România reușește să se împrumute în 2025 cu dobânzi sub 7%
Guvernul Bolojan a reușit, pentru prima dată în acest an, să se împrumute în lei cu dobânzi sub 7%. Ministerul Finanțelor a anunțat că a fost realizată o operațiune de succes prin care riscul de refinanțare al datoriei publice a fost redus. Cheltuielile cu dobânzile au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut când erau 5,2%. Ministerul Finanțelor a anunțat o operațiune de împrumut în lei, pe termen lung, în care dobânda cerută de investitori a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%. Operaținea prin care s-a obținut dobânda mai mică a implicat preschimbarea unor serii de obligațiuni scandente la 22 aprilie și 24 iunie anul viitor, cu o nouă emisiune de titluri de stat cu maturitatea la 25 aprilie 2035. Practic, statul a reușit să mute o parte din datoria care trebuia plătită la anul mai departe în viitor, reducând presiunea imediată asupra bugetului. „Obținerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deși încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe”, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Costul de împrumut mai mic, rezultatul abordărilor prudente Potrivit ministerului, operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 mil. lei. În urma licitației, suma adjudecată a fost de 450 mil. lei, la un randament maxim adjudecat de 6,93%, cel mai redus nivel din 2025. Deși nivelul dobânzii rămâne ridicat, scăderea sub pragul de 7% poate fi considerat un semnal pozitiv privind evoluția costurilor de finanțare ale României. Ministrul Nazare spune că obținerea unui cost al împrumutului sub 7% este o dovadă ca angajamentele asumate în discuțiile cu Comisia Europeană sunt validate de piețe. De asemenea, Ministerul Finanțelor a transmis că împrumuturile pe termen mai lung au devenit mai ieftine în a doua parte a lunii septembire a anului acesta. Și dobânzile cerute de investitori au scăzut cu aproape jumătate de punct procentual, iar pentru împrumuturile în euro și dolari s-au redus cu aproape un sfert de punct procentual. Îmbunătățirea vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală dar și datorită confirmării gradului investițional de rating. Îmbunătățirea dobânzii vine ca reacție la încrederea investitorilor, la politicile fiscale și stabilitatea economică percepută de piețe. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Succes. Guvernul a convins Comisia Europeană
„Succes” mare pentru România! Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR, privind reducerea gap-ului de TVA. Nazare se laudă că a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026, în urma negocierilor pe care le-a purtat cu reprezentanții Comisiei. În urma negocierilor purtate de ministrul Finanțelor, cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou. Astfel, noul jalon va înlocui obiectivul precedent și se va concentra pe măsuri structurale și legislative care să întărească capacitatea instituțională a ANAF de a acționa și să îmbunătățească legislația fiscală. „Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o administrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni – funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.” Ce promisiuni i-am făcut Comisiei Europene Negocierile pe care Ministerul Finanțelor le-a purtat cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026. „Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist”, a transmis ministrul Finanțelor. Noul jalon este unul important deoarece reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF care are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat. Așadar, înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale îi dă României șansa de a-și consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Prin acest acord, România trebuie să își reconfirme angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rău cu rău, dar mai rău fără rău. România menține în funcțiune 3 centrale pe cărbune Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR. Dragoș Pîslaru: Următorul pas este reuniunea ECOFIN din noiembrie