Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE
Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern
Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”
România a încasat un ramburs de aproape 1 miliard de euro de la Comisia Europeană
România a încasat, luni, aproape 1 miliard de euro din fonduri FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă). Banii de la Comisia Europeană reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în toamna anului trecut. Mecanismul este important pentru funcționarea campaniilor de plăți și pentru menținerea unui echilibru financiar în sectorul agricol, fără să încarce în plus bugetul național. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat oficial că România a încasat 988,7 milioane de euro din fonduri FEGA, sumă care reprezintă rambursarea plăților în avans efectuate fermierilor în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Oficialul a subliniat că rambursarea banilor de către Comisia Europeană demonstrează că plățile făcute de România către fermieri „sunt bine fundamentate și eligibile”. „Rambursarea acestor bani de către Comisia Europeană arată că plățile noastre către fermieri sunt bine fundamentate și eligibile. Asigurăm resursele necesare pentru ca sprijinul să ajungă la timp în ferme și pentru a menține stabilitatea financiară în agricultură, fără povară suplimentară asupra bugetului de stat”, a declarat ministrul Florin Barbu. Mecanismul de rambursare este standard la nivelul Uniunii Europene și are rolul de a ajuta statele membre să nu întârzie sprijinul acordat fermierilor. Țara noastră a utilizat resurse bugetare proprii ca să asigure intrarea rapidă a banilor în exploatații, și i-a recuperat ulterior de la Comisia Europeană. Astfel, valoarea totală a rambursărilor de la Comisia Europeană în perioada 2025-2026 se ridică la aproximativ 4,08 miliarde de euro, sume care includ defalcările pe fonduri europene gestionate de România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că va continua să autorizeze și plata sumelor aferente campaniei în curs, în așa fel încât fermierii să beneficieze la timp de sprijinul care li se cuvine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, reduce cheltuielile cu peste 10%, în urma reorganizării ministerului și a structurilor din subordine. Peste 200 de funcții de conducere, desființate Fermierii pregătesc un protest de amploare împotriva Guvernului Bolojan: ”Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”
Reorganizare la Ministerul Agriculturii. Cheltuieli salariale reduse cu 10% și proceduri simplificate pentru fermieri
Procesul a început prin aprobarea actului normativ care stabilește reducerea numărului ordonatorilor de credite cu 73 de entități, scăzând de la un total de 166 la 93 de unități, măsură menită să asigure o coordonare centralizată și mai eficientă. Simultan, Executivul a decis desființarea a aproximativ 216 funcții de conducere, acțiune care urmărește diminuarea nivelurilor ierarhice și eliminarea blocajelor din circuitul decizional. După implementarea acestor reduceri de personal și de structuri, reorganizarea va intra în faza de optimizare a serviciilor publice. Conducerea Guvernului subliniază că măsura nu reprezintă doar un exercițiu administrativ intern, ci este orientată direct către fermieri, prin eliminarea suprapunerilor instituționale și a procedurilor excesive. Rezultatul imediat urmărit este scurtarea termenelor de soluționare a dosarelor și simplificarea traseului documentelor între beneficiari și stat. În etapa următoare, această reformă va genera un impact financiar direct, estimându-se că cheltuielile cu salariile vor scădea cu cel puțin 10% la nivelul structurilor reorganizate. Reprezentanții Executivului au precizat că Ministerul Agriculturii își va menține rolul prioritar de instituție de plăți, amintind că, în prezent, cheltuielile de personal reprezintă doar 6,8% din bugetul total, grosul fondurilor fiind direcționat către investiții și sprijin pentru industria alimentară. În finalul procesului de restructurare, noua arhitectură administrativă va permite o abordare unitară a politicilor agricole la nivel național. Obiectivul final asumat prin decizia de astăzi este transformarea MADR într-o structură mai suplă, cu mai puțină birocrație și cu o capacitate de intervenție rapidă în sprijinul producătorilor agricoli.
Prețul alimentelor de bază ar putea rămâne NEMODIFICAT încă trei luni. Este așteptată decizia Guvernului
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază va fi prelungită cu trei luni, până la data de 30 septembrie 2025, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență, publicat joi pe site-ul Ministerului Agriculturii. Decizia finală ar putea fi luată vineri de Guvern. ‘Prezenta ordonanță reglementează prorogarea unor termene, după cum urmează: prelungește termenul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă perioadă de 3 luni, respectiv până la data de 30 septembrie 2025 inclusiv, cu efecte în combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, în vederea menținerii puterii de cumpărare a populației pentru produsele de bază’, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului. Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată în 2024, însă lista a fost extinsă. Lista alimentelor cuprinde: pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități; lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg; mălai până la 1 kg; ouă de găină calibrul M; ulei de floarea-soarelui până la 2 l; carne proaspătă pui; carne proaspătă porc; legume proaspete vrac; fructe proaspete vrac; cartofi proaspeți albi vrac; zahăr alb tos până la 1 kg; smântână – 12% grăsime; unt până la 250 grame; magiun până la 350 grame. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele