Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Ministrul Dragoș Pîslaru anunță că va face MILITĂRIE pentru a grăbi progresul PNRR. Care este stadiul renegocierii cu Comisia
România este pe cale să închidă renegocierile pentru rearanjarea proiectelor incluse în PNRR, pentru a reduce pe cât posibil să piardă banii alocați, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, miercuri, în conferința de presă organizată pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. În acest scop, demnitarul a dat asigurări că o sa facă militările cu ministerele de resort, indiferent de „popularitatea” pe care și-ar atrage-o în Guvern. Dragoș Pîslaru a anunțat că se așteaptă ca în zilele următoare să finalizeze renegocierea PNRR cu oficialii Executivului de la Bruxelles. „Vestea bună este că suntem foarte aproape de finalizarea renegocierii. Foarte aproape înseamnă că speranța noastră este că astăzi, când am un call, un apel cu doamna Céline Gauer (director general al Comisiei Europene – n.r.) la ora 16:30 și respectiv mâine, când mai sunt eventual de rezolvat ultimele lucruri tehnice, să închidem practic cu un acord pe sume, deci pe sumele legate de componenta de grant și de investiții”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie. „Acest lucru ne-ar permite mai întâi să trecem prin grafic, ca, în timpul verii, luna august să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei, ce va avea loc în septembrie – deci practic pregătim ceea ce se numește «cover note» și toate detaliile tehnice pentru aceste sume. Vom avea din partea Comisiei o foarte mare deschidere pe care am negociat-o – și mi se pare că este una din veștile cele mai bune – de a simplifica major jaloanele și țintele. Deci de la 580 și ceva câte aveam inițial și din care mai avem încă niște sute bune, să putem ajunge la o înjumătățire a jaloanelor și țintele rămase și cu o simplificare fundamentală a descrierii acestora. Acest lucru ar însemna că în septembrie Comisia să-și termine evaluarea, astfel încât pe 20 octombrie la ECOFIN, la Consiliu, să putem avea planul aprobat și evident, ceea ce se numește noul CID, adică noul cadru pe care de care avem nevoie pentru a formaliza aceste elemente”, a detaliat demnitarul. În paralel, a detaliat ministrul, se lucrează la cererea de plată patru. „Cererea de plată patru trebuie să cuprindă toate investițiile pe care le-am terminat în perioada aceasta și pe care vrem să o depunem imediat, în două, trei zile după confirmarea în Consiliu, de comun acord cu Comisia, planul, fiind că în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată patru”, a anunțat Dragoș Pîslaru. Un tablou de bord în pregătire În acest context, ministrul a apreciat colaborarea din interiorul Executivului. „Ceea ce este foarte important e că negocierea aceasta pe care am avut-o în ultima vreme nu ar fi fost posibilă fără o colaborare de echipă la nivelul Guvernului. Știu că conferința mea de presă anterioară a cauzat o grămadă de lucruri și de reacții în spațiu public, dar cred că este foarte important acuma să clarificăm unde suntem cu discuțiile. După cum știți, încercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeană să păstrăm o serie întreagă de proiecte care fuseseră considerate irecuperabile de către Comisia Europeană, să accelerăm și să găsim soluțiile pentru ca ele să nu fie pierdute din PNRR”, a subliniat șeful MIPE. „În perioada următoare veți vedea practic cum se așează întreaga matrice de proiecte, astfel încât să vedem cum proiectele prioritare, rest de spitale, autostrăzile care se mută, își vor continua finanțarea așa cum ne dorim. Este adevărat însă că vor exista și proiecte care, mai ales cele care nu au început încă sau nu au reușit nici măcar să ia avizele, pentru care va trebui, la nivelul coaliției, să existe o decizie legat de viitorul acestuia, așa cum este și discuția pe Anghel Sagliny sau pe alte tipuri de programe similare”, a spus ministrul. „Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat Dragoș Pîslaru. Șeful MIPE a anunțat cu această ocazie că în luna august se va lucra la un tablou de bord pentru a vedea stadiul PNRR. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem cât mai curând o imagine care să poată fi urmărită și public cu privire la progresul PNRR. Evident, voi avea această plăcere să vin în conferință de presă în fața dumneavoastră, dar cred și mărturisesc că este un lucru la care țin, aș vrea să am și publicul, românii alături de noi în implementare a PNRR, astfel încât odată ce am bătut în cuie pe ce ne concentrăm un an de zile – ăsta e termen, până în august 2026 -, să știm împreună ca țară, aceste proiecte nu sunt numai proiectele unui minister sau unei alte instituții sau coordonate de MIPE, sunt proiectele României și orice putem să facem ca să ni le ducem la bun sfârșit trebuie făcut”, a subliniat ministrul. „Îmi doresc un proces de mobilizare național” Ministrul a subliniat că actualul obiectiv este implementarea PNRR. Pentru asta vreau ca din septembrie să poată să vadă toată lumea care e stadiu implementat. Mi se pare absolut firesc, este un exercițiu de transparență, evident, de la prim-ministru până la ultimul cetățean din România să poată exista această transparență legată de progres. Vom avea un exercițiu de asistență tehnică cu Banca Mondială, finanțat de Comisia Europeană, la care va avea, sper, în septembrie acest rezultat”, a detaliat ministrul. „Ce vă zic că se va întâmpla este că, odată ce închidem perioada asta de incertitudine de peste un an de zile legată
Ministrul Proiectelor Europene: am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU din PNRR
„Am petrecut prima parte a zilei de ieri la Ministerul Finanțelor, alături de Alexandru Nazare și echipele tehnice din ministerele noastre”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, întâlnirea a dus la „deblocarea unei serii de măsuri esențiale, care aduc beneficii reale românilor și erau așteptate de ceva vreme”. Printre măsurile deblocate se numără aprobarea creditelor de angajament pentru semnarea contractelor aferente măsurii de e-guvernare din Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), un „pas important pentru digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii”. De asemenea, ministrul a anunțat că s-a reușit deblocarea contractelor de digitalizare a IMM-urilor și ONG-urilor prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sunt mari întârzieri și de când am preluat mandatul lupt să ajungem la zi și să sprijinim beneficiarii”, a precizat el. Un alt punct major vizează componenta RePowerEU din PNRR „Am obținut aprobarea creditelor de angajament și astfel am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU”, a spus Pîslaru, menționând două investiții: „Investiția i4B: vouchere pentru cetățenii care dețin deja panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată instala acumulatori pentru stocarea energiei; Investiția i7: vouchere pentru populația vulnerabilă energetic – pentru izolarea locuinței, eficientizarea consumului și instalarea de panouri fotovoltaice”. „RePowerEU este un program important, pe care l-am negociat la nivel european și care trebuie prioritizat și accelerat pentru a reduce factura energetică a peste 100.000 gospodării din România”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pîslaru a anunțat că va detalia suplimentar aceste măsuri în cadrul unei conferințe de presă programate pentru mijlocul săptămânii viitoare și a transmis mulțumiri publice ministrului Alexandru Nazare „pentru colaborarea excelentă”, precum și echipelor tehnice implicate. „Zi de zi, facem tot ce ține de noi pentru a valorifica fiecare euro din banii europeni și pentru a pune România pe drumul cel bun”, a conchis Pîslaru.