Lungul șir de minciuni care a dus la dezastrul Crizei Apei, în imagini video. Diana Buzoianu spunea, în urmă cu două săptămâni, că nu există niciun risc pentru populație din cauza barajului Paltinu. Apoi a spus că riscurile existau, dar nu era
Criza apei din Argeș, Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, dezvăluie o realitate pe care Ministerul Mediului a încercat s-o mascheze: lucrările de la Vidraru și Paltinu nu erau „controlate” și „fără niciun pericol”, așa cum asigura ministra Diana Buzoianu înainte de izbucnirea dezastrului. Mai mult, ministra a spus că nu a avut informări asupra pericolelor, dar Prefectura Prahova a emis un comunicat în acest sens încă din 6 noiembrie. Gândul prezintă firul poveștii. Sursa foto: Profimedia Astăzi, aceeași ministră are un discurs total diferit. Vorbește despre „riscuri necomunicate”, „documente oficiale ignorate” și „pericole cunoscute, dar neanunțate”. Practic, situația care ieri părea sub control, devine azi un lanț de erori. Cu toate acestea, așa cum Gândul a arătat, un Comunicatul Prefecturii Prahova, emis pe 6 noimebrie, spune negru pe alb că autoritățile locale avertizaseră deja asupra unui posibil dezastru. Ce spunea Buzoianu înainte: „Totul este controlat. Nu există niciun fel de pericol” În urmă cu două săptămâni, ministra Mediului transmitea un mesaj liniștitor, în timp ce lacul Vidraru era golit pentru prima dată în 60 de ani, iar la Paltinu scădea nivelul apei. „Sunt două lucrări total separate, nu au legătură între ele. Sunt controlate, făcute pentru a realiza anumite obiective. Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Accesul la apă este asigurat. Nu există niciun fel de pericol pentru comunități.” Mai mult, Buzoianu lăuda coordonarea dintre Hidroelectrica, Apele Române și Minister, și insista că totul merge „cu specialiști, controlat și în siguranță”. Sursa foto: Profimedia Între timp, realitatea a contrazis decisiv toate aceste asigurări. 100.000 de oameni au rămas fără apă în 13 localități, stațiile de tratare s-au blocat din cauza aluviunilor, Ploiești și Câmpina nu au apă potabilă, un spital este alimentat cu apă la bidoane și Apele Române cer declararea stării de urgență. Ce spune acum Buzoianu: „Riscurile existau. Existau și documente, dar nu au fost comunicate.” Brusc, discursul s-a schimbat complet. Diana Buzoianu spune acum că, de fapt, riscurile erau cunoscute, doar că nu au fost comunicate. Ministra dă vina pe autorități și spune că populația ar fi putut fi mai bine pregătită. „În această perioadă au existat multiple comunicări scrise care au spus de nenumărate ori că există riscul să nu mai fie asigurată apa. Aceste riscuri, însă, nu au fost comunicate. În principiu, oamenii au știut că nu există niciun risc, deși două autorități au comunicat între ele despre aceste riscuri. Soluții ar fi existat. Populația ar fi putut fi mai bine pregătită dacă știam de acest risc.”
Guvernul a aprobat noul program Rabla Auto pentru persoane fizice
Guvernul a aprobat hotărârea care prevede lansarea unui nou program Rabla Auto pentru persoane fizice. Acesta ar putea porni săptămâna viitoare. La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Hotărârea de Guvern privind rectificarea sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanţate din Fondul pentru mediu pentru anul 2025. Astfel, se introduce un nou program având denumirea „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, cu alocare bugetară de 200 milioane lei. „Imediat ce va fi publicat ordinul pentru ghidul de finanțare în Monitorul Oficial, putem lansa Programul Rabla, la începutul săptămânii viitoare. Pentru persoanele fizice este foarte important de ştiut că vor avea exact aceeaşi platformă, deci acelaşi proces de înscriere pentru care erau, deja, pregătiţi, rămâne la fel. De asemenea, valoarea voucherelor rămâne aceeași pentru maşinile cu motor termic, pentru hibrid, plug-in hibrid, pentru maşinile electrice, însă, se modifică voucherul de la 37.000 de lei la 18.500 de lei. Fondurile alocate pentru Programul Rabla 2025 se ridică la 200 de milioane de lei. O suplimentare a acestui fond nu este posibilă pentru acest an, dar pe viitor avem în vedere alte variante”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Impact mediu spre major asupra sănătăţii locuitorilor, după incendiul de la Dragonul Roşu
„Evenimentul a avut un impact mediu spre major, dar limitat la o zonă relativ restrânsă, însă dens populată. Monitorizarea s-a încheiat la ora 16:00, când valorile au intrat pe un trend descendent, fără risc de noi creşteri”, se arată în comunicatul remis joi de minister. În urma incendiului de amploare produs marţi seara, la complexul comercial Dragonul Roşu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – ANMAP şi Administraţia Naţională de Meteorologie RA, a mobilizat specialişti şi resurse pentru a evalua în timp real impactul asupra calităţii aerului din Bucureşti. În dimineaţa zilei de miercuri, concentraţiile de particule fine din aer (PM10 şi PM2.5) au fost de câteva ori mai mari decât într-o zi obişnuită, arată analiza. Expunerea la astfel de niveluri poate provoca iritaţii ale căilor respiratorii, tuse, disconfort respirator şi poate agrava afecţiuni deja existente, precum astmul sau bolile de inimă. Persoanele sănătoase nu dezvoltă efecte grave după câteva ore de expunere, dar copiii, vârstnicii şi cei cu probleme respiratorii sau cardiovasculare pot resimţi mai acut aceste episoade. Pentru monitorizarea aerului, s-a acţionat cu trei autolaboratoare mobile: autolaboratorul din dotarea DJM Bucureşti, amplasat de dimineaţă în zona Vitan-Bârzeşti, şi alte două autolaboratoare de la DJM Giurgiu, zona CET Progresul, şi DJM Prahova, amplasat în localitatea Tunari. Analiza datelor a fost completată cu cele provenite de la 30 de staţii ale Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, amplasate în aglomerarea Bucureşti-Ilfov. Poluanţii monitorizaţi au inclus: PM10, PM2.5, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat şi compuşi organici volatili. În noaptea incendiului, în condiţii de calm atmosferic, fumul s-a deplasat aproape de sol, provocând concentraţii ridicate de particule în cartierul Berceni, unde valorile orare de PM10 au atins 150–200 µg/m³. Valorile cele mai mari înregistrate de autolaborator: PM10 – 127 µg/m³, PM2.5 – 100 µg/m³, NO2 – 53 µg/m³, CO – 4,68 mg/m³, H2S – 4,4 µg/m³, NH3 – 18,4 µg/m³. Depăşirea valorii limită zilnice pentru PM10 s-a produs doar la staţia B17 – Colegiul Tehnic Mihai Bravu (58,7 µg/m³). După ora 12:00, concentraţiile au scăzut rapid, revenind la niveluri similare cu cele din zilele anterioare. „Mulţumesc specialiştilor din teren care au reacţionat prompt şi au lucrat ore întregi pentru a colecta date esenţiale pentru sănătatea oamenilor. Am mobilizat toate resursele disponibile pentru a înţelege şi limita efectele acestui eveniment. Vom continua să publicăm transparent toate informaţiile, iar Garda Naţională de Mediu va verifica respectarea legislaţiei şi va lua măsurile care se impun”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Garda Naţională de Mediu a demarat o acţiune specifică de control, având în vedere raportul ISU privind cauzele incendiului şi rezultatele monitorizării efectuate de autolaboratoarele ANMAP.
Ministerul Mediului lansează selecția publică pentru inspectorii șefi ai gărzilor forestiere
„Procesul transparent de selecție de la Romsilva nu a fost un experiment și nici un exercițiu de imagine. Este un standard creat pe care îl voi aplica de fiecare dată când o să am ocazia în Ministerul Mediului”, a precizat Buzoianu. Potrivit ministrei, candidații trebuie să fie integri, să își dorească eficiență în instituțiile publice și să contribuie la sancționarea infracțiunilor de mediu din pădurile României. Înscrierile sunt deschise până pe 4 septembrie, ora 16:30, iar detaliile sunt disponibile pe site-ul Ministerului Mediului. Mandatele actuale ale celor cinci inspectori șefi expiră pe 1 septembrie. „Am atribuții, în calitate de ministră, să desemnez prin ordin, fără nicio dezbatere, să fie numită o nouă persoană pentru un mandat interimar. Dar nu am vrut să fac asta. Vreau să găsim cei mai buni oameni posibili pentru aceste funcții”, a mai precizat Buzoianu. Ministra va prelungi temporar mandatele existente cu două săptămâni, timp în care se va derula procesul de selecție: apel public, analiză a dosarelor, interviuri înregistrate și publicate online, urmând ca ulterior să fie organizate concursuri pentru numirea oficială a noilor șefi.
Diana Buzoianu, condiții pentru ocuparea funcției de director intermiar al Romsilva. Ce propune ministrul
Ministerul Mediului a organizat luni dezbaterea privind conducerea interimară de la Romsilva. „Pentru prima dată, procesul de selecție a directorului general interimar al Romsilva se desfășoară într-un mod transparent, cu reguli clare și deschise publicului. Până acum, știm cu toții că numirile interimare nu au urmat o astfel de procedură. Salut și mulțumesc Consiliului de Administrație al Romsilva pentru că a introdus criterii de transparență și pentru inițiativa ca interviurile candidaților să fie înregistrate și publicate pe site-ul instituției. Este un pas important în direcția pe care ne dorim să o urmăm și pe viitor”, a declarat Diana Buzoianu. Ea susține că rolul directorului general interimar, chiar și pentru un mandat de cinci luni, unul esențial, inclusiv în procesul de reorganizare a Romsilva. În ceea ce privește criteriile de integritate, ministra a precizat: „Viitorul director general interimar trebuie să fie o persoană care să nu aducă prejudicii de imagine instituției, ci dimpotrivă, să consolideze profesionalismul Romsilva. Este esențial ca acesta să fie un om care nu a fost implicat în scandaluri publice. Tocmai de aceea, pentru candidați au fost introduse și criterii de etică”. Consiliul de Administrație al Romsilva a demarat, în 11 august, procedura pentru numirea unui director general provizoriu, cu un mandat de maximum 5 luni. 17 dintre cele 25 de candidaturi depuse au fost selectate.
Programul RABLA Auto 2025: Ecotichet de 18.500 de lei pentru mașinile electrice. Ministerul Mediului a publicat ghidul spre consultare publică
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, vineri, în consultare publică, Ghidul de finanțare pentru Programul Rabla Auto 2025. Documentul include modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 41/2025, care vizează proiectele finanțate din PNRR și din fonduri naționale. Cea mai importantă noutate este creșterea ecotichetului pentru achiziția de mașini electrice sau cu pilă de combustie pe bază de hidrogen, care va ajunge la 18.500 de lei. Sprijinul este acordat persoanelor fizice prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Pentru celelalte tipuri de autovehicule, cuantumul bonusurilor rămâne neschimbat: 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hibrid sau pentru o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Diana Buzoianu: Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi „Am înțeles că Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi, ci rămâne un instrument important prin care cetățenii fac pași siguri către un aer mai curat. Ecotichetul pentru electrice a fost ajustat, dar această decizie permite ca, în condițiile bugetare actuale, să putem oferi unui număr cât mai mare de români șansa de a beneficia de sprijin. În paralel, încercăm să construim un cadru de finanțare mai stabil și durabil pe viitor prin Fondul Social pentru Climă. Obiectivul rămâne același: mai puțină poluare și o tranziție treptată spre mobilitate curată în România”, a spus ministra Mediului. Consultarea publică pentru Ghidul de finanțare Rabla 2025 este deschisă pe site-ul ministerului, urmând ca programul să fie lansat oficial după adoptarea formei finale. Foto: Shutterstock
Ce proiecte se mențin în PNRR? Bolojan, discuții cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului
Premierul Ilie Bolojan a discutat, joi, cu reprezentanții ministerelor Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin PNRR: ce proiecte rămân în finanțare și ce alte surse de finanțare pot să fie atrase. Prima rundă de întâlniri a premierului Bolojan a fost cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Premierul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Consultările pentru prioritizarea finanțării proiectelor de investiții vor continua în perioada următoare cu celelalte ministere coordonatoare de reformă și de investiții din PNRR.
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad după reangajarea fostului director Teodor Țigan
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad cu privire la legalitatea procedurilor de reangajare după pensionare a fostului director Teodor Ţigan. „Ieri am semnat planul de control, zilele acestea urmează să meargă, efectiv, oamenii pe teren, verificăm exact modalitatea legală în care domnul Ţigan şi-a obţinut bonusul de pensionare şi apoi s-ar fi reangajat fără concurs în cadrul Direcţiei silvice”, a declarat ministrul Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă. Ministrul mediului a precizat că în funcție de concluziile controlului, se pot lua în calcul mai multe scenarii. „Depinzând de fapte, putem să vorbim de oricare dintre scenarii. Noi avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu contravenţii sau avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu concluzii trimise către Parchete. Depinde ce va fi descoperit”, a precizat Diana Buzoianu. Teodor Țigan a primit un bonus de pensionare de aproape 100.000 de euro brut Teodor Țigan, fostul director Romsilva, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor, nemulțumit că instituția nu i-a mai prelungit contractul individual de muncă, după ce ieșise la pensie și încasase un bonus de aproape 100.000 de euro brut, scria Rise Project. Teodor Țigan s-a pensionat în februarie 2023, dar ulterior s-a reangajat în funcția de director la Direcția Silvică Arad. În cursul aceluiași an, a încasat atât pensie – în valoare de 74.000 de lei brut –, cât și salarii de la Romsilva în valoare totală de 825.000 de lei brut. Conform Rise Project, bonusul de pensionare i-a fost plătit în decembrie 2023, fără ca structura centrală Romsilva să fie informată oficial. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef Romsilva, care a încasat un bonus de 100.000 de euro la PENSIE, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor. Cere despăgubiri cu dobândă Ministerul a eliminat primele de pensionare de 100.000 de euro de la Romsilva. Lipsesc și peste 30 de milioane de lei din banii Regiei
Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă