MAE: România se alătură mecanismului PURL și alocă 50 de milioane de euro pentru Ucraina
Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar alocarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă. MAE arată că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați. Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”. Scopul este „obținerea păcii durabile în Ucraina” Contribuția României la PURL va susține, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”. Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general NATO, Mark Rutte, în România. Potrivit MAE, participarea României la mecanismul PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”. Întărirea capacității de reacție la amenințări hibride Totodată, aceasta creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”. Ministerul reamintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare. În acest context, România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare. România accesează 16,6 miliarde de euro prin SAFE De asemenea, prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro pentru creșterea capacității de apărare, achiziții de tehnică militară, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizarea infrastructurii militare. MAE subliniază că „susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate”, iar România își respectă angajamentele asumate ca stat membru NATO și contribuie la eforturile diplomatice europene și aliate pentru obținerea unor garanții de securitate pentru Ucraina și pentru regiune.
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU: Angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Oana Țoiu a scris pe pagina sa de Facebook că a fost o „discuție consistentă”, iar dialogul a abordat și ultimele evoluții în contextul conflictului din Ucraina. Totodată, în timpul acestei întâlniri s-a discutat și despre inițiativele ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale. „Am avut o discuție consistentă cu Secretarul General al Națiunilor Unite, Excelența Sa António Guterres, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Dialogul a inclus evoluțiile regionale în contextul războiului din Ucraina și inițiativele globale conduse de ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale”, a scris Oana Țoiu. „România rămâne un partener activ al ONU” România rămâne un partener activ al ONU, a subliniat Oana Țoiu, „în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”. „Am confirmat sprijinul ferm al României pentru o Organizație a Națiunilor Unite mai eficientă și angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli. România rămâne un partener activ al ONU în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”, a mai scris Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe ale României. Sursa foto main – Oana Țoiu / Facebook RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, mesaj de SUSȚINERE pentru R. Moldova: „Scrutinul parlamentar de azi este o oportunitate de a alege calea valorilor comune europene” Analiză. Avem datele: aceasta este cea mai periculoasă trecere de pietoni din București „Joaca” politicienilor de-a școala se resfrânge asupra elevilor. Un psiholog vorbește despre traumele copiilor, într-un an școlar tot mai imprevizibil: „Anxietate, insomnii sau simptome somatice” / „Un abuz asupra educației” Cele trei scenarii de pe masa Puterii de la Chișinău, vehiculate pe Telegram. Se anulează parlamentarele, pe modelul României? Răspunsul Maiei Sandu Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
MAE evaluează activitatea Agenţiei Române pentru INVESTIȚII şi Comerţ Exterior. Oana Țoiu: Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic
Rezultatele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) sunt în curs de evaluare în prezent la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Externe, pe lângă care – și nu sub umbrela căruia – activează atașații economici care trebuie, conform legii de organizare și organizare, să promoveze interesele României peste hotare și să atragă investițiile străine în țară. Informația a fost făcută publică oficial, luni, ministrul Oana Țoiu, într-o întâlnire cu jurnaliștii acreditați. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că pentru evaluarea ARICE au fost întrebate chiar comunitățile de antreprenorii români în zonele în care activează atașații economici. „Ne-am uitat la bugetul alocat pentru ARICE, a consumat 27 de milioane de euro. Și am întrebat și întrebăm comunitatea de antreprenori români care este valoarea pe care au văzut-o, eu evaluat-o și în ce fel ne reorganizăm pentru ca această valoare să fie reflectată în cifrele fie de export, fie de felul în care un antreprenor român deschide în alte locuri sau antreprenorii români prezenți acolo sunt susținuți în țările respective”, a declarat Oana Țoiu. Potrivit demnitarului, oamenii de afaceri au spus că au avut cu unii dintre atașații economici relații bune, dar mai degrabă anecdotic, decât pentru toate structurile instituționale. „Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic, bazate pe activitatea câtorva dintre atașați”, a afirmat Oana Țoiu. Potrivit ministrului de Externe, sunt discuții care au nevoie de negociere în coaliție, dar orizontul de timp pentru finalizarea unei reorganizări a ARICE este anul acesta „În acest an ar trebui, totuși, să clarificăm tot ce ține de felul în care funcționăm instituțional, ca, în 2026, când pregătim și buget și tot să fie pe această nouă așezare”, a declarat Oana Țoiu. Care este rolul ARICE Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior funcţionează în prezent ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului. Agenția este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin reorganizarea ca urmare a divizării parțiale a Ministerului Anreprenoriatului și Turismului. Agenţia are ca scop aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de portofoliu în România, promovarea comerţului exterior, inclusiv a serviciilor româneşti, exclusiv domeniul turismului, precum şi pentru urmărirea investiţiilor româneşti în străinătate Personalul Agenţiei este compus din demnitari, înalţi funcţionari publici, funcţionari publici, personal contractual şi diplomatic preluat de la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Agenţiei este de 250 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor, iar din numărul maxim de posturi, 76 de posturi sunt destinate reţelei de reprezentare externă. Conform legii, numirea personalului din birourile care constituie reţeaua de reprezentare externă se face de către preşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Activitatea birourilor de reprezentare externă se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între Agenţie şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit raportului pe anul trecut publicat pe site-ul instituției, bugetul total pe 2024 al ARICE a fost 138,02 milioane de lei, adică aproximativ 27,7 milioane de euro, pentru atașații economici și inclusiv pentru cei din sediul central, pentru toate cheltuielile, atât resurse umane și chirii. Valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele zece luni ale anului 2024, a fost de 182.661,7 milioane euro, în creştere cu +1,1% faţă de primele zece luni ale anului 2023, exportul înregistrând o scădere la 77.722,3 milioane euro (-1,2%), iar importul o creştere la 104.939,4 milioane de euro (+3,0%), se arată în raport. În aceste condiții, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu +17,2% de la 23.218,5 milioane de euro la 31 octombrie 2023, la -27.217,1 milioane de euro la 31 octombrie 2024. La finalul lui 2024, rețeaua externă a Departamentului de Comerț Exterior are 37 de posturi ocupate din cele 76 existente în organigramă. Potrivit raportului ARICE, acest lucru s-a întâmplat în principal din cauza neorganizării în ultimii 3 ani a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din reţeaua externă a DCE/ARICE, ultimul concurs pentru misiune permanentă de patru ani având loc în anul 2021, iar ultima procedură în regim temporar de 13 luni în anul 2022. Din punct de vedere al distribuţiei acestora, 27 sunt în Uniunea Europeană (18 ocupate), 15 în Europa Necomunitară şi Asia Centrală (6 ocupate) şi 34 în America, Asia şi Orientul Mijlociu (13 ocupate). „Acest fapt determinat dezechilibre pe palierul asigurării continuităţii activităţii BPCE-urilor pе pieţe tradiționale, nevalorificării oportunităţilor existente pe aceste zone, inclusiv imposibilitatea organizării de acţiuni de promovare economică aflate în portofoliul ARICE”, se arată în raport. RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu, despre reintroducerea taxelor consulare: Nu mai există surse de buget. Nu putem să întreţinem această reţea de companii-parazite Oana Țoiu, de la Haga: Am reafirmat angajamentul României de a sprijini pacea şi suveranitatea Ucrainei, precum şi democraţia Republicii Moldova Primarul Chișinăului, REACȚIE după ce a fost interzis în România: Răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS