Amenzile contravenționale vor fi plătite mai simplu, după digitalizarea procesului de încasare
Astfel, se finalizeazã cadrul normativ necesar pentru implementarea unui mecanism modern și eficient de gestionare a amenzilor la nivel național. „Prin adoptarea acestor norme, Ministerul Finanțelor deblocheazã aplicarea unei legi așteptate de 7 ani. Aducem un element de bazã din administrația publicã la zi, pentru cã nu mai putem tolera birocrația care obligã oamenii sã piardã timp la ghișee sau sã caute contul bancar corect pentru o simplã amendã. Astfel, implementãm cadrul legal pentru contul unic și titlul electronic, punând bazele unui sistem modern și transparent care va eficientiza colectarea și, cel mai important, va respecta timpul și resursele oamenilor. Este un nou pas înainte în digitalizarea serviciilor publice”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Până acum amenzile se plăteau fizic Pânã acum, cei care primeau o amendã trebuiau sã afle contul instituției care a aplicat-o și, de multe ori, sã meargã fizic la bancã sau la un ghișeu pentru platã. Odatã cu noile norme, va fi introdus un cont unic național, în care se vor putea plãti toate amenzile contravenționale, indiferent de instituția care le-a emis. De asemenea, documentele emise de autoritãți (procesele-verbale de constatare a contravențiilor) vor putea fi emise și gestionate electronic. Acestea vor conține și coduri QR, care vor permite plata instantanee a amenzii, online – inclusiv prin telefon. Noul sistem va fi testat întâi pentru amenzile de circulație aplicate de agenții Ministerului Afacerilor Interne, urmând ca ulterior sã fie extins și pentru alte tipuri de amenzi. Sistemul digital va asigura automat și distribuirea banilor cãtre bugetele locale sau cãtre bugetul de stat, în funcție de locul de domiciliu al persoanei amendate.
Se mai pot organiza anul acesta alegeri pentru Primăria Capitalei? Ce spune ministrul Cseke Attila: Noi susținem ce decide coaliția
Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării a vorbit în cadrul unui interviu despre posibilitatea organizării alegerilor pentru Primăria Capitalei, anul acesta. În intervenția de la TVR, ministrul a recunoscut că nu crede că anul acesta se mai pot organiza alegeri, totuși a precizat faptul că pentru opinia publică acest lucru poate însemna o indecizie a coaliției de guvernare. Cseke Attila: Noi susținem ce decide coaliția. Nu avem niciun interes politic „Din punct de vedere al termenelor, eu cred că anul acesta nu prea se mai pot organiza alegeri. Sigur, nu e domeniul nostru strict, al Ministerului Dezvoltării, astăzi recunosc că nu a fost nicio discuție legat de acest subiect, până la urmă noi susținem ce decide coaliția. Nu avem niciun interes politic de niciun fel. Am putea să ne dorim să avem un candidat care să câștige Primăria Bucureștiului, dar cred că nu e..a fost o glumă, dar ar fi bine ca și pe acest aspect să existe o decizie până la urmă, pentru că și acesta poate părea, probabil este în opinia publică, ca o indecizie a coaliției în care coaliția nu ajunge la un consens pentru a declanșa această procedură”, a spus Cseke Attila. Recomandările autorului:
Ministerul Dezvoltării acordă sprijin financiar pentru 74 de instituții publice de spectacole
„Sprijinim financiar viața culturală a comunităților locale, acele instituții publice de spectacole, cum ar fi teatrele, operele, filarmonicile, teatrele de păpuși și centrele culturale, din subordinea autorităților publice locale și județene, care nu beneficiază de finanțare de la Guvern prin Ministerul Culturii”, a precizat ministrul Cseke Attila. Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat în perioada iunie-august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Repartizarea fondurilor a fost făcut conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole. Cseke Attila a precizat că aceasta este a doua tranșă de sprijin financiar acordată de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, în acest an, după cele 231 de milioane de lei virate în iulie instituțiilor culturale.
Șoferii ar putea rămâne fără permisul de conducere, dacă nu își achită amenzile la timp. Care sunt noile modificări anunțate de Ministerul Dezvoltării
Șoferii vor rămâne fără permis dacă nu își plătesc amenzile contravenționale în termen de 90 de zile, conform proiectului de lege privind reforma administrației publice publicat, joi, de Ministerul Dezvoltării. Actul va putea fi restituit doar după ce titularul va dovedi că a plătit toate datoriile la bugetul local, indiferent de motivul pentru care i-a fost suspendat. „Deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale”, se arată în document, potrivit Hotnews. În termen de 15 zile, autoritoritățile trebuie să informeze șoferul care nu și-a plătit amenzile despre obligația de a plăti și despre momentul în care își va pierde dreptul de a conduce. Mai mult, permisul poate fi restituit doar după ce titularul va dovedi că a plătit toate datoriile la bugetul local, indiferent de motivul pentru care a fost suspendat: „La finalizarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pentru a intra în posesia permisului de conducere, titularul acestuia prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul”. Amenzile neplătite cresc cu 30% la trei luni În cazul în care amenzile nu sunt plătite în termen de 3 luni, cuantumul se majorează cu 30%,iar dacă nu sunt plătite nici după 6 luni, se majorează cu încă 30%. În cazul în care amenda nu este plătită nici după 3 ani, judecătoria din localitatea de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul poate să dispună: a) transformarea în muncă în folosul comunității; b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile. Cum poate fi scurtată perioada de suspendare a permisului Totodată, perioada pentru care este suspendat permisul de conducere poate fi scurtată cu o treime în cazul în care titularul prezintă dovada plătii amenzii aferente contravenției care a dus la suspendare. „Această reducere se aprobă de către șeful poliției rutiere județene sau a municipiului București sau de către șeful poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute”, arată proiectul Ministerului Dezvoltării. Posibilitatea de reducere a fost introdusă „pentru a încuraja și facilita regularizarea situației contravențiilor, oferind o motivație suplimentară șoferilor pentru a-și achita toate datoriile la bugetul local”, se arată în nota de fundamentare. Proiectul mai prevede că atât cumpărătorii, cât și vânzătorii de autovehicule sunt încurajați să să prezinte sau să ceară certificate de atestare fiscală, astfel încât să facă dovada plății tuturor taxelor și impozitelor către bugetul local. „Vor fi oferite serviciile publice electronice, incluzând situația fiscală atât a vânzătorilor, cât și a cumpărătorilor, în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local”, arată expunerea de motive. Proiectul face parte din cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale al Guvernului menite să reducă deficitul bugetar, pentru care cabinetul a anunțat că va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii. „Toate unitățile administrativ teritoriale ar trebui să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online, astfel încât să aibă o evidență a datoriilor”,în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță o posibilă reducere cu 20% a posturilor din administraţia publică locală: E nevoie de eficientizare
Ministrul Cseke Attila a declarat luni seară, la B1TV, că în pachetul II de măsuri fiscale există propunerea de reducere a personalului bugetar din administraţia publică locală. „E nevoie de eficientizare, şi la autorităţile locale, şi la cele centrale. Pe partea autorităţilor centrale – la ministere şi structurile subordonate ministerelor, vor trebui luate măsuri. În programul de guvernare e prevăzută o reducere cu 20 la sută a numărului de posturi în administraţia publică, fie ea centrală, fie ea locală, şi-n discuţiile pe care le-am avut cu administraţia locală se conturează această idee de reducere a numărului de posturi cu 20 la sută”, a afirmat Cseke Attila. Potrivit ministrului, această prevedere s-ar aplica pe Ordonanţa 63/2010, care stabileşte limitele minimale şi maximale de posturi, în funcţie de gradul localităţii, respectiv comună, oraş, municipiu, judeţ, sectoare, municipiul Bucureşti. Ministrul Cseke Attila a mai precizat că susţine acest sistem de reducere a posturilor, deoarece „nu taie de la toată lumea la fel”. „La o autoritate locală unde s-a gestionat eficient activitatea şi organigrama nu este complet folosită, această reducere s-ar putea să nu determine obligatoriu eliberarea din funcţie, în sensul în care unii angajaţi să fie daţi afară. În schimb, acolo unde organigrama este plină şi eficienţa a lăsat de dorit, de-a lungul timpului, acolo va fi nevoie de reorganizare, pentru că reducerea posturilor cu 20 la sută înseamnă şi reducerea posturilor ocupate”, a declarat ministrul Dezvoltării. Cseke Attila a anunțat că pachetul II de măsuri fiscale „ar trebui să iasă aprobat din Parlament” în această lună.
