România ar trebui să plătească 1 miliard pentru a deveni membru permanent în Consiliul Păcii, unde ne-a invitat Trump
Potrivit unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să ajungă sâmbătă în capitale europene, iar reacțiile guvernelor au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat „onoarea” invitației. În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente. România. Nicușor Dan, analizează invitația Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace. Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan. El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”. Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”. Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”. El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”. Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”. Trump: președinte pe viață al noului organism Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu dosarul Gaza, cu perspectiva de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”. Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”. Începe cu Gaza, dar ar putea depăși mandatul ONU Un mandat pentru un „Board of Peace” privind Gaza a fost autorizat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și strict pentru conflictul din Gaza. Rusia și China s-au abținut, criticând faptul că rezoluția nu acordă ONU un rol clar în viitorul enclavei. În paralel, inițiativa americană prevede supravegherea unei administrații tehnocrate palestiniene în Gaza de către un consiliu internațional, într-un context de armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume care ar urma să facă parte din Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Potrivit informațiilor prezentate, numele anunțate nu includ palestinieni, iar alți membri ar urma să fie comunicați în săptămânile următoare. Separat, SUA au nominalizat și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar sprijini administrația tehnocrată – inclusiv oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis însă că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și ar contrazice politica sa. Reacții internaționale: prudență și îngrijorări Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a fi clar dacă se referea strict la Gaza sau la inițiativa în ansamblu. În Canada, premierul Mark Carney a spus că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile sunt încă în discuție. Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a indicat că statele membre sunt libere să se asocieze în grupuri, subliniind totodată că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat, într-o declarație publică, că slăbirea rolului instituției ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.
Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele