Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au primit salariile. Acuzații la adresa Consilierei ministrului Economiei, fostă condamnată penal
Sute de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din decembrie 2025, notează G4Media. Sindicaliștii acuză că responsabilă pentru această situație ar fi chiar Adriana Miron, secretarul general din Ministerul Economie. Amintim că Adriana Miron a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar șeful ei, ministrul Economiei, Irineu Darău, este acuzat, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un dosar de trafic de influență. Deși actualii guvernanți spun sectorul de Apărare reprezintă focusul principal și invocă, în acest sens, programul SAFE, împrumuturi de miliarde și contracte externe, lipsite de transparență publică, realitate este una complet diferită. Aproape 1200 de angajați din industria de Apărare nu și-au mai primit salariile din luna decembrie. Motivul ar fi o Hotărâre de Guvern, care ar fi trebuit dată de la începutul anului. Vinovată pentru această situație ar fi Adriana Miron, consiliera la ministerul Economiei, care ar bloca proiectul de hotărâre, deoarece că ar vrea să schimbe procedura, susțin sindicaliștii. De cealaltă parte, Adriana Miron a negat că ar avea vreo legătură cu procedura. La Arsenal Reșița 24 de angajați din 30 nu au fost plătiți deloc în 2026 Arsenal Reșița, una dintre cele mai mari fabrici de armament din România, în anii ’90, este în pragul colapsului. Din mii de angajați au mai rîmas doar 30, iar 24 dintre aceștia nu și-au mai primit salariile de jumătate de an, adică din luna decembrie. „Fiecare are în familie probabil încă un om care lucrează și atunci trăiește din salariul soțului, soției, ajutor de la părinți sau de la copii, asta este, n-avem ce face. Așteptăm să se rezolve. Sper că se va rezolva luna asta”, explică directorul Arsenal Reșița, Ioan Narcis Chisăliță, pentru G4Media. Aceeași situație este și la Pirochim Victoria. Aproape 70 de oameni n-au luat niciun ban în 2026. „Pe 25 ianuarie am primit ultimii bani pentru luna decembrie a anului trecut. Pe 2026, nefiind niciun leu alocat fondului de salarizare, după cum vă spuneam, în baza acestui nucleu, nu s-a primit niciun leu”, spune liderul de sindicat Mihai Savu, de la Pirochim Victoria. „Niciodată în istorie, ca anul acesta, până la 1 iunie, să nu se facă plățile pentru că nu s-a scos Hotărârea de Guvern”, adaugă el. Cauza acestui blocaj ar fi la cabinetul ministrului Economiei, spune Constantin Bucuroiu. Legea specială pentru angajații din Apărare, ignorată de Ministerul Economiei Legea specială pentru angajații din Apărare include, totuși, o prevedere importantă, menită să salveze companiile din Apărare, chiar și în cazul în care nu au comenzi. Articolul 24 din Legea nr. 232/2016 vizează protecția socială a personalului și reglementează drepturile salariale pentru angajații din industria națională de apărare care rămân fără activitate de bază, comenzi sau contracte. Acești salariați sunt menținuți în activitate, fac diverse servicii, iar drepturile lor salariale sunt asigurate prin bugetul Ministerului Economiei. În fiecare an, Guvernul României emite hotărâri prin care se stabilește numărul mediu maxim de personal care beneficiază de aceste măsuri de protecție la operatorii economici și bugetul alocat. Plățile către companii se fac prin intermediul Societății Romarm. În 2026, Guvernul a stabilit doar numărul de personal – 1.182. Hotărârea care deblochează finanțarea nu a fost încă aprobată. Anul trecut, în baza acestei legi au fost plătite 1.370 de persoane, iar bugetul total a fost cu puțin peste 110 milioane de lei. Sindicaliștii acuză cabinetul ministrului Economiei, Irineu Darău Liderul sindicatelor din Apărare, Constantin Bucuroiu, face presiuni zilnice la Guvern ca situația să se rezolve. Echipa care lucrează pe lege este o echipă mai complexă, cu juridicul, cu consilierul, cu secretar de stat, spune el. „Singurul cu care eu am discutat în permanență despre lucrurile este ministrul, care a tot promis că o rezolvă, sigur o rezolvă, dar degeaba spune ministrul o rezolvă dacă omul de acolo, unu, doi, trei, spun: «Stai puțin, că eu n-am înțeles ceva și nu semnez»”, explică el. A avut discuții și cu șefa de cabinet a ministrului, Daniela Vișoianu. „Ea are un alt punct de vedere. De ce să facă plățile la companii prin intermediul Romarm, de ce nu se face pe fiecare în parte”, spune el. Sindicaliștii din Apărare, acuzații la adresa consilierei lui Darău: „A blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale” Aceeași părere, susține Constantin Bucuroiu, o are și secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, care spre deosebire de șefa de cabinet are drept de semnătură pe propunerea legislativă. „Ea face reorganizare și ea a blocat nucleul și vrea să împartă pe bugetul pe filiale”, explică Constantin Bucuroiu. „E o mare greșeală chestia asta”, adaugă el. În primul rând, Romarm știe situația fiecărei companii și distribuie banii în funcție de comenzi. „Romarm-ul poate să facă în așa fel încât această sumă anuală și număr de salariați s-o împartă în așa fel încât să nu fie sincope, să nu rămână oamenii neplătiți”, spune Constantin Bucuroiu. În al doilea rând, adaugă el, „să dai hotărâri de guvern pentru fiecare companie în parte ar însemna întârzieri uriașe”. Sindicaliștii amenință cu proteste: „Vor să desființeze Romarm!” La sindicaliștii din Apărare au ajuns și alte zvonuri. Că întârzierea alocării fondurilor e doar începutul unei reoganizări în industria de Apărare de care s-ar ocupa Adriana Miron. „Vor să desființeze Romarm-ul”, spune Constantin Bucuroiu. „Acela va fi cu adevărat sfârșitul”. Sindicaliștii se pregătesc deja de proteste. „Eu deja am cerut mobilizare!”, spune Constantin Bucuroiu. Ministerul Economiei, la mâna unor șefi vizați de dosare penale Secretarul general al Ministerului Economiei, Adriana Miron, a fost condamnată definitiv, în 2015, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Irineu Darau USR Ministrul interimar așl Economiei – dosar penal in rem, alături de vicepremierul Oana Gheorghiu, pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat de presiuni pentru facilitarea unor contracte cu dedicație între compania germană Schwartz și statul român. Contract de miliarde între MApN și Rheinmetall – compania de armament, implicată în scandaluri de corupție Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, a anunțat vineri noapte că a
România, dată din nou exemplu negativ în presa de la Budapesta. Ce spun maghiarii despre nivelul de trai al românilor
Publicația Világgazdaság analizează situația economică a României și susține că puterea de cumpărare a populației s-a redus considerabil, în timp ce Ungaria raportează creșteri semnificative și o inflație mult mai mică. Viktor Orbán | Foto – Mediafax Analiza maghiară arată că nivelul de trai din România a pierdut o zecime față de cel din Ungaria într-un singur an. Comerțul cu amănuntul scade constant de șapte luni, o situație care amintește de perioada de debut a pandemiei. În timp ce inflația României stagnează la peste 9%, Banca Națională avertizează că urmează noi scumpiri. Efectele crizei petroliere cauzate de conflictul din Iran nu a ajuns încă pe deplin la prețurile de la raft, ceea ce pune presiune suplimentară pe populație. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan Publicația identifică măsurile luate de Bolojan drept cauze principale ale degradării economice. După alegerile din 2025, autoritățile au introdus reforme dure pentru reducerea deficitului bugetar. Eliminarea plafonului la energia electrică, creșterea TVA și a accizelor au accelerat scăderea puterii de cumpărare. Jurnaliștii maghiari consideră că România plătește acum „pedeapsa” pentru faptul că a cheltuit mai mult decât a produs și a devenit astfel „codașa regiunii”. Presa maghiară pune față în față cele două țări vecine și evidențiază succesul modelului de la Budapesta. În martie 2026, Ungaria a raportat o inflație de doar 1,8%, cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Ministerul Economiei de acolo atribuie aceste rezultate majorărilor salariale, reducerilor de impozite și plafonării marjelor de profit, măsuri care au dus la o creștere a consumului cu aproape 40%. AUTORUL RECOMANDĂ: Timpul devine noua monedă de schimb. Metoda revoluționară prin care românii pot să învețe gratuit unii de la alții. Cum funcționează „schimbul de creiere” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”
Ministerul Economiei lansează apelul pentru pentru proiecte în domeniul inteligenței artificiale și semiconductorilor
„Tocmai am semnat ordinul prin care lansăm apelul național pentru identificarea proiectelor românești care pot intra în proiecte europene majore din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor avansate de semiconductori”, se arată în mesajul publicat miercuri pe Facebook de ministrul Economiei, Irineu Darău. Prin acest apel, România participă la Proiectele Importante de Interes European Comun. La acest apel pot aplica companii, organizații de cercetare și consorții din România, până la data de 9 aprilie 2026. Irineu Darău a evidențiat importanța tehnologiilor precum inteligența artificială și semiconductorii, subliniind că acesta reprezintă fundația economiei moderne, „de la industria auto și telecomunicații până la energie, apărare și digitalizare, iar în jurul lor se construiesc noile lanțuri de putere economică și tehnologică din Europa”. Potrivit ministrului Darău, autoritățile își propun trecerea de la statutul de simplu utilizator la cel de dezvoltator de tehnologie, în domeniul inteligenței artificiale și integrarea companiilor românești în lanțurile europene, în domeniul semiconductorilor. Ministrul a punctat că prin aceste acțiuni, România revine pe harta microelectronicii europene, adăugând: „Miza nu este doar atragerea de finanțare, ci și locul pe care România îl va avea în economia europeană a următorilor ani”. „Este un pas concret prin care România intră mai clar în competiția europeană pentru tehnologiile care vor modela economia următorului deceniu”, mai transmite Darău.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță atingerea la termen a unui jalon major din PNRR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis într-un comunicat de presă că atingerea țintei 267 din PNRR reprezintă „un jalon major pentru dezvoltarea economiei românești și integrarea României în industrii europene strategice”. Ținta vizează participarea României la Proiectul Important de Interes European Comun „Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare”. „La acest termen, România a îndeplinit integral și a depășit angajamentele asumate, prin: selectarea a peste 10 entități participante sau asociate; contractarea unor proiecte cu o valoare totală de peste 375 milioane euro, peste pragul minim de 360 milioane euro prevăzut în PNRR; un proiect readus pe traiectoria de implementare și dus la capăt”, a precizat MIPE. Contracte de finanțare și plăți realizate Colaborarea MIPE–MEDAT a condus la semnarea a 23 de contracte de finanțare, pentru participanți direcți și indirecți, la angajarea unor investiții de peste 375 milioane de euro prin fonduri europene și la efectuarea unor plăți de aproximativ 112 milioane de lei în decembrie 2025, aferente contractelor semnate în anul 2024 cu participanții direcți din cadrul PIIEC. „Structura proiectului este gândită astfel încât investițiile europene majore să genereze un ecosistem național, în care companii, universități și institute de cercetare colaborează pentru dezvoltarea de tehnologii, competențe și soluții cu valoare adăugată ridicată, cu efecte economice pe termen lung.”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pe baza acestui rezultat, România își consolidează poziția și se pregăștește pentru participarea la noi inițiative europene de tip IPCEI, în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și infrastructura digitală, biotehnologiile, vehiculele curate și conectate, materiile prime critice și lanțurile valorice asociate, precum și tehnologiile nucleare inovatoare, mai arată ministerul.
Metadatele CV-ului lui Radu Miruță ridică suspiciuni privind implicarea unor persoane fără funcție în minister
Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, iar analiza metadatelor tehnice a scos la iveală detalii care au generat discuții, scrie Gândul. Numele autorului din metadate Conform informațiilor apărute în spațiul public, metadatele fișierului indică faptul că documentul ar fi fost creat de Dan Gecui, care nu deține nicio funcție în cadrul Ministerului Economiei. Dan Gecui este soțul Ioanei Răduca, consilier al ministrului și șef de cabinet. Această situație a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește modul în care a fost gestionată comunicarea instituțională și dacă atribuțiile administrative au fost exercitate strict în cadrul legal. Relația profesională dintre consilieră și instituție Ioana Răduca, consiliera ministrului, a ocupat anterior funcții în zona de comunicare politică. Numirea sa în rolul actual a generat discuții în presa centrală, fiind prezentată drept o funcție obținută în ciuda lipsei de experiență în domeniile specifice Ministerului Economiei. Anterior, presa a relatat și includerea acesteia în Consiliul de Administrație al unei companii din sectorul telecom, subliniind tot lipsa unei pregătiri adecvate pentru acel rol. În plus, participarea ei la o deplasare oficială în Coreea de Sud, alături de ministru, a fost menționată în spațiul public ca parte a unui context mai larg privind modul în care este gestionată echipa ministerială. Posibile conflicte de interese Faptul că metadatele documentului indică numele lui Dan Gecui – persoană fără rol oficial în Guvern – a alimentat speculații legate de modul în care ar fi fost gestionate documentele oficiale ale ministrului. Potrivit informațiilor publicate, singura legătură a acestuia cu instituția este relația sa de familie cu Ioana Răduca. Deși aceste aspecte nu afectează studiile sau parcursul educational al ministrului, situația ridică semne de întrebare legate de procedurile interne din minister și de eventuale posibile conflicte de interese.
România pregătește vize de aur pentru investitorii non-UE: o carte verde pornește de la 400.000 de euro
Programul Golden Visa, inițiat de mai mulți parlamentari liberali și doi deputați neafiliați, propune introducerea în România a unui mecanism de atragere a capitalului străin de tipul celor promovate recent în SUA, unde marile investiții pot deschide drumul spre drept de șederea pe teritoriul american. Vize pentru investitori și membrii familiei Potrivit proiectului publicat pe pagina Senatului, cetățenii statelor din afara Uniunii Europene ar trebui să investească cel puțin 400.000 de euro în România pentru a obține un drept de ședere de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei își pot aduce și familiile alături – soțul, soția, copiii sau părinții aflați în întreținere beneficiază de aceleași drepturi de ședere, fără a fi obligați să facă investiții proprii. După 5 ani, investitorii pot cere rezidența permanentă în România. Inițiatorii susțin că statul român nu dispune încă de un cadru legislativ modern care să permită obținerea dreptului de ședere pe bază de investiții pasive, precum plasamentele în titluri de stat sau în fonduri de investiții. Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria, Bulgaria, Italia, Malta și Cipru sunt menționate ca exemple de țări care au atras capital străin prin programe similare de „vize de aur”. Unde pot fi investiți cei 400.000 de euro Cei care ar vrea să beneficieze de viza de ședere vor putea alege între mai multe forme de investiție: titluri de stat cu scadență de cel puțin cinci ani, proprietăți imobiliare păstrate pe aceeași perioadă, plasamente în fonduri de investiții sau acțiuni la companii listate la Bursa de Valori București. Proiectul lasă deschisă și posibilitatea ca, prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei, să fie adăugate și alte tipuri de investiții eligibile. Investiția trebuie menținută pe tot parcursul programului, timp în care autoritățile vor verifica proveniența banilor, legalitatea fondurilor și eventualele riscuri de securitate. Solicitanții nu trebuie să figureze pe liste de sancțiuni, iar dacă fondurile sunt retrase înainte de termen sau apar probleme legate de siguranța națională, dreptul de ședere poate fi anulat. Proiectul, în dezbatere publică Practic, inițiatorii propun ca programul să fie gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în colaborare cu Ministerul Economiei și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Regulile de aplicare a legii ar urma să fie stabilite printr-un ordin comun al ministerelor Afacerilor Interne și Economiei, după adoptarea proiectului. Proiectul se află în consultare publică la Senat până la data de 13 noiembrie 2025. Dacă va fi adoptat, România ar putea deveni o destinație mai atractivă pentru investitorii din afara UE, creând noi fluxuri de capital, revitalizând piața imobiliară și stimulând dezvoltarea economică locală. „Gold Card” în SUA – viză contra donație Statele Unite au introdus, din septembrie 2025 – prin ordin executiv semnat de președintele Donald Trump, programul „Gold Card” – o viză specială care oferă drept de ședere pe teritoriul american în schimbul unei donații financiare majore către stat, de cel puțin un milion de dolari în nume propriu sau două milioane dacă donația este efectuată de o companie în numele unei persoane. Fondurile sunt folosite pentru sprijinirea comerțului și industriei americane. Noul mecanism înlocuiește vechiul program de rezidență prin investiție, de tipul celui pe care România îl propune acum, considerat vulnerabil la fraude.
Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”
„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.
Mai multe agenții de turism acuză un touroperator că nu le-a achitat zborurile și cazarea a sute de turiști români din Grecia, Spania și Cipru
Touroperatorul Cocktail Holidays este acuzat de mai multe agenții de turism că nu a efectuat plățile necesare pentru cazarea mai multor turiști români în hoteluri din Spania, Grecia și Cipru. Sunt sute de turiști români, în pericol de a fi evacuați. Acestea sunt nevoite să achite pachetele, susține unul dintre directorii de agențiile afectate. Ministerul Economiei a luat la cunoștință și a convocat o celulă de criză. Turiștii n-au nici biletele de avion achitate Pe grupul de Facebook „Infotripisti” dedicat domeniului turismului, reprezentanții agențiilor de turism acuză că Cocktail Holidays nu a achitat plățile clienților. „Avem plecări mâine dimineață de la aeroportul din Brașov, pentru doi pasageri, charter Grecia, și azi am primit un mail de la Cocktail Holidays să le transmitem turiștilor să nu se prezinte la aeroport că n-au nici biletele de avion plătite și nici cazarea. Este pentru prima dată când avem o astfel de situație cu ei. Mai avem rezervări și în viitor, dar nu știm ce se va întâmpla cu ele. Noi vom fi nevoiți să achităm acum 1.500 de euro, cât costă sejurul, pentru că nu au fost achitate serviciile turistice către furnizori”, a declarat, pentru HotNews, Bogyo Erno, administratorul Morning Star Tour. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a declarat pentru HotNews, că analizează situația. „S-au făcut câteva sesizări de alte agenții. Am fost la Cocktail Holidays și i-am rugat să ne prezinte și nouă situația. Vom reveni cu un comunicat de presă în momentul în care avem mai multe informații. Cunoaștem situația, o avem în analiză, avem o celulă de criză vizavi de această situație. În acest moment nu am primit sesizări de la turiști cărora să le fie periclitată vacanța”, a declarat Dan Stoica, directorul Direcției Control Turism din cadrul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cocktail Holidays s-ar afla în insolvență Cocktail Holidays ar fi transmis unei firme partenere din Grecia că urmează să intre în insolvență, iar proprietarul companiei, Dan Goicea, care este totodată și vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), nu a putut fi contactat pentru declarații. „Nu e cazul să facem o dramă că se întâmplă un faliment la doi ani la 2.400 de agenţii de turism. Problema nu este că are Cocktail Holidays probleme, e vorba de resurse gestionate mai mult sau mai puţin bine”, a declarat Alin Burcea, președintele ANAT, pentru News.ro. „Dar sunt servicii care nu sunt plătite pe anumite destinaţii sau sunt plătite parţial. Colegii, în general touroperatori, au oferit, acolo unde Cocktail Holidays avea bilete de avion cumpărate, cum e Paralela 45. Biletele pe care Cocktail Holidays le avea cumpărate de la noi sau contractate, noi le dăm gratuit celor păgubiţi prin agenţiile care au cumpărat produsul. Şi atunci, fie turistul, fie agenţia care l-a înscris, va trebui să plătească numai cazarea, să se ducă în destinaţia respectivă. Facem şi noi ce putem. Sunt conştient că nu mai pot să iau banii de la Cocktail şi atunci pe locurile pe care le avea la Paralela 45 sau la Dertour sau la alţi touroperatori de unde luaseră locurile, noi dăm gratuit aceste locuri pentru turişti, atât putem să facem”, a explicat Burcea. Președintele ANAT a dezvăluit că turiştii din Cipru, Rodos și Tenerife au fost puşi să mai plătească o dată. „Erau vreo 40 şi ceva de persoane pe Cipru, erau vreo 30 pe Tenerife şi pe Rodos. Nu cred că sunt afectaţi mai mult de 400-500 de oameni. Din moment ce de la ei nu vorbeşte nimeni… Eu în mare cam ştiu ce se întâmplă, că am ţinut legătura cu Dan Goicea, dar normal ar fi să anunţe, să vorbească cu oamenii, cel puţin să nu mai plece. Să nu se mai urce în avion. În general, biletele de avion sunt rezolvate, dar ei trebuie să coopereze cu noi. Ceea ce trebuie să facă oamenii care au dat bani şi care nu vor avea servicii să ceară, că există o asigurare de insolvenţă şi faliment. Problema este că această asigurare de 10 ani sau de când funcţionează, nu acoperă toată suma. Niciodată nu a acoperit toată suma. Şi asta e una din lacune pe care am vrut să o rezolvăm”, a adăugat președintele ANAT. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Surprize neplăcute pentru mai mulți turiști români, în Bulgaria și Grecia. Ce au pățit când au ajuns la plajă
Peste 2.000 de CV-uri primite într-o săptămână pentru companiile de stat. Înscrierile au fost suspendate
„Datorită numărului impresionant de aplicaţii – peste 2.000 de CV-uri primite în mai puţin de o săptămână – vom suspenda temporar înscrierile începând de mâine, 28.08.2025, ora 14:00”, au anunţat miercuri reprezentanţii Ministerului Economiei. Conform acestora, volumul foarte mare de CV-uri depăşeşte resursa umană disponibilă în acest moment pentru procesare. „De aceea, considerăm onest să suspendăm temporar înscrierile, pentru a putea analiza cu atenţie toate candidaturile primite”, adaugă aceştia. Ministrul Economiei Radu Miruţă a lansat un apel la profesioniştii cu experienţă juridică, economică şi managerială să se implice în redresarea companiilor de stat prin aplicarea directă pe site-ul instituţiei. Ministerul a pus la dispoziţie un mecanism simplu pe site-ul instituţiei unde specialiştii din România îşi pot încărca CV-urile pentru a candida la funcţii de conducere sau administratori speciali în companiile de stat. Este vorba de un formular simplu, unde cei intersaţi îşi introduc datele personale – nume, prenume, număr de telefon şi e-mail şi încarcă un CV. Înscrierea pe platformă nu se face direct pentru o anumită companie, deoarece sunt anumite criterii stabilite prin lege privind componenţa consiliilor de administraţie, a transmis săptămâna trecută Ministerul Economiei.
Radu Miruță ANUNȚĂ că ministerul său a rămas fără bani de salarii pentru lunile august și decembrie
Radu Miruță a explicat că Ministerul Economiei a rămas fără bani pentru a plăti salariile pentru ultima lună din cel de-al treilea trimestru, respectiv luna august, și ultima lună din cel de-al patrulea trimestru, adică luna decembrie. Ministrul spune că a găsit soluția și anume fondurile care erau alocate pentru un program al cărui dosar a ajuns la DNA. Ministrul a explicat că împărțirea banilor se pe trimestre. „Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie. Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizare acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții. Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. Radu Miruță spune că s-a cheltuit în primele luni ale anului cât era bugetul prevăzut pe tot anul. „România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli”, a mai spus ministrul.