Tragedie inimaginabilă în Congo / 32 de oameni au murit după ce un pod s-a surpat sub greutatea lor
Tragedie inimaginabilă în sud-estul Republicii Congo, acolo unde un pod dintr-o mină s-a surpat din cauza aglomerării, provocând moartea a cel puțin 32 de persoane, au anunțat duminică oficiali guvernamentali din zonă. Podul de la mina Kalando din Mulondo, provincia Lualaba s-a prăbușit sâmbătă, după cum a informat ministrul de Interne al provinciei, Roy Kaumba Mayonde. Declarațiile oficialului sunt, de altfel, extrem de grave. El acuză excavatorii ilegali că au intrat în forță în carieră, în ciuda ploilor abundente și a riscului crescut de alunecări de teren. Au căzut unii peste alții Tragedia s-a petrecut în condiții inimaginabile. Potrivit unui raport al Serviciului de Sprijin și Îndrumare pentru Mineritul Artizanal și la Scară Mică din Congo, excavatorii ilegali au tras focuri de armă și au stârnit panică printre mineri, care s-au grăbit să elibereze terenul din calea lor pe singurul pod disponibil. Podul s-a surpat sub greutatea lor, iar oamenii au căzut „unii peste alții, provocând morți și răniți”. În timp ce Mayonde a estimat numărul morților la cel puțin 32, raportul a precizat că cel puțin 40 de persoane și-au pierdut viața. Mina a fost mult timp în centrul unei dispute între minerii „wildcat”, o cooperativă menită să organizeze operațiunile, și operatorii legali ai sitului, se adaugă în raport. Congo, sfâșiat de corupție Congo este cel mai mare producător mondial de cobalt, un mineral folosit pentru fabricarea bateriilor litiu-ion pentru vehicule electrice și alte produse, companiile chineze controlând 80% din producția din țara din Africa Centrală. Acuzațiile de exploatare a copiilor, condițiile nesigure și corupția au afectat de mult timp industria minieră a țării. Estul Congo, bogat în minerale, a fost sfâșiat timp de decenii de violența din partea forțelor guvernamentale și a diferitelor grupări armate, inclusiv a grupării M23, susținută de Rwanda, a cărei recentă reapariție a escaladat conflictul, agravând o criză umanitară deja acută.
Trump spune că minerii americani vor să sape în mine, nu să facă telefoane și gadgeturi inutile
Într-un nou gest de susținere față de industria cărbunelui, președintele Donald Trump a semnat marți patru ordine executive prin care prelungește viața centralelor pe cărbune din Statele Unite. Evenimentul a fost organizat la Casa Albă, în fața unui grup de mineri, iar discursul președintelui a stârnit controverse, fiind marcat de remarci nostalgice și ironii la adresa industriei tech. Potrivit lui Trump, „americanul de rând” nu-și dorește un birou confortabil, nici un apartament de lux pe Fifth Avenue, ci vrea să sape în minele de cărbune — meseria „pe care o iubește cu adevărat”. Atacuri la Clinton și industria tehnologică În același discurs, Trump a reluat o temă mai veche, ironizând-o pe Hillary Clinton, rivala sa din alegerile prezidențiale din 2016. El a acuzat-o că ar fi vrut să transforme minerii în muncitori pe linia de producție a telefoanelor și a „gadgeturilor” moderne. „Ea voia să-i pună în industrii high-tech, să construiască telefoane și tot felul de lucruri mici… gidgeturi, widgeturi și wadgeturi”, a spus președintele, folosind intenționat termeni confuzi pentru a sugera că astfel de ocupații sunt absurde pentru muncitorii americani. Președintele a reiterat această viziune și la un dineu organizat de Comitetul Republican pentru Congres, afirmând din nou că americanii nu vor „să înșurubeze bucățele de plastic în fabrici sterile”, ci să lucreze cu mâinile lor, în subteran. Trump: „One thing I learned about the coal miners – that’s what they want to do. You could give them a penthouse on 5th Avenue and a different kind of a job and they’d be unhappy. They want to mine coal. She was gonna put them in a high tech industry where you make little cell phones and things.” [image or embed] — Aaron Rupar (@atrupar.com) 8 aprilie 2025 la 23:15 Realitatea economică, în contrast cu retorica Declarațiile lui Trump intră în contradicție directă cu propriul său cabinet. Secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a afirmat recent la CBS că milioane de americani ar putea lucra în fabrici care asamblează produse electronice precum iPhone-uri, într-un efort de repatriere a producției din Asia. De asemenea, Lutnick a menționat că aceste fabrici ar fi în mare parte automatizate, sugerând că locurile de muncă ar fi limitate chiar și acolo unde se produc „gadgeturi”. În același timp, economia reală contrazice optimismul președintelui în privința viitorului cărbunelui. SUA mai are doar aproximativ 140 de centrale pe cărbune funcționale, iar majoritatea sunt în proces de dezafectare. Energiea regenerabilă — eoliană și solară — a devenit mai eficientă și mai ieftină, fără a mai menționa impactul de mediu net superior. „They love to dig coal, that’s what they want to do. They don’t want to do gidgets and widgets and wadgets.” [image or embed] — Matt Novak (@paleofuture.bsky.social) 9 aprilie 2025 la 03:54 Ordinele executive și planul pentru AI pe cărbune Noile măsuri semnate de Trump includ prelungirea licențelor pentru centralele pe cărbune și permisiunea acordată agențiilor federale de a încheia noi contracte de exploatare minieră pe terenuri publice. Într-un comentariu bizar, președintele a susținut că aceste centrale sunt necesare pentru a alimenta viitoarele rețele de inteligență artificială. Cu toate acestea, experții în energie și climat avertizează că planul lui Trump nu doar că este retrograd, dar poate afecta grav economia și mediul. Tarifele impuse de administrația sa — care ajung până la 104% pentru China — sunt deja resimțite de consumatori și afectează serios piața de tehnologie. Lutnick: „The army of millions and millions of human beings screwing in little screws to make iPhones – that kind of thing is going to come to America.” [image or embed] — Aaron Rupar (@atrupar.com) 6 aprilie 2025 la 17:52 Viziunea despre American Dream În final, abordarea lui Trump pare să reconfigureze ideea de „vis american” într-un sens nostalgic, aproape arhaic: muncă fizică grea, industrii muribunde și o economie protecționistă. În realitate, visul american modern înseamnă inovație, echilibru între viața personală și profesională, salarii decente și acces la bunuri la prețuri accesibile. Prin revenirea la o retorică de secol XIX și prin promovarea unor politici care favorizează industrii pe cale de dispariție, Trump pare hotărât să ignore tendințele globale — chiar dacă asta înseamnă costuri mai mari și oportunități mai puține pentru americanii pe care susține că îi reprezintă.