Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
România intră în etapa decisivă pentru dezvoltarea unei rețele rutiere moderne, comparabile cu cele din statele europene dezvoltate. Conform estimărilor, țara noastră ar putea depăși pragul de 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres până la finalul lui 2026. Pe termen scurt și mediu, România va avea anul viitor gata Autostrada Moldovei, iar în cel mult 4 ani Autostrada A1 va trece Carpații. De altfel secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, confirmă avansul lucrărilor pe cel mai dificil proiect rutier al României – Autostrada Sibiu–Pitești: „Avem toate cele trei loturi lipsă în execuție. Lotul 4 se va finaliza anul viitor, înainte de termen, cu aproximativ șase-opt luni”, a declarat oficialul, subliniind însă că revizuirea acordului de mediu pentru loturile 2 și 3 a fost necesară din cauza modificărilor rezultate în urma studiilor geotehnice. Scrioșteanu adaugă că autoritățile sunt în contact permanent cu instituțiile de mediu pentru ca, „în primăvara anului viitor să avem tot tronsonul Sibiu–Pitești autorizat în zona de execuție lucrări”. Pentru tronsonul montan, unul dintre cele mai complexe din Europa, finalizarea este estimată spre 2028–2029, iar în cazul Autostrăzii Transilvania, ultimul tronson ar putea fi gata în 2031–2032. CNIR: sute de kilometri noi în proiectare și execuție Pentru viitor, directorul CNIR, Gabriel Budescu, confirmă ritmul crescut al noilor investiții: „În momentul de față avem 360 km de autostradă și drum expres în faza de proiectare și execuție și tot 360 km în faza de proiectare”. Budescu subliniază și impactul socio-economic al lucrărilor încă din faza de șantier: „Odată cu execuția atragem investiții locale. Sunt companii mici care participă la construcția acestor sectoare. Am prevăzut ca și criteriu angajarea de șomeri din județele limitrofe și chiar angajarea de personal din penitenciare” Din punct de vedere financiar, investițiile sunt uriașe. „Pentru finalizarea acestor contracte avem necesar undeva la 44 de miliarde de lei”, a precizat directorul CNIR. Budescu estimează că, într-un scenariu optimist, rețeaua majoră de infrastructură rutieră ar putea fi completată până în 2035. UNTRR: România are nevoie de 5.000–6.000 km de autostrăzi Secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, subliniază discrepanțele mari față de alte state din regiune. „Dacă ne uităm la Ungaria, o țară mică care a trecut de 1.500 km de autostradă, România încă se zbate pe la 1.000 și un pic.” Dinescu atrage atenția că, pentru o țară de dimensiunea României, ar fi necesari cel puțin 5.000–6.000 km de autostrăzi, chiar dacă un asemenea obiectiv este încă departe. Totuși, finalizarea proiectelor aflate în execuție ar genera un impact economic imediat: „Autostrăzile răspândesc bunăstare de-a lungul regiunilor. Acolo vin investitori, apar hub-uri, depozite, se dezvoltă turismul” Potrivit estimărilor UNTRR, îmbunătățirea infrastructurii rutiere poate contribui cu 1–2% la creșterea PIB. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
Video exclusiv | România accelerează pe șantierele de infrastructură rutieră: în 2025 ne apropiem de borna 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres
Cu aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză estimate la finalul lui 2025, România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Oficialii, constructorii și experții din domeniu vorbesc despre avansul din ultimii ani, unul fără precedent, dar și despre provocările majore care ne așteaptă pentru următoarea perioadă pentru a atinge o rețea decentă de drumuri de mare viteză care ar însuma 3.000 de km – finanțarea, prioritizarea proiectelor și impactul economic uriaș pe care îl pot genera drumurile de mare viteză de-a lungul țării. Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la sfârșitul acestui an România se va aproapia de 1.500 km, mai exact 1.480 km, de autostrăzi și drumuri expres. Deși reprezintă doar jumătate din necesar, cifra marchează un moment simbolic: România ar depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de mare viteză, situându-se imediat în urma Ungariei. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce au fost dați în trafic până acum peste 80 km de autostradă și drum expres, până la sfârșitul anului alți aproape 70 km vor putea fi utilizați de șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7) între Ploiești și Buzău și înre Focșani și Adjud. Mai important, însă, este noul salt strategic: de la „cioturi”, rețeaua începe să lege orașe mari. „De la sfârșitul acestui an vom putea merge de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor putem urca până la Pașcani. Legăm regiuni întrego, dar adevărata rețea va exista doar după traversarea Carpaților”, explică Scrioșteanu. Pe șantiere, lucrările înaintează: „Progres vizibil, calitate controlată” Pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, de pe Autostrada Transilvania (A3), segment al cărui construit de antreprenorul român Erbașu, mobilizarea este considerată exemplară. Bogdan Munteanu, șeful de șantier, afirmă că stadiul fizic este „bun spre foarte bun”, de aproximativ 65 %, cu o colaborare strânsă între proiectanți, constructori și beneficiar. „Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă calitatea. Micile neconformități au fost remediate rapid. Acolo unde ritmul a scăzut, de regulă din cauza vremii sau a ajustărilor tehnice, s-au suplimentat echipe și resurse”, spune acesta. Munteanu subliniază, însă, necesitatea menținerii ritmului și a controlului tehnic strict. „Doar prin monitorizare constantă putem garanta siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, cu echipe pregătite și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, punctează Bogdan Munteanu. Constructorii pot lucra mai mult decât poate plăti statul În ciuda progreselor, disponibilitățile financiare au fost la un pas să creeze probleme. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura a transmis și un avertisment. „Avem peste 700 de kilometri contractați, iar pe teren se lucrează la peste 150. Dar piața de construcții poate executa mai mult decât poate statul plăti în prezent”, spune Ciurea. Conform acestuia, pe Programului Transport sunt proiecte care însumează 25 de miliarde de euro și care concurează pentru o alocare de doar 5,5 miliarde. „Trebuie prioritizate urgent șantierele aflate în derulare, mai ales cele aproape de final. Dacă blochezi antreprenorii pentru că nu-i plătești, se ajunge la revendicări care costă enorm statul”, a menționat Ionuț Ciurea. Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea deschide încă 100 de kilometri până la finalul anului și subliniază că 2026 trebuie să fie anul finalizării unor proiecte majore precum Auostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura A0 a Capitalei. Impact economic uriaș: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual Pentru operatorii de transport, autostrăzile sunt o condiție de supraviețuire economică. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, subliniază că infrastructura actuală reduce eficiența flotelor românești cu 30–40%. „Transportatorii din Vest fac 12.000–14.000 km pe lună cu un șofer. În România, rareori trecem de 9.000–10.000 km, deoarece vitezele medii sunt mult mai mici”, spune Dinescu. Diferența se răsfrânge direct asupra competitivității naționale: „Industria transporturilor pierde între 6 și 7 miliarde de euro anual din cauza lipsei infrastructurii eficiente.” În plus, dezvoltarea rețelei trebuie dublată de crearea unor parcări sigure pentru șoferi: „Șoferii nu pot fi paznici ai camioanelor. Avem nevoie de spații amenajate, conforme cu standardele europene”, continuă Radu Dinescu. 2026 – anul record în infrastructura României Dacă în 2024 au fost inaugurați aproximativ 200 km, iar în 2025 se estimează circa 150 km, anul 2026 se anunță a fi cel mai prolific din istorie, cu peste 200 de kilometri programați pentru deschidere. Cu toate acestea, succesul depinde de două elemente-cheie: continuarea finanțării, fără sincope care ar putea bloca șantierele, și finalizarea marilor coridoare rutiere, în special A7 și A0, care vor transforma radical mobilitatea între regiunile țării. România se află într-un moment de cotitură. Fie continuă avansul accelerat și reușește în următorii ani să-și modernizeze complet infrastructura rutieră, fie ratează șansa și intră în blocaje financiare care pot stopa pentru mult timp cel mai ambițios program de investiții rutiere din ultimii 30 de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
Exclusiv | Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă
La doar câteva zeci de metri de Vama Siret, o societate comercială a construit, încă din luna decembrie a anului 2024, o cale de acces și o parcare, fără autorizație. În cauză a fost deschis și un dosar penal pentru efectuarea de „lucrări neutorizate în zona drumului public”, iar riscul de producere a unor accidente a fost unul major. În același timp, construirea acestei căi de acces a dus și la crearea unor blocaje rutiere, iar Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a intervenit pentru reintrarea în normalitate. Gândul prezintă informații în exclusivitate legate de acest caz alarmant și o cronologie a „evenimentelor” care au pus în pericol siguranța circulației, la doi pași de Vama Siret. Societatea acuzată de efectuarea unor lucrări neautorizate este North Building Invest din județul Suceava. North Building Invest are ca obiect de activitate „Lucrări de construcții a cladirilor rezidențiale și nerezidențiale”, dar deține în zona respectivă și un centru comercial/restaurant. Potrivit termene.ro, societatea a fost înregistrată în anul 2022 și avut, în medie, un singur angajat. La jumătatea lunii august 2025, potrivit informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, Poliția Rutieră Suceava a trimis către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași – spre știință și către Secția de Drumuri Naționale Suceava – o solicitare de amplasare a unor parapeți de protecție de tip New Jersey în dreptul unui acces rutier executat pe DN 2, la poziția kilometrică 481 + 763, „partea dreaptă, astfel încât circulația auto și pietonală să nu se mai desfășoare pe acea cale (până la intrarea în legalitate de către beneficiar)”. La poziția kilometrică menționată în solicitarea Poliției Rutiere a fost amenajat un acces rutier auto direct în DN 2, iar suplimentar au fost efectuate și alte lucrări de construire – o parcare -, beneficiar fiind societatea North Building Invest. În adresa trimisă către Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași se menționează că la IPJ Suceava – Serviciul Rutier se află în lucru un dosar penal, aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, iar cercetările se efectuează sub aspectul săvârșirii de către societatea North Building Invest, a infracțiunii de „efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public”. Potrivit reprezentanților Poliției Rutiere Suceava, instalarea de parapeți de protecție de tip New Jersey în acea zonă este absolut necesară, „pentru a întâmpina producerea unor evenimente negative la nivel rutier”. Parcare cu cale de acces la DN 2. Amendă primită de North Building Invest Documentarea realizată de Gândul în acest caz îngrijorător a scos la lumină informații din „culise”, prezentate în exclusivitate. La sfârșitul anului 2024, Secția Drumuri Naționale – Suceava, aflată în subordinea CNAIR, a constatat că North Building Invest a construit, fără a avea autorizație, o parcare cu cale de acces la DN 2. Societatea a fost înștiințată că lucrările au fost efectuate fără autorizațiile necesare, fiind transmiși pașii necesari pentru intrarea în legalitate și posibilele sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare. Au trecut mai multe luni, și – în luna mai 2025 – North Building Invest a fost amendată cu 2.000 de lei. Amenda a venit „la pachet” și cu somația de intrare în legalitate/desființare a accesului și aducere a terenului la starea inițială. Încă o piesă în puzzle – Emiterea autorizației de amplasament După ce au fost amendați, reprezentanții North Building Invest au depus documentele necesare la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași (CNAIR SA), și a fost emisă – în luna iulie – o autorizație de amplasament pentru „Amenajare acces din DN 2 (E85) complex comercial existent – Amenajare cale de acces rutier în zona DN 2 la km 481+766 dreapta; pozițiile km aferente parcelei: km 481+716 – 481+773 dreapta, loc. Siret, jud. Suceava”. În conformitate cu OG 43/1997 – 52. aliniat 1 (1), „Proiectarea, construcția sau amenajarea căilor de acces la drumurile deschise circulației publice se face potrivit legislației în vigoare de către cei interesați, în baza acordului prealabil și al autorizației de amplasare și/sau acces eliberate de administratorul drumului public și cu avizul poliției rutiere”. Potrivit OUG nr. 31 din 30 aprilie 2025 privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor, „pentru avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către toate entitățile emitente de avize și acorduri se interzice condiționarea emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize sau acorduri, cu excepția avizului de oportunitate și a avizului arhitectului-șef”. După semnalul de alarmă tras de Poliția Rutieră Suceava, evenimentele se precipită În luna august, așa cum precizam la începutul acestui material, Poliția Rutieră Suceava a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași și a precizat că – până la intrarea în legalitate a beneficiarului North Building Invest – trebuie amplasate, în termen de 10 zile, parapete de protecție tip New Jersey în dreptul accesului rutier executat în zona drumului național DN 2. Amplasarea parapeților de protecție, au precizat reprezentanții Poliției Rutiere Suceava, era absolut necesară, „pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente negative la regimul rutier, evenimente care ar putea fi generate sau influențate de utilizarea unei căi de acces neautorizate/neamenajate cu nerespectarea prevederilor legale”. North Building Invest nu a obținut, așa cum prevede legea, și avizul Poliției Rutiere Suceava, aviz obligatoriu într-un astfel de caz. Chiar dacă North Building Invest a depus documente și a obținut o autorizație de amplasament, avizul Poliției Rutiere este esențial, numai că acest aviz nu a fost dat. Soluție tranșantă pentru rezolvarea „ecuației” Conform informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, „ecuația” a fost rezolvată de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR și DRDP Iași, pentru că prevederile OUG 195/2002 (R) sunt foarte clare. „În scopul asigurării desfășurării în condiții de siguranță a circulației pe drumurile publice, poliția rutieră poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după caz, desființarea amenajării rutiere”, se arată în ordonanța de urgență. În consecință, DRDP Iași are obligația – până la intrarea în legalitate a beneficiarului North Building Invest, respectiv până la obținerea avizului de la Poliția Rutieră Suceava – de a bloca accesul rutier la DN
Ministerul Transporturilor, investiţie de peste 756 milioane lei. Va fi modernizat drumul naţional 73C, Tigveni – municipiul Râmnicu Vâlcea
În nordul localităţii Tigveni se va amenaja un nod rutier al Autostrăzii Sibiu – Piteşti și se va crea o legătură de descărcare a traficului în DN 73C, prin drumul de legătură. Astfel, se va evita intravilanul localităţii Tigveni. În acest context, Ministerul Transporturilor pregătește o investiție de 756,36 milioane lei pentru modernizarea DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni-Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2), judeţele Argeş şi Vâlcea. Lungimea Drumului Naţional DN 73C este de 13,40 km. Lungimea drumului de legătură care asigură legătura cu Autostrada Sibiu – Piteşti este de 2,39 km. „Finanţarea investiţiei se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”, se precizează într-un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Reabilitare/modernizare DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni – Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2)”, judeţele Argeş şi Vâlcea, notează news.ro. „Este necesară adoptarea unor condiţii optime şi de siguranţă” Pe DN 73C se vor amenaja 6 staţii de autobuz. Este prevăzută amenajarea drumurilor laterale pe minimum 15 m, faţă de marginea părţii carosabile, cu o structură rutieră similară cu cea a drumului naţional. „Obiectivul de investiţie DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni-Municipiul Râmnicu Vâlcea (Lot 2) are ca scop reabilitarea/modernizarea drumului naţional 73C, apărut ca urmare a începerii execuţiei tronsoanelor de autostradă A1 Sibiu – Piteşti, situaţie în care, pentru asigurarea preluării şi fluidizării unei părţi din traficul rutier major, care se va muta pe această secţiune de drum naţional, este necesară adoptarea unor condiţii optime şi de siguranţă şi sporire a capacităţii portante şi de trafic. De asemenea traficul de tranzit preluat nu poate fi direcţionat pe reţeaua stradală din interiorul localităţilor, astfel pentru conexiunea drumului naţional DN 73C cu sectorul de autostradă este prevăzut şi un drum de legatură nou”, se menționează în Nota de fundamentare, potrivit sursei citate. Traseul drumului naţional se desfăşoară pe zone de intravilan şi extravilan, în acest sens fiind prevăzute trotuare la marginea dispozitivelor de scurgere a apelor. Lucrările de protecţia mediului prevăzute sunt de tipul construcţiilor pentru epurarea apelor pluviale. Sunt prevăzute şapte lucrări de artă (poduri şi pasaje). Pe traseul drumului naţional 73 C se vor reabilita 2 poduri existente: podul de la km 55+159.5 (km 55+130) peste râul Badislava şi podul de la km 63+524 (63+114) peste râul Sâmnic. Pe traseul drumului de legătură au fost proiectate 2 pasaje şi 2 poduri, iar pe traseul drumului judeţean DJ 678 A, podul existent se va înlocui din cauza stării de degradare avansată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima reacția a lui Dragos Anastasiu după informarea DNA: „Am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut” Ion Cristoiu: Toate scandalurile postdecembriste s-au încheiat cu DEMISIA. Va face o excepție scandalul Dragoș Anastasiu?! Câte controale au făcut comisarii ANPC după ce Piedone a fost pus sub control judiciar. Pe litoral, zece unităţi au fost închise temporar Expertul Șerban Iosifescu, reacție la „CENZURA” aplicată de ministrul Educației: „Politicienii, în continuare, nu dau doi bani pe cercetare”
Secretar de stat la Transporturi pune tunurile pe chinezi pentru urgentarea lucrărilor pe Lotul 3 Nord al AUTOSTRĂZII Bucureștiului A0
Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a detaliat, sâmbătă, pe contul de Facebook, stadiul actual al Lotului 3 Nord al Autostrăzii Bucureștiului, A0, anunțând că a pus „tunurile” pe „chinezi”. Ionel Scrioșteanu a anunțat că pe șantierul acestui proiect finanțat din fonduri europene antreprenorul execută lucrări atât la structuri, cât și la drum, dar cu o evoluție modestă față de ultima vizită pe care a făcut-o pe acest șantier. Oficialul a publicat chiar un material video cu imagini actuale din teren pe care l-a intitulat „Hai, România, hai că se poate”. Potrivit secretarului de stat, stadiul pe cei 8,6 km rămași de executat este următorul: sunt în curs de finalizare lucrările de decapare și stabilizare a terenului de fundare; este în curs de finalizare execuția celor 26 podețe; se execută lucrări de umpluturi cu pământ stabilizat, fiind realizați 560.000,00 mc (75%); se lucrează la stratul de forma din balast, realizat pe aproximativ 45% din volumul total; se lucrează la 6 din cele 7 structuri proiectate pe acest lot; Pasajul pe autostradă peste DN2 -> se lucrează la armarea plăcii de suprabetonare, umpluturile rampelor de acces pe ambele capete și la montarea predalelor; Pasajele de la nodul rutier DN2 -> se lucrează la realizarea plăcii de suprabetonare și la umpluturile rampelor de acces; Pasajul pe autostradă peste DC27 -> se lucrează la elevațiile infrastructurilor; Pasajul pe DJ300 peste autostradă -> au fost finalizate radierele si elevațiile, urmând a începe montarea grinzilor prefabricate; Pasajul pe autostradă peste CF800 București – Constanța-> se lucrează la elevații, la îmbinarea grinzilor tablierului metalic și pregătirea pentru montaj și la umpluturile rampelor de acces; Pasajul pe DN3 peste autostradă -> după finalizarea relocării rețelelor de utilități publice, se vor demara forajele piloților. „Am solicitat constructorului creșterea mobilizării în șantier” Traseul Lotului 3 Nord al A0 are o lungime de 8,6 km, cuprins pe teritoriul județului Ilfov între DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica). „Reamintesc faptul că la finalul anului trecut, am dat în trafic un tronson de autostradă aferent acestui lot, cuprins între A3 și DN2, cu descărcare provizorie în DN2, care permite circulația la nivel de autostradă în partea de nord a Capitalei și județul Ilfov între DN1 – A3 – DN2, fără să mai tranzităm actuala Centură a Capitalei, ocolind astfel U.A.T.-urile Afumați, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Otopeni”, scris Ionel Scrioșteanu. „Încă de la vizitele trecute, am solicitat constructorului creșterea mobilizării în șantier pe toate zonele de activitate, cu atenție deosebită pentru realizarea structurilor, în așa fel încât la sfârșitul acestui an să putem da în trafic acest lot împreună cu Lotul 4 Nord, chiar și cu soluție de trafic provizorie la DN3, dar pana acum fără rezultate semnificative in teren, mai ales in ceea ce privește pasajul de la DN3 care devine punctul critic in finalizarea lucrărilor”, a conchis secretarul de stat. RECOMANDĂM ȘI: Propunerile PSD în pachetul 2. Blocarea instrăinării profiturilor multinaționalelor, suprataxarea marilor AVERI și modificarea legii insolvenței România evită căderea în „junk”, dar Standard & Poor’s o menține la rating NEGATIV. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare