Fonduri europene de 50.000 de euro pentru ferme: Condiții și Ghid AFIR
O anumită categorie de fermieri ar putea să acceseze fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă pe care o dețin. Potrivit ultimului anunț al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este vorba despre crescătorii de ovine și caprine. Crescătorii de ovine pot primi până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă, din fonduri europene. Bugetul total este de 9 milioane de euro, prin intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”). Ghidul solicitantului se află în consultare publică și poate fi accesat AICI. Sprijinul se adresează crescătorilor de ovine și caprine cu exploatații înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) și efective de cel puțin 150 de animale. Loading … Fermierii care pot accesa fonduri europene de până la 50.000 de euro pentru fiecare fermă pe care o dețin. Foto: Shutterstock Fonduri de până la 50.000 de euro Intervenția DR-21 vizează fermele de ovine și caprine afectate de restricțiile la export. Finanțarea urmărește creșterea biosecurității și prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Ghidul a fost elaborat după modificarea Planului Strategic PAC 2023-2027. Finanțarea poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar. „Protejarea fermelor de ovine și caprine în fața riscurilor sanitare este o prioritate. Prin DR-21, susținem investiții concrete în biosecuritate, care îi ajută pe crescători să prevină apariția și răspândirea bolilor și să își protejeze efectivele. Este prima formă de sprijin dintre cele discutate cu asociațiile de crescători pentru care avem deja acordul Comisiei Europene și care este pregătită pentru lansare. Am prevăzut un mecanism simplificat de selecție, astfel încât fondurile să poată fi accesate rapid, iar investițiile să fie realizate într-un timp cât mai scurt”, a declarat viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării rurale. Sprijinul nerambursabil acoperă 90% din valoarea eligibilă a proiectului. Bugetul total este de 9 milioane de euro, iar proiectele pot fi depuse până la atingerea plafonului de 300% din această sumă. Printre cheltuielile eligibile se numără echipamentele pentru decontaminare și dezinfecție. Pot fi finanțate și filtre sanitar-veterinare, garduri de protecție și sisteme pentru izolarea sau carantinarea animalelor. Sunt eligibile și sistemele de control al accesului în ferme. De menționat faptul că fondurile europene se adresează crescătorilor de ovine, iar aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții. Potrivit Ghidului aflat în consultare publică, lista beneficiarilor eligibili poate fi modificată înainte de forma finală. Printre beneficiarii eligibili se numără persoane fizice și mai multe forme de organizare a exploatațiilor zootehnice. Lista include PFA-uri (Persoană Fizică Autorizată), întreprinderi individuale și familiale, SNC (societate în nume colectiv), SCS (societate în comandită simplă), SA (societate pe acțiune), SCA (societate în comandită pe acțiuni) și SRL (societate cu răspundere limitată), precum și societăți comerciale cu capital privat, societăți agricole și cooperative agricole. Sunt eligibile și centrele de colectare a animalelor autorizate de ANSVSA, cu cod CAEN 014, 015 sau 016, ca activitate principală sau secundară. Ce condiții trebuie să urmeze solicitanții Solicitantul trebuie să desfășoare activități economice într-una dintre formele de organizare prevăzute în Ghid. De asemenea, trebuie să acționeze în nume propriu și să demonstreze că dispune de surse financiare stabile și suficiente pentru implementarea proiectului. Pot depune proiecte și solicitanții care au datorii către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), dacă le achită integral, inclusiv dobânzile și penalitățile, înainte de semnarea contractului de finanțare. Solicitanții trebuie, de asemenea, să respecte prevederile art. 15 din HG nr. 1570/2022, privind implementarea intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023-2027. Un beneficiar poate depune maximum două proiecte distincte, iar limita poate ajunge la trei dacă unul dintre proiecte vizează intervenția DR-19 pentru investiții neproductive la nivel de fermă. Pentru finanțare, proiectele trebuie să respecte condițiile de eligibilitate și regulile privind ajutoarele de stat sau de minimis. Nu este permisă dubla finanțare, iar solicitantul nu trebuie să obțină un avantaj necuvenit. De asemenea, trebuie demonstrată cofinanțarea privată pentru proiecte, prin extras de cont sau contract de credit. Cheltuielile trebuie să respecte principiul rezonabilității costurilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Fonduri AFIR pentru micii fermieri: Zeci de proiecte depuse
Programul de finanțare destinat fermelor de mici dimensiuni a stârnit deja interes în rândul agricultorilor. La doar două zile de la deschiderea sesiunii pentru intervenția DR-14, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a înregistrat 65 de proiecte, însă cele mai multe solicitări sunt concentrate într-o singură categorie de investiții. Din totalul proiectelor depuse până acum, 63 sunt încadrate la componenta dedicată achizițiilor simple, indiferent de sectorul agricol. Valoarea cumulată a finanțărilor solicitate pentru aceste proiecte se ridică la aproximativ 2,98 milioane de euro, în condițiile în care pentru această componentă este disponibil un buget de 18 milioane de euro, relatează Agro TV. Loading … Interesul fermierilor este, cel puțin în această primă etapă, mult mai redus pentru celelalte categorii de investiții. Pentru componenta destinată sectorului legumicol a fost înregistrat un singur proiect, în valoare de aproape 47.700 de euro. Fonduri de 30 de milioane de euro pentru micii fermieri O singură solicitare apare și pe componenta dedicată sectorului zootehnic. Proiectul are o valoare de aproximativ 42.500 de euro, în timp ce fondurile disponibile pentru această categorie ajung la 30 de milioane de euro. Situația este și mai puțin activă în cazul componentei denumite „Alte sectoare”. La momentul verificării datelor nu fusese depus niciun proiect, deși și pentru această categorie este pusă la dispoziție o sumă de 30 de milioane de euro. În total, cele 65 de proiecte depuse în cadrul DR-14 însumează aproximativ 3,07 milioane de euro. Datele de început ale sesiunii arată astfel o preferință clară pentru investițiile simple, care reprezintă peste 96 la sută din numărul solicitărilor depuse până acum. Prin intervenția DR-14, micii fermieri au la dispoziție un buget total de 108 milioane de euro. Sesiunea de depunere a proiectelor a început la 1 septembrie și este programată să rămână deschisă până la 31 octombrie 2026, ora 16.00. AFIR anunță că sesiunea s-ar putea încheia mai repede Există însă posibilitatea ca perioada de înscriere să fie mai scurtă. AFIR precizează că sesiunea poate fi închisă înainte de termen în situația în care fondurile alocate sunt epuizate. Primele zile de înscriere oferă, prin urmare, o imagine interesantă asupra modului în care micii fermieri aleg să utilizeze fondurile disponibile. Dacă tendința se menține, investițiile în achiziții simple ar putea reprezenta principala direcție de finanțare în cadrul acestei sesiuni.
MADR suplimentează fondurile pentru GAL-urile performante
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a decis redistribuirea unei sume de peste 2,5 milioane de euro către Grupurile de Acțiune Locală care au înregistrat cele mai bune rezultate în implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Decizia vine în urma evaluării performanțelor GAL-urilor pentru anul 2026. 18 Grupuri de Acțiune Locală au fost sancționate pentru neîndeplinirea criteriilor de performanță, arată raportul final publicat de Ministerul Agriculturii la data de 1 septembrie. Fondurile retrase de la acestea se ridică la 2.570.683 de euro, informează Agro TV. Sumele disponibile vor fi redistribuite către 12 GAL-uri care au obținut rezultate superioare, iar fiecare dintre acestea va beneficia de o alocare suplimentară de 214.223 de euro. Cum au fost evaluate GAL-urile Performanța Grupurilor de Acțiune Locală a fost stabilită conform datelor transmise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale până la data de 31 mai 2026. În cadrul evaluării au fost analizate mai multe criterii, printre care lansarea intervențiilor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală, numărul proiectelor selectate și rezultatele verificărilor efectuate ulterior. Proiectele declarate neeligibile sau cele care au fost încadrate în mod necorespunzător nu au fost însă luate în calcul. GAL Țara Beiușului, GAL Valea Velj, GAL Sud-Vest Satu Mare, GAL Colinele Buzăului, GAL Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor, GAL Lider Cluj și GAL Titu se află printre grupurile care vor primi fonduri suplimentare, potrivit Agro TV. Pe lista beneficiarilor se mai află GAL Lunca Jiului – Câmpia Desnățuiului, GAL Pădurile Dacice, GAL Giurgiu Nord, GAL Iași Sud-Vest și GAL Tovishat. Perspective de dezvoltare pentru comunitățile rurale Fondurile suplimentare vor putea fi utilizate pentru finanțarea proiectelor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală. Acestea pot include investiții în comunitățile rurale, servicii locale, sprijinirea antreprenoriatului și alte inițiative derulate prin programul LEADER. Prin redistribuirea banilor către GAL-urile cu rezultate mai bune, autoritățile intenționează să asigure o utilizare cât mai eficientă a fondurilor disponibile pentru dezvoltarea satelor și a economiei din mediul rural. Fondurile ar putea fi o mână de ajutor bine-venită pentru fermierii afectați de secetă.
Subvenții zootehnie APIA: Câți euro primesc crescătorii
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a publicat ghidul oficial în cazul fermierilor care doresc subvenții pentru zootehnie (sectorul bovin și cel suin). Ghidurile prezintă condițiile de eligibilitate și documentele necesare. Sunt explicate și procedurile pentru depunerea cererilor, calculul și plata ajutorului de stat. Ajutorul de stat este destinat crescătorilor de bovine și bubaline care îndeplinesc anumite condiții. Fermierii trebuie să fi avut la 1 martie 2026 cel puțin 10 animale. Pentru exploatațiile din zona montană, pragul este de 5 capete, iar animalele trebuie să aibă cel puțin 22 de luni. La 5 octombrie 2026, fermierii trebuie să păstreze minimum 75% din efectivul solicitat. Loading … Câți euro primesc fermierii care vor subvenții pentru zootehnie. Sursă foto: Shutterstock Ajutorul de stat este de 68 de euro pentru fiecare animal. Suma totală nu poate depăși 50.000 de euro pe beneficiar. Numărul de animale eligibile este cel mai mic efectiv dintre cel deținut la 1 martie 2026 și cel existent la depunerea cererii. Cât este ajutorul de stat în sectorul suin Pentru sectorul suin, ajutorul de stat este destinat crescătorilor de porci cu exploatații autorizate sanitar-veterinar. Aceștia trebuie să desfășoare activități de creștere sau reproducție în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026. Ajutorul este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor grași. Pentru animalele de reproducție, sprijinul ajunge la 13,7 euro pe loc de cazare. Valoarea totală nu poate depăși 50.000 de euro per beneficiar, transmite instituția. Cererile și documentele necesare se depun la Centrele Județene APIA sau la Centrul APIA al Municipiului București. Procedura trebuie respectată conform ghidului specific fiecărei scheme de ajutor. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a publicat pe site-ul oficial acest ghid și poate fi consultat integral pentru crescătorii din sectorul bovin și cei din sectorul suin. De asemenea, vă reamintim că Tanczos Barna, vicepremierul interimar al României, anunțase sprijin pentru crescătorii de suine și bovine. Depunerea cererilor poate fi posibilă începând cu data de 1 septembrie 2026. Detalii AICI. Sursă foto: Shutterstock – imagini are au un rol ilustrativ
Tanczos: Ajutoare pentru crescătorii de suine și bovine
Tanczos Barna a anunțat, într-o postare pe Facebook, că Ministerul Agriculturii va acorda sprijin financiar crescătorilor de bovine și suine. Fermierii vor putea depune cereri începând cu data de 1 septembrie 2026. Loading … Schemele de ajutor prevăd un sprijin de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție. În cazul crescătorilor de bovine, Ministerul va aloca 68 de euro/cap de bovină sau bubalină, a mai anunțat Tanczos Barna. „Sprijin pentru crescătorii de suine și bovine: cererile vor putea fi depuse începând cu 1 septembrie! Schemele de sprijin inițiate de Ministerul Agriculturii pentru crescătorii de suine și bovine au fost promulgate, iar acum putem trece imediat la implementarea lor. Vorbim despre două sectoare importante, afectate de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu, iar obiectivul nostru este ca sprijinul să ajungă cât mai repede la fermieri. Astăzi am stabilit măsurile necesare pentru ca, începând cu 1 septembrie 2026, fermierii să poată depune cererile pentru acordarea ajutorului. APIA va publica în cursul acestei săptămâni Ghidul solicitantului, cu toate informațiile necesare privind depunerea cererilor. Sprijinul acordat: pentru sectorul suin: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție – scroafe și scrofițe; pentru sectorul bovin: 68 de euro/cap de bovină sau bubalină”, a scris Tanczos Barna în postarea sa de pe Facebook.
Scandal în Moldova: Delegație de talibani la Chișinău
Scandal în Republica Moldova după ce o delegație de rang înalt de la Ministerul Agriculturii, Irigațiilor și Zootehniei al Afganistanului, aflat sub administrația talibană, efectuează o vizită la Chișinău în perioada 2–7 august, la invitația Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova. După apariția informației în spațiul public și valul de reacții pe care l-a provocat, Ministerul de Externe din țara vecină a confirmat că membrilor delegației le-au fost eliberate vize de intrare în Republica Moldova și a anunțat verificări privind circumstanțele organizării vizitei. Delegație a Guvernului taliban din Afganistan, în vizită oficială în Republica Moldova Potrivit autorităților afgane, delegația este condusă de adjunctul ministrului Agriculturii și Zootehniei, Mawlawi Sadr Azam Osmani, iar deplasarea în Republica Moldova face parte dintr-un turneu oficial în Europa. Conform comunicatului publicat de Ministerul Agriculturii al Afganistanului, agenda vizitei include cooperarea în domeniul protecției plantelor, managementului integrat al dăunătorilor, tehnologiilor bazate pe feromoni, cercetării agricole, administrării livezilor comerciale și dezvoltării colaborării științifice și tehnice dintre cele două state. Totodată, sunt prevăzute întâlniri și reuniuni tehnice cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Explicațiile Ministerului de Externe Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova precizează că delegația care a sosit la Chișinău nu este vizată de sancțiuni internaționale. „Vizita a fost inițiată în contextul unor discuții purtate de producători agricoli locali cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară. Precizăm că delegația care a sosit în Republica Moldova nu este vizată de sancțiuni internaționale. În același timp, menționăm că Republica Moldova respectă cu strictețe regimurile internaționale de sancțiuni și nu recunoaște guvernarea talibană din Afganistan. În acest context, comunicăm că nu vor avea loc întrevederi bilaterale sau contacte oficiale cu reprezentanții delegației. Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele, precum și revizuirea procedurilor interne”, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău. Val de reacții ironice după anunțul vizitei Anunțul privind vizita delegației de la Ministerul Agriculturii din Afganistan a provocat reacții ironice în spațiul public. Expertul în politici publice Valeriu Pașa a comentat: „Aici e greu ceva de comentat. Știrea este adevărată, așteptăm demisii.” La rândul său, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a criticat Guvernul PAS pentru organizarea vizitei, ironizând agenda discuțiilor. El a precizat că schimbul de experiență agricolă cu reprezentanții administrației talibane este nepotrivit. „Vai de capul nostru”, a concluzionat acesta. Jurnalistul Alex Cozer se întreabă cum talibanii au ajuns în Republica Moldova și dacă va fi al doilea stat, după Rusia, care va recunoaște regimul talibanilor. Criza din Afganistan Vizita are loc în contextul în care Uniunea Europeană nu recunoaște oficial guvernul taliban, deși în ultimii ani au existat contacte tehnice cu autoritățile de la Kabul. În iunie 2026, Comisia Europeană a confirmat că a primit pentru prima dată oficiali talibani la Bruxelles de la revenirea acestora la putere. Instituția europeană a precizat însă că dialogul privind returnarea migranților afgani nu echivalează cu recunoașterea adminsitrației talibate. Talibanii au ajuns la putere în Afganistan în 2021, după retragerea trupelor americane din țară, formându-și propriul guvern. În 2025, Federația Rusă a devenit prima țară din lume care a recunoscut oficial guvernul taliban. Anterior, președintele rus Vladimir Putin i-a numit pe talibani „aliați”, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că sunt „oameni raționali”.
Subvenții noi pentru bovine și porcine, votate în Parlament
În cursul zilei de vineri, 31 iulie 2026, Parlamentul României a adoptat, în sesiune extraordinară, un pachet de măsuri pentru sprijinirea crescătorilor de bovine și porcine. Actul prevede ajutoare financiare pentru fermieri și reguli mai stricte pentru combaterea pestei porcine africane. Iată mai jos ultimele detalii legat de acest subiect. De altfel, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că un pachet de sprijin destinat crescătorilor de ovine va fi depus în Parlament săptămâna viitoare, arată Mediafax. Loading … Subvenții noi pentru crescătorii de bovine și porcine. Sursă foto: Shutterstock Subvenții noi pentru crescătorii de bovine și porcine Pachetul legislativ, elaborat împreună cu Ministerul Agriculturii și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, introduce două programe de sprijin pentru sectoarele bovin și suin. Crescătorii de bovine vor primi un ajutor de 68 de euro pentru fiecare animal eligibil. Crescătorii de porci vor beneficia de sprijin financiar în funcție de capacitatea fermelor. Ajutorul este de aproximativ 12 euro pentru fiecare loc destinat porcilor pentru îngrășare și de circa 14 euro pentru fiecare loc destinat animalelor de reproducție. Pachetul legislativ aduce și măsuri mai dure împotriva pestei porcine africane. Noile reguli prevăd sancțiuni mai severe pentru transportul și comerțul ilegal cu animale, confiscarea vehiculelor folosite în aceste activități și măsuri suplimentare pentru limitarea răspândirii bolii la mistreți. „Instituim astfel două programe de sprijin și punem pe baze noi lupta împotriva pestei porcine africane”, a declarat Tanczos Barna. Ministrul Agriculturii a anunțat că săptămâna viitoare va fi depus în Parlament un pachet de sprijin pentru crescătorii de ovine. Oficialul spune că măsurile sunt necesare, deoarece sectorul se confruntă cu probleme importante și are nevoie de sprijin. Vă reamintim că joi, 30 iulie, crescătorii de ovine și caprine au protestat în Piața Victoriei, până în jurul orei 17:00. Fermierii avertizează că restricțiile comerciale le afectează grav activitatea. Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că experții ANSVSA pregătesc un plan pentru ieșirea din criză. Mai multe detalii AICI. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE
Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern
Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”
România a încasat un ramburs de aproape 1 miliard de euro de la Comisia Europeană
România a încasat, luni, aproape 1 miliard de euro din fonduri FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). Banii de la Comisia Europeană reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în toamna anului trecut. Mecanismul este important pentru funcționarea campaniilor de plăți și pentru menținerea unui echilibru financiar în sectorul agricol, fără să încarce în plus bugetul național. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat oficial că România a încasat 988,7 milioane de euro din fonduri FEGA, sumă care reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Oficialul a subliniat că rambursarea banilor de către Comisia Europeană demonstrează că plățile făcute de România către fermieri „sunt bine fundamentate și eligibile”. „Rambursarea acestor bani de către Comisia Europeană arată că plățile noastre către fermieri sunt bine fundamentate și eligibile. Asigurăm resursele necesare pentru ca sprijinul să ajungă la timp în ferme și pentru a menține stabilitatea financiară în agricultură, fără povară suplimentară asupra bugetului de stat”, a declarat ministrul Florin Barbu. Mecanismul de rambursare este standard la nivelul Uniunii Europene și are rolul de a ajuta statele membre să nu întârzie sprijinul acordat fermierilor. Țara noastră a utilizat resurse bugetare proprii ca să asigure intrarea rapidă a banilor în exploatații, și i-a recuperat ulterior de la Comisia Europeană. Astfel, valoarea totală a rambursărilor de la Comisia Europeană în perioada 2025-2026 se ridică la aproximativ 4,08 miliarde de euro, sume care includ defalcările pe fonduri europene gestionate de România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că va continua să autorizeze și plata sumelor aferente campaniei în curs, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de sprijinul care li se cuvine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reduce cheltuielile cu peste 10%, în urma reorganizării ministerului și a structurilor din subordine. Peste 200 de funcții de conducere, desființate Fermierii pregătesc un protest de amploare împotriva Guvernului Bolojan: ”Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”