Ministerul Dezvoltării TAIE din investițiile locale. Pe lista neagră: Stadioane, săli de sport și drumuri de inters local sau județean
Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare publică, un proiect de act normativ prin care propune o reevaluare amplă a investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Documentul vizează prioritizarea proiectelor cu „impact semnificativ” și grad ridicat de execuție, în paralel cu stoparea temporară a altora considerate neesențiale în contextul bugetar actual, potrivit unui comunicat MDLPA. „Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative pentru derularea următoarelor programe: Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase”, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2023, aprobată prin Legea nr. 235/2023; Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, aprobat pin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2023, aprobată prin Legea nr. 55/2024; Programul Național de investiții „Anghel Saligny”, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 183/2022, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de construcții de interes public sau social aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Investiții în rețeaua de apă, canalizare și gaz Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări. Construirea și modernizarea stadioanelor cu cofinanțare locală Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii. Eficientizarea programelor de investiții Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar. Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice. Se opresc finanțările pentru proiecte neprioritare „Modificările propuse prin prezentul proiect sunt, în sinteză, următoarele: clarificarea încadrării în subprogramele programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, crearea unui mecanism unitar de desfășurarea a activităților, eficientizarea și uniformizarea procedurilor interne ale MDLPA de derulare și monitorizare a programelor, clarificarea unor texte, eliminarea paralelismului legislativ, eliminarea din cuprinsul Programului național de construcții de interes public sau social a subprogramelor „Sali de sport”, „Așezăminte culturale”, „Săli de cinema”, „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apa și sisteme de canalizare”, „Imobile cu risc seismic”, limitarea numărului de obiective ce vor putea fi realizate în continuare prin program, creșterea contribuției beneficiarilor la realizarea investițiilor din domeniul infrastructurii sportive mari, de tipul stadioanelor de fotbal, etc”, precizează MDLPA. „Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate”, a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ se află în consultare publică și ar urma să fie adoptat în pachetul doi cu măsuri fiscale privind reforma administrației locale. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministerul Dezvoltării: Aproape ȘAPTE milioane de hectare, cadastrate gratuit pentru cetăţeni
Aproape şapte milioane de hectare au fost cadastrate gratuit pentru cetăţeni, prin proiecte finanţate în general din fonduri europene. De asemenea, ANCPI are în derulare lucrări în peste 2.700 de unităţi-administrativ teritoriale. „Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează lucrări de înregistrare a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară în 2.774 de UAT-uri, cu o suprafaţă de peste 5,6 milioane de hectare. Finanţarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), din fonduri europene nerambursabile şi din bugetele primăriilor. Cărţile funciare sunt eliberate gratuit pentru cetăţeni”, anunţă, vineri, Ministerul Dezvoltării. Potrivit documentului citat, ANCPI, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localităţi, în 327 UAT-uri şi în 32.478 de sectoare cadastrale, cu o suprafaţă de aproape şapte milioane de hectare. ”Dintre acestea, 199 de comune au beneficiat de finanţare europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) şi prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). Astfel, la această dată, numărul cărţilor funciare deschise cu fonduri europene este de 2,3 milioane. În total, prin programele derulate, ANCPI a deschis, gratuit pentru cetăţeni, peste 8,6 milioane de noi cărţi funciare”, a mai transmis sursa citată. Potrivit ministerului, din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvenţiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 8,37 milioane de hectare (88%). În prezent, se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăţilor în 2.774 de comune. În 478, activităţile de derulează la nivelul întregului UAT, 444 dintre acestea beneficiind de fonduri europene. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele