Anunțul oficial al ministrului Barbu despre scumpirile care urmează la alimentele de bază: Să încercăm ca pe o perioadă de șase luni, produsele să aibă un adaos comercial de 20%

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a răbufnit, în contextul expirării plafonării adaosului comercial la produsele de bază. Oficialul îi cere premierului Ilie Bolojan ca, pentru șase luni, să se aplice doar un adaos comercial de 20% la toate produsele.  Plafonarea prețului la alimente de bază expiră începând cu 1 aprilie 2026, în condițiile în care guvernul Bolojan nu vine cu o altă măsură de prelungire a limitării prețurilor. În acest sens, ministrul Agriculturii a transmis că a avut discuții la Guvern în care a arătat cu date clare că prețurile au scăzut între 15 și 33%. Florin Barbu a mai spus că este momentul să fie luate decizii pentru români. „Am pus în transparență un act pentru sectorul vegetal. Fermierii pot achiziționa motorină fără acciză, fără TVA. Pe 31 martie expiră plafonarea la produsele de bază. Am avut discuții la Guvern, am arătat cu date clare, prin care prețurile au scăzut între 15 și 33%. Având în vedere creșterea prețului la energie, la gaze, la combustibil, vrem să luăm măsuri. Credeți că moare cineva dacă noi intervenim în acest context să reglăm piața din România? Nu credeți că este momentul să luăm decizii pentru români?”, a spus Florin Barbu.  Ministrul Agriculturii: Dar de ce să sufere doar românii și procesatorii români, și nu și naționalele? De asemenea, ministrul PSD a transmis că românii și procesatorii români nu trebuie să fie singurii care suferă din cauza scumpirilor. Florin Barbu a sublinat că își dorește ca actul normativ pentru plafonarea la produsele de bază să fie pe masa Guvernului. O propunere inițiată de oficial este aceea ca, pe o perioadă de șase luni, prousele să aibă un adaos comercial de 20%. „Dar de ce să sufere doar românii și procesatorii români, și nu și naționalele? Sper ca mâine actul normativ pentru plafonarea la produsele de bază să fie pe masa Guvernului. Să încercăm ca pe o perioadă de șase luni, produsele să aibă un adaos comercial de 20%. Nu mai este bine să fie bine un profit de 20%? Haideți să punem pe toate magazinele de retail adaosul la toate produsele de 20%. Nu mai trebuie să încălcăm o directivă a UE”, a mai spus ministrul Agriculturii. Ce produse se vor cumpi de la 1 aprilie Reamintim că sunt așteptate noi scumpiri, tocmai în momentul în care aproape toate prețurile la combustibili au spart bariera de 10 lei pe litru, iar motorina premium a ajuns la 11 lei pe litru.  Practic, dacă guvernul nu vine cu alte măsuri, sunt așteptate creșteri de prețuri la următoarele produse: pâine albă, 300-500 grame; lapte de vacă 1 l, grăsime 1,5%; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu, 3,5% grăsime, maxim 200 grame; făină albă; mălai; ouă de găină; ulei de floarea-soarelui; carne proaspătă de pui; carne proaspătă de porc; legume (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras şi ardei capia, usturoi); fructe (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă); cartofi proaspeţi albi; zahăr; smântână – 12% grăsime; unt; magiun; RECOMANDAREA AUTORULUI: Așteptați-vă la noi scumpiri. În 2 zile expiră plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Ce produse se vor scumpi de la 1 aprilie Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Ministrul Energiei, anunț mare pentru fermierii români. Azomureș va da îngrășămite fermierilor în contrul subvențiilor de la stat, pe bază de bonuri valorice

ministrul-energiei,-anunt-mare-pentru-fermierii-romani.-azomures-va-da-ingrasamite-fermierilor-in-contrul-subventiilor-de-la-stat,-pe-baza-de-bonuri-valorice

Combinatul Azomureș, după ce va fi preluat de către compania de stat Romgaz, va da îngrășămite fermierilor români în contul subvențiilor pe suprafațe pe care aceștia le au de încasat de la stat, pe bază de bonuri valorice, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Invan, citat de Profit.ro. Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară. Premierul Ilie Bolojan a primit pe 3 februarie, la Palatul Victoria, o delegație a companiei Ameropa Grains România, care deține combinatul. La întâlnire au participat reprezentanții Romgaz, Aristotel Jude și Răzvan Popescu. Acum, negocierile pentru preluarea Azomureș de către Romgaz sunt în curs, potrivit Guvernului. De asemenea, ministrul Energiei spune că a creat deja un sistem împreună cu ministrul Agriculturii prin care îngrășămintele o să ajungă direct la fermieri. „Gazul din Marea Neagră, mare parte din el, o să meargă, și îmi doresc asta, în industria din România, în industria petrochimică, iar la Azomureș, împreună cu ministrul Barbu, deja am creat un sistem prin care îngrășămintele or să meargă direct la fermieri. (…) toate subvențiile agricole pe suprafață care trebuie să meargă la fermieri, or să primească niște bonuri valorice, cu care se vor duce la Azomureș la fabrică, or să ia îngrășământul și automat se face decont între Romgaz, care prea activele de la Azomureș, și Ministerul Agriculturii. Mă interesează ca gazele românilor, din subsolul României, să fie aduse în industria din România, altfel nu putem să ne dezvoltăm ca țară”, a spus Bogdan Ivan în Parlament. Romgaz a anunțat luna trecută că a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat în raport cu intervalul de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției. „Credem cu tărie că informarea de presă a Azomureș în raport cu Romgaz nu poate conduce la sensibilizare, în sensul acceptării oricărui preț pentru o astfel de tranzacție. Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, a transmis Romgaz.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Negocierile pentru preluarea Azomureş au ajuns la guvern. Reprezentanţii Romgaz şi Ameropa s-au întâlnit cu premierul Bolojan Romgaz a semnat contractul de consultanță pentru pregătirea preluării AZOMUREȘ. Cine a câștigat licitația și care este valoarea

Ministrul Agriculturii explică de ce ficățeii de pui din Brazilia au prețul la jumătate: Folosesc hormoni de creștere

ministrul-agriculturii-explica-de-ce-ficateii-de-pui-din-brazilia-au-pretul-la-jumatate:-folosesc-hormoni-de-crestere

Invitat la Antena 3 CNN, Ministrul Agriculturii a explicat diferențele de preț dintre ficățeii de pui din Brazilia și cei din România. Ministrul Agriculturii  a explicat motivul pentru care ficățeii de pui din Brazilia au prețul la jumătate „(n.r. motivul pentru care ficățeii de pui din Brazilia au prețul la jumătate) Folosesc hormoni de creștere. Orice produs intrat din zona Mercosur este produs european. La 15 iulie 2025 am solicitat același mecanism pe care l-am aplicat companiilor care fac import din zona Ucrainei. Am cerut ca fiecare stat să poată licenția companiile care aduc produsele din zona Mercosur, iar acestea să le comercializeze pe teritoriul țării unde s-a realizat importul”. Declarația oficialului vine în contextul în care mulți români aleg produsele de import mai ieftine fără să cunoască condițiile în care acestea sunt produse sau transportate. Potrivit unei postări a Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România, ficatul congelat din Mercosur (în special din Brazilia) poate fi găsit la 9,99 lei/kg, cel din Polonia ajunge la 12,21 lei/kg, în timp ce ficatul proaspăt românesc depășește 24 lei/kg. Experții atenționează că, deși prețul mai mic pare tentant, ficatul de import poate fi asociat cu utilizarea hormonilor de creștere și condiții de procesare și transport asupra cărora consumatorul nu are niciun control. AUTORUL RECOMANDĂ

Florin Barbu, replică dură după declarațiile lui Mihai Jurca: Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii

florin-barbu,-replica-dura-dupa-declaratiile-lui-mihai-jurca:-politica-agricola-se-face-de-catre-ministrul-agriculturii

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reacționat duminică, la Antena 3, la declarațiile șefului Cancelariei, Mihai Jurca, care a spus că beneficiarii programului Tomata și ai programului pentru usturoi nu vor mai primi sprijin dacă nu sunt fiscalizați. Ministrul Agriculturii a respins declarațiile și ideea că programul ar putea fi modificat în acest sens. „În primul rând, nimic nu se mai numește programul Tomata. Se numește ‘Legume în spații protejate’ pentru că am extins și finanțăm fiecare mie de metri pătrați”, a declarat ministrul. Acesta a venit apoi cu o replică dură la adresa șefului Cancelariei, Mihai Jurca. „Cred că domnul Jurca are mai mult bulion în cap decât ce ar trebui să aibă. Ar trebui să nu se bage peste politică. Pentru că nu trebuie să se bage peste politica agricolă. Politica agricolă se face de către ministrul Agriculturii împreună cu prim-ministru. Șeful Cancelariei are alte atribuții.”, a spus Barbu. Ministrul a explicat că programul ‘Legume în spații protejate’ este deja stabilit prin hotărâre de guvern și are o durată stabilită, ceea ce înseamnă că nu poate fi modificat ușor. „În primul rând, Mihai Jurca nu știe că programul spații protejate este un program prin hotărâre de guvern pe o perioadă de trei ani. Aprobat încă de anul trecut. Deci nu mai poate fi modificat”, a declarat Barbu. „Este un program care este notificat la Comisia Europeană și în acest program, că am văzut că a avut niște declarații și de fiscalitate, chiar dacă sunt pe certificat de producători fermierii din Bazinul Legumicol, au o anumită cantitate de valorificare prin borderouri