Guvernul României a organizat conferință la Palatul Victoria despre rolul României în reconstrucția Ucrainei
Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei. Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice. În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei. „România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului. Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine. „Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi. Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei. „Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul. Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție. „Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul. La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.
Florin Barbu, replică dură după declarațiile lui Mihai Jurca: Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reacționat duminică, la Antena 3, la declarațiile șefului Cancelariei, Mihai Jurca, care a spus că beneficiarii programului Tomata și ai programului pentru usturoi nu vor mai primi sprijin dacă nu sunt fiscalizați. Ministrul Agriculturii a respins declarațiile și ideea că programul ar putea fi modificat în acest sens. „În primul rând, nimic nu se mai numește programul Tomata. Se numește ‘Legume în spații protejate’ pentru că am extins și finanțăm fiecare mie de metri pătrați”, a declarat ministrul. Acesta a venit apoi cu o replică dură la adresa șefului Cancelariei, Mihai Jurca. „Cred că domnul Jurca are mai mult bulion în cap decât ce ar trebui să aibă. Ar trebui să nu se bage peste politică. Pentru că nu trebuie să se bage peste politica agricolă. Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii împreună cu prim-ministru. Șeful Cancelariei are alte atribuții.”, a spus Barbu. Ministrul a explicat că programul ‘Legume în spații protejate’ este deja stabilit prin hotărâre de guvern și are o durată stabilită, ceea ce înseamnă că nu poate fi modificat ușor. „În primul rând, Mihai Jurca nu știe că programul spații protejate este un program prin hotărâre de guvern pe o perioadă de trei ani. Aprobat încă de anul trecut. Deci nu mai poate fi modificat”, a declarat Barbu. „Este un program care este notificat la Comisia Europeană și în acest program, că am văzut că a avut niște declarații și de fiscalitate, chiar dacă sunt pe certificat de producători fermierii din Bazinul Legumicol, au o anumită cantitate de valorificare prin borderouri și prin facturi atunci când fac această valorificare pentru a primi acest sprijin în Bazinul Legumicol”, a explicat ministrul.
Ilie Bolojan a discutat cu ambasadorul Spaniei despre noi proiecte de cooperare
Întâlnirea a avut ca scop „consolidarea relațiilor bilaterale și identificarea de noi oportunități de cooperare între cele două state”, potrivit comunicatului Guvernului. Discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea colaborării economice în domenii strategice precum energia, agricultura și industria alimentară, „cu obiectivul de a crește capacitatea de producție și export a țării noastre și de a valorifica mai eficient potențialul economic al ambelor țări”. Au mai fost analizate modalități prin care România poate prelua bune practici din experiența Spaniei în dezvoltarea regională, inovare și atragerea de investiții. Un alt punct pe agenda discuțiilor a vizat „noul cadru financiar multianual al UE și bugetul anual aferent, în vederea unei coordonări eficiente pentru a valorifica oportunitățile de finanțare disponibile”. Cu prilejul apropiatei Zile Naționale a Spaniei, prim-ministrul Ilie Bolojan i-a transmis ambasadorului urări de pace și prosperitate, subliniind „interesul României pentru consolidarea relațiilor bilaterale”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Cancelaria lui Bolojan cheltuie 480 de mii de lei lunar, după ce a achiziționat 17 mașini noi pentru demnitari
Cancelaria lui premierului Ilie Bolojan, condusă de Mihai Jurca, a încheiat un contract de leasing cu Grupul Dacia Renault pentru 17 autovehicule N1 Dacia Duster pick-up noi, în garanție, prin achiziție directă prin intermediul SEAP. Cancelaria premierului Bolojan a anunțat joi că a renunțat la contractul de 850.000 de lei lunar cu RAAPPS prin care regia autonomă a protocolului furniza 30 de autoturisme cu șofer. În schimb, cancelaria a încheiat un contract de leasing operațional pentru 17 Dacia Duster pe care demnitarii le vor conduce singuri, potrivit unui comunicat. Cancelaria lui Ilie Bolojan a solicitat oferte pentru mașini fără șofer de la RAAPPS, Dacia și Ford, cu intenția de contracta numai mașini de fabricație românească. Potrivit Cancelariei, oferta Dacia au fost cea mai bună. Ford a fost dispusă să pună la dispoziția Cancelariei, printr-un contract de comodat (gratuit), 2 autoturisme Puma electrice produse în România. Contractul de leasing operațional cu Dacia este pe o durată de 3 luni, plus o lună de grație, începând cu data de 1 octombrie. În acest timp, vor fi derulate procedurile pentru încheierea unui acord-cadru pe 4 ani. Cancelaria avea, inițial, un contract cu RAAPPS cu un cost lunar de 850 de mii de lei pentru 30 de autoturisme cu șofer. Guvernul Bolojan a redus, prin act adițional, numărul mașinilor la 16, cu un cost lunar de 480 de mii de lei. Contractul de leasing operațional cu Grupul Dacia Renault pentru 17 mașini noi, în garanție, costă 80 de mii de lei/lună. Spre comparație, oferta RAPPS includea 17 mașini fără garanție cu un cost lunar de 128 mii lei, arată Cancelaria premierului. Cele 17 mașini în leasing operațional vor fi conduse de demnitarii și angajații cancelariei care au nevoie de transport pentru desfășurarea atribuțiilor de serviciu, mai arată comunicatul citat. Recomandarea autorului: Întâlnire tensionată la Palatul Victoria. Jurca a discutat cu angajații Guvernului despre reorganizare/ Noni Iordache: Au venit cu 40% concedieri După amenințări și „liste ale rușinii” semnalate de Gândul, Guvernul Bolojan revine la gânduri mai bune cu angajații pe care i-a amenințat cu DEMISIA. Acum vrea să-i determine să plece de bunăvoie REVOLTA sindicatelor împotriva lui Ilie Bolojan. Mai multe organizații sindicale fac SCUT și reclamă intimidarea angajaților care au participat la proteste
ASF, ANRE și ANCOM vor avea indemnizațiile reduse cu 30%, anunță Mihai Jurca
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a anunțat că propunerea de lege pentru reforma autorităților de reglementare vine să reducă din inechități și să contribuie la efortul de consolidare fiscală prin trei măsuri principale. Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri, potrivit Mediafax. „Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei. A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. „Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie”, a precizat Jurca. Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor. „Până acum nu exista un plafon și conducerea acestor companii avea dreptul să propună bonusurile. Noi stabilim astăzi un quantum de maxim în două salarii brute pentru aceste bonusuri”, a spus Jurca.
Mihai Jurca: Conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor avea indemnizațiile reduse cu 30%
„Această propunere de lege vine să contribuie și să reducă din inechități și să contribuie la efortul pe care atât companiile cât și populația îl fac în această perioadă”, a declarat Jurca vineri, după ședința extraordinară a Guvernului. Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri. „Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei. A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. „Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie”, a precizat Jurca. Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor. „Până acum nu exista un plafon și conducerea acestor companii avea dreptul să propună bonusurile. Noi stabilim astăzi un quantum de maxim în două salarii brute pentru aceste bonusuri”, a spus Jurca. Referitor la condițiile de acordare, oficialul a menționat că bonusurile „se pot și se vor acorda în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația în care există condiții bugetare corecte la nivel național”. „Este un pachet de lege simplu, dar care vine cu niște propuneri foarte clare de reducere a unor cheltuieli, de reducerea personalului astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de consolidare fiscală și de reechilibrare bugetară”, a conchis Mihai Jurca.
România depune proiecte pentru finanţare europeană din Programul Security Action for Europe
Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 şi condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administraţiei Prezidenţiale, ministerele Apărării Naţionale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor şi ai altor instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, transmite Executivul. Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicaţia depusă de România au în vedere achiziţii de echipamente militare care să dezvolte industria naţională de apărare, iar restul de 30% pentru creşterea mobilităţii militare de tip transport şi conectare logistică. „La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicaţia României pentru a obţine finanţare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administraţia Prezidenţială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria naţională de apărare, infrastructura de transport şi de interconectare logistică. Le mulţumesc colegilor din ministere pentru soluţiile constructive şi ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanţare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca. Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esenţa acestui program constă în solidaritatea europeană faţă de necesitatea unei apărări colective moderne şi reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării şi crearea unei pieţe unice eficiente pentru echipamente de apărare. Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan naţional de investiţii în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.