Parastas pentru Mihai Eminescu, oficiat de un sobor de preoți în cimitirul Bellu
Un sobor de preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor a oficiat slujba parastasului pentru Mihai Eminescu, luni, 15 iunie, la mormântul poetului din Cimitirul Bellu, cu ocazia împlinirii a 137 de ani de la trecerea sa la Domnul, potrivit basilica.ro. La slujba de pomenire au participat admiratori ai poetului, oameni de cultură, reprezentanți ai Bisericii și bucureșteni veniți să depună flori la mormântul autorului „Luceafărului”. Rugăciuni pentru Eminescu Preoții au rostit rugăciuni pentru odihna sufletului poetului național și au amintit importanța operei sale pentru cultura și identitatea românească. Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la vârsta de 39 de ani și este considerat cel mai important poet al literaturii române. Opera sa a influențat decisiv limba și cultura română modernă, iar poemele, articolele și manuscrisele sale continuă să fie studiate și astăzi. Ceremonii religioase și manifestări comemorative În fiecare an, la data morții poetului, la mormântul său din Cimitirul Bellu au loc ceremonii religioase și manifestări comemorative organizate de instituții culturale și religioase. Mormântul lui Eminescu, aflat în apropierea Teiului Sfânt din Cimitirul Bellu, rămâne unul dintre cele mai vizitate locuri memoriale din București. ’’Tu n-ai murit, pentru că eu sunt trupul tău care vorbește cu vorbele tale’’ (Nichita Stănescu despre Eminescu)
Paralelă între Eminescu și Brâncuși: unul este universal rămânând român, altul rămâne român devenind universal
Alin Comșa spune că lucrările lui Constantin Brâncuși au rămas în Franța și în America și astfel au avut o șansă în plus de a fi cunoscute. „Pentru cei care se gândesc că Academia Română nu a primit darurile făcute de Brâncuși nu ar trebui să ne supărăm. Faptul că acele lucrări și acel atelier au rămas în Franta și la New York e o șansă, pentru că doar așa lucrările lui ajung să fie cunoscute”, spune Comșa, la podcastul „Altceva! Cu adrian Artene”. El vorbește și depsre fotografia făcută de Brâncuși la intrarea in Paris, care este una artistică, de Ziua Franței, 1904: „De ce? Pentru că știa ce va ajunge. O parte dintre lucrările de început ale lui Brâncuși sunt achiziționate de colecționari români. Primul Sărut se află la Craiova. În felul acesta, Brâncuși merge mai departe. La începutul carierei sale în Franța, Brâncuși este întreținut de colecționarii români”, spune Alin Comșa Expertul face și o comparație între „titanii” culturii din România, MIhai Eminescu și Constantin Brâncuși. „Românii spun că dacă Eminescu este universal rămânând român, Brâncuși rămâne român devenind universal. Brâncuși este român, dar este al lumii. Este cam singurul român care reușește să influențeze arta universală. Nu l-am pierdut, el este un exponat al culturii româneși, dar care a devenit universal”, spune Alin Comșa. Făcând un paralelism cu Eminescu, amândoi „au avut senzația că lucrurile nu pot fi duse la capăt într-un mod perfect”. „Căutarea asta… se spune că nu a mai lucrat nimic la un moment dat, de fapt el lucra neîncetat la operele sale, la așezarea lucrărilor în atelier. Nu ar fi putut fi mutat în România. Confuzia apare de la ședința la care au participat Geroge Călinescu, Mihail Sadoveanu și Zambaccian, când avea deja în colecția sa Cap de copil. Concluzia ședinței a fost că arta sa este decadentă. E ilogic, mai degrabă a fost supraviețuire și neințelegerea artei lui Brâncuși”, mai spune Comșa.
Sub steaua lui Mihai Eminescu: omagiu etern culturii române
15 ianuarie este o astfel de zi pentru România. Nu este o simplă dată, ci o constelație, un altar, o chemare lăuntrică la reflecție, la mândrie și la recunoștință, este Ziua Culturii Naționale, și nu degeaba a fost aleasă pentru această înaltă demnitate ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, geniul tutelar al limbii noastre, măsura absolută a ceea ce înseamnă a fi român. Într-o lume asurzită de zgomot, de efemer și de uitare, avem nevoie, mai mult ca oricând, de ancore, de repere care să ne amintească cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm, iar cultura este această ancoră, memoria noastră genetică, ecoul strămoșilor noștri, visul celor care au construit și jertfit. Și, în centrul acestei galaxii culturale, strălucind cu o lumină neasemuită, stă Eminescu, nu ca un idol rece, ci ca o voce caldă, familiară, care ne șoptește povești despre iubire și dor, despre singurătate și cosmos, despre natura sacră și spiritul neamului. A alege ziua nașterii lui Mihai Eminescu drept Zi a Culturii Naționale a fost o recunoaștere profundă, o mărturisire colectivă a faptului că în opera lui, în versul său muzical și profund filosofic se regăsește chintesența spiritului românesc. El nu a scris doar poezie, ci a plămădit limba, a cizelat gândul, a dat glas dorului nostru ancestral, a înălțat suferința la rang de artă și a transformat peisajul carpatic într-un templu al universalității. Eminescu este un continent spiritual, un univers de sentimente și idei care, odată descoperit, te transformă pentru totdeauna. Această zi, 15 ianuarie, este, așadar, un pelerinaj în adâncul propriei noastre ființe, în miezul acelei alcătuiri sufletești pe care Eminescu a înțeles-o și a transpus-o în versuri nemuritoare. Este o zi în care ar trebui să ne oprim din alergare și să ascultăm murmurul codrului, freamătul undelor dulci, șoaptele iubirilor pierdute și ecoul veșnic al poeziei ”Ce te legeni, codrule…”. Este, de asemenea, o zi în care să ne amintim că, dincolo de cotidian, avem un tezaur, o comoară inestimabilă, și că datoria noastră esacră este aceea de a o prețui și a o duce mai departe. Să vorbim despre Eminescu înseamnă să vorbim despre însăși inima ce bate puternic a limbii române, căci marele poet nu a fost doar un maestru al cuvântului, ci un vrăjitor, un alchimist care a transmutat argila sonoră a graiului popular în aur pur, în versuri care au atins perfecțiunea. Înainte de Mihai Eminescu, limba română era, în multe privințe, un șantier. După Eminescu, a devenit o catedrală. El i-a dat nu doar amplitudine și adâncime, ci i-a conferit acea muzicalitate intrinsecă, acea forță evocatoare care o așază la loc de cinste în panteonul limbilor lumii. Poetul, ziaristul, gânditorul, filosoful Mihai Eminescu a fost un spirit enciclopedic, o minte sclipitoare care a absorbit cunoașterea lumii și a filtrat-o prin prisma geniului său singular, iar versurile sale sunt meditații profunde despre condiția umană, despre iubire și moarte, despre efemeritate și eternitate. Cine altul a putut să ne ofere un ”Luceafăr”, o capodoperă care depășește granițele literaturii, devenind un poem filosofic despre geniu, destin și sacrificiu? Cine altul a putut să ne aducă melancolia dulce a ”Lacului” sau patosul cosmic din ”Scrisori”, în care se împletesc istoria, filosofia și visul? Eminescu este, în adevăratul sens al cuvântului, poetul național și nu pentru că s-a născut pe acest pământ, ci pentru că a încorporat în el însuși și în opera sa esența ființei românești, a dat glas dorului nostru metafizic, iubirii noastre tragice și frumuseții noastre melancolice, a transformat peisajul rural românesc, codrii, lacurile, izvoarele, în simboluri universale ale unui paradis pierdut sau regăsit. Prin el, ne-am descoperit pe noi înșine, am înțeles complexitatea propriului suflet, am învățat să ne iubim limba și să ne prețuim moștenirea. Geniul său nu a fost limitat de granițe. Deși profund românesc, Eminescu aparține patrimoniului universal, căci opera sa, tradusă în zeci de limbi, continuă să fascineze cititori de pe toate meridianele, dovedind că marea artă transcende barierele culturale și lingvistice. Mihai Eminescu a fost un spirit vizionar, un precursor, un romantic târziu care a atins culmile liricii europene și totuși, a rămas ancorat în pământul românesc, în folclorul, în istoria și în miturile noastre. Deși Eminescu strălucește ca o stea uimitoare, Ziua Culturii Naționale nu este doar despre el; este o celebrare a întregului fir continuu, a mozaicului bogat și complex care alcătuiește cultura română, o zi în care ne aducem aminte de toți acei anonimi și celebri, de toți acei eroi ai spiritului care, de-a lungul secolelor, au contribuit la zidirea acestui tezaur. De la baladele populare, doinele și basmele culese de folcloriști anonimi, la cronicarii care au pus primele cărămizi ale istoriei scrise, de la domnitorii luminați care au înălțat biserici și mănăstiri, la învățații care au tradus primele cărți sfinte, fiecare gest, fiecare cuvânt a adăugat o nouă nuanță, o nouă formă acestei culturi. Cultura română nu este o entitate statică, ci un râu care curge neîncetat, adunând laolaltă tradiții milenare, influențe orientale și occidentale, forjate într-o sinteză unică. Este o zi în care ne aplecăm cu respect asupra contribuției sclipitoare a marilor noștri dramaturgi, a poeților, a prozatorilor, ne gândim la umorul savuros și la critica socială acidă a lui Ion Luca Caragiale, la realismul plin de forță al lui Liviu Rebreanu, la universalitatea satului românesc zugrăvită de Ioan Slavici sau la lirismul inegalabil al lui Lucian Blaga. Ne amintim de forța epică a lui Mihail Sadoveanu, de sensibilitatea lui George Bacovia, de rigoarea lui Tudor Arghezi sau de rafinamentul lui Mircea Eliade, un spirit care a deschis ferestre către sacralitatea universală. Fiecare dintre ei, în felul său, a preluat ștafeta de la Eminescu, dezvoltând și îmbogățind universul cultural românesc, fiind continuatori, inovatori, voci originale care au adăugat noi capitole la cartea nesfârșită a creativității românești. Cultura noastră este o polifonie, un concert de voci distincte, dar armonioase, care vibrează împreună pentru a crea o simfonie a spiritului. Ziua Culturii Naționale este o ocazie de a redescoperi și de a onora acele spirite
Călin Georgescu, mesaj de Ziua Culturii Naționale: Eminescu este esența identității noastre culturale
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a transmis un mesaj despre importanța poetului român Mihai Eminescu pentru identitatea României. În contextul actual al provocărilor economice și sociale cu care România se confruntă, Georgescu a declarat că adevărul, conștiința și respectul pentru valori rămân elementele esențiale. „Dragii mei, știu că pentru mulți dintre noi viața de zi cu zi a devenit grea. Mulți români astăzi nu se mai gândesc la discursuri, ci la cum se descurcă de pe zi pe altă. Facturile, frigul din case, grija pentru ziua de mâine apasă mai tare decât orice discurs. Dar atunci când adevărul și conștiința sunt împinse la margine, oamenii rămân singuri în fața nedreptății și a lipsurilor. Însă v-am spus deja, noi nu suntem singuri”, a spus Georgescu. Într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook, Călin Georgescu explicat că Eminescu nu este doar o figură istorică, ci un reper viu al culturii și conștiinței românești. „Eminescu a spus adevărul chiar și atunci când adevărul a durut. Este esența identității noastre culturale și treapta prin care poporul român a pășit către universalitate fără a se pierde pe sine. Despre Eminescu nu vorbim la timpul trecut, spunem este, nu a fost, pentru că este viu prin limba, ideile și exigența morală pe care ni le-a lăsat”, a declarat Georgescu. Călin Georgescu a declarat, de altfel, că valorile creștine, familia și responsabilitatea față de copii sunt esențiale pentru supraviețuirea națională a României. „În acest gol moral s-au adunat astăzi ura și polarizarea, iar o nedreptate rămasă fără răspuns a rupt încrederea, a paralizat conștiințele și a născut ostilitate.”, a explicat el. Fostul candidat a făcut și o paralelă între conștiința umană și importanța operei eminesciene, despre care a afirmat că „înseamnă să știi în inima ta ce este drept, chiar și atunci când îți este greu. Într-un asemenea timp, Eminescu nu este o simplă comemorare, ci o măsură sigură a conștiinței și a culturii române.” El a afirmat că respectul pentru valorile culturale și spirituale trebuie să înceapă „jos, de la familie, școală, biserică și în felul în care ne vorbim unii altora”, iar uitarea de sine și sacrificarea conștiinței pentru „avantaje trecătoare” sunt pericole pentru identitatea națională. „Cultura nu începe sus, ci jos. Valorile sunt relativizate, uniformizarea amenință identitatea, dar credința în Dumnezeu și moștenirea eminesciană rămân esențiale pentru supraviețuirea noastră ca popor. Națiune fără cultură și fără conștiință istorică nu își pierde doar trecutul, își pierde destinul.”, a spus Georgescu.
Bust al lui Eminescu, inaugurat la Ujhorod, în Ucraina, de Ziua Culturii Naționale
Un bust în cinstea poetului național Mihai Eminescu va fi inaugurat miercuri, în orașul Ujhorod, Ucraina, în cadrul unui eveniment cultural organizat de Universitatea Națională din Ujhorod în parteneriat cu ONG-ul „Centrul de cultură și civilizație românească Tisa”, relatează basilica.ro. Manifestarea are o triplă semnificație simbolică: marchează Ziua Culturii Naționale, 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și 36 de ani de la înființarea secției de filologie română din cadrul universității ucrainene. Ceremonia va avea loc la ora 12:00, la sediul Universității Naționale din Ujhorod, situat pe strada Universytetsca nr. 14, și va reuni cadre universitare, reprezentanți ai comunității românești din regiune, invitați oficiali și iubitori ai literaturii române. Este doar unul dintre evenimentele care vor marca ziua de naștere a poetului și, de asemenea, Ziua Culturii Naționale Mihai Eminescu este considerat emblema culturii naționale românești, iar ziua de 15 ianuarie, data nașterii sale, a fost declarată oficial Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238 din 6 decembrie 2010. Cu acest prilej, în fiecare an sunt organizate, atât în România, cât și în comunitățile românești din afara granițelor, manifestări culturale menite să promoveze valorile literaturii, artei și identității românești. De ce e important evenimentul Inaugurarea bustului de la Ujhorod se înscrie astfel într-un efort mai amplu de păstrare și promovare a patrimoniului cultural românesc, dar și de consolidare a legăturilor culturale dintre România și comunitățile românești din afara țării. Evenimentul de miercuri este văzut de organizatori nu doar ca un gest de omagiere a marelui poet, ci și ca o reafirmare a importanței dialogului cultural și educațional într-un context regional marcat de provocări, dar și de dorința de cooperare și respect reciproc.
Situație incredibilă într-o comună din Botoșani: după tată și mamă, a venit rândul fiicei să conducă primăria
Fiica fostului primar Verginel Gireadă, Andreea Alecu Gireadă, candidată din partea PSD, a câștigat alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, desfășurate duminică, 7 decembrie, relatează Monitorul de Botoșani. Comuna Mihai Eminescu s-a numărat printre cele 12 UAT-uri din țară în care au avut loc alegeri parțiale, după ce Verginel Gireadă a demisionat în octombrie din funcția de primar, în contextul anchetei DNA pentru luare de mită. Familia Gireadă conduce comuna Mihai Eminescu din 2004 încoace Verginel Gireadă a condus comuna în mai multe mandate, între 2004 și 2012, revenind în funcție după alegerile din 2020. Între 2012 și 2016 a fost deputat PNL de Botoșani. În perioada cât a activat în Parlament, funcția de primar a fost deținută de soția sa, Aneta Gireadă, care a condus localitatea până în 2020. În 2020, Verginel Gireadă a revenit la conducerea Primăriei Mihai Eminescu din partea PNL, iar în 2024 a trecut la PSD și a obținut un nou mandat. Rezultate finale în comuna Mihai Eminescu Candidata PSD, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, a obținut 1.330 de voturi, reprezentând 41,54% din totalul voturilor valabil exprimate. Pe locul al doilea s-a clasat Ionuț-Cristian Sigartău (PNL), cu 823 de voturi, respectiv 25,70%. Pe poziția a treia s-a situat Vasile-Cornel Zmău, candidatul Partidului Oamenilor Tineri, care a obținut 403 voturi (12,59%). Candidatul independent Ioan Purice a încheiat pe locul al patrulea, cu 335 de voturi (10,46%). Florin-Daniel Buhă, candidatul AUR, a primit 191 de voturi (5,97%), fiind urmat de Vasile Onofrei (SOS România), cu 72 de voturi (2,25%). Candidatul USR, Iulian Toșcuță, a obținut 48 de voturi, ceea ce reprezintă 1,50%. În total, la nivelul comunei Mihai Eminescu au fost numărate 3.202 voturi.
Alin Comșa dezvăluie misterul din spatele morții lui Mihai Eminescu: „Nu este sifilis. A fost MALPRAXIS”
Alin Comșa, profesor de psihologie și autorul cărții „Portretele lui Eminescu”, a fost invitatul jurnalistului Adrian Artene în podcastul „Altceva”, unde a vorbit despre adevărata cauză a morții lui Mihai Eminescu și motivele pentru care s-a dorit întinarea personalității marelui poet. Alin Comșa a discutat în podcastul „Altceva cu Adrian Artene” despre unul dintre cele mai controversate aspecte din literatura română, mai exact cauza morții lui Mihai Eminescu, care a încetat din viața la data de 15 iunie 1889, în timp ce era internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Jurnalistul Adrian Artene a abordat subiectul cauzei oficiale a decesului marelui, despre care s-a spus, inițial, că ar fi fost diagnosticul de sifilis, ca apoi să se demonstreze că, de fapt, Eminescu a murit în urma unei doze letale de mercur. „Exista o preocupare de a-l desființa pe Mihai Eminescu, până acolo merge această preocupare, încât este etichetat cu acest diagnostic oficial al sifilisului, deși timpul avea să dovedească faptul că fusese otrăvit cu mercur”, a precizat Adrian Artene. Profesorul Alin Comșa a confirmat această idee și a subliniat că, medicii care au efectuat autopsia lui Mihai Eminescu au observat că nu exista de fapt niciun semn care să indice că ar fi suferit de sifilis. „Creierul lui era intact, ba chiar mai mare decât e la un om obișnuit, ceea ce arată că nu este sifilis, pentru că în cazul acesta creierul are tendința de a se micșora. A fost un tratament administrat greșit, un soi de ceea ce astăzi malpraxis. Apropo de ce ziceați mai devreme că lovim în statuia lui Mihai Eminescu, uite asta este o chestie care ar trebui să fie explorată dacă ne uităm la toată viața domniei sale și apoi, imediat ce a urmat, practic i se întâmplă tot felul de lucruri care îi sunt cumva împotrivă.”, a declarat Alin Comșa la podcastul „Altceva cu Adrian Artene„. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele