini și muzică, publicul va putea asculta cunoscutele poeme „La steaua”, „O, rămâi”, „Trecut-au anii”, „Ce te legeni” sau „Ce-ți doresc eu ție?” în variantele lor din limbile ebraică, franceză, engleză sau germană, însoțite de pagini muzicale semnate de compozitori români ce împart în bună măsură aceeași infuență culturală ca traducerile prezentate: Hilda Jerea, Walter Klepper, George Enescu, Alfonso Castaldi, Liana Alexandra. Astfel, sub o denumire sugestivă pentru îmbinarea dintre elementele culturale autentice și perspectiva modernă, Diana Jipa și Ștefan Doniga promit o experiență unică, deosebit de complexă, adaptată cerințelor publicului actual și dedicată, ca toate celelalte concepte semnate de cei doi muzicieni, promovării valorilor culturii române. Programul turneului EMINESCIANA 2.0 Programul turneului EMINESCIANA 2.0 este următorul: 09.05.2025 – Zalău, Sala Prefecturii; 19.05.2025 – Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”; 20.05.2025 – Ipotești, Memorialul MIHAI EMINESCU; 21.05.2025 – Dumbrăveni, jud. Suceava – Centrul Cultural „Eugen Simion”; 22.05.2025 – Fălticeni, jud. Suceava – Teatrul Dramatic „Gr. V. Birlic”; 23.05.2025 – Piatra Neamț, Sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț; 25.05.2025 – Focșani, Teatrul ”Maior Gheorghe Pastia” al Municipiului Focșani; 26.05.2025 – Brăila, Casa Tineretului; 28.05.2025 – Tecuci, Ateneul Tecuci; 06.06.2025 – Pitești, Centrul multifuncțional al Filarmonicii; 09.06.2025 – Slobozia, Sala „Europa”; 10.06.2025 – Giurgiu, Ateneul „Nicolae Bălănescu”; 11.06.2025 – Breaza, Centrul Cultural „Ion Manolescu”; 13.06.2025 – Buzău, Sala de spectacole a Teatrului „George Ciprian”. Citește și: CASA COANDĂ, donată Academiei de familia ilustrului inventator, uitată de la finanțare pentru reabilitare și amenajare. Când ar putea fi redeschisă Tudor Gheorghe revine pe scena Sălii Palatului, pe 5 mai, cu „Florile salcâmilor nebuni”. Biletele s-au pus deja în vânzare Opereta din București, moment EMOȚIONANT în memoria Papei Francisc: „Dragostea dărâmă ziduri si distanțe” Casa Memorială „Elena Farago” din Craiova va fi transformată într-un hub digital. Proiectul de reabilitare se află în plină desfășurare Regizorul Andrei Șerban, scrisoare deschisă pentru ministrul Culturii, după controversele din spectacolul „Proorocul Ilie” : „RISCURILE vor fi imense” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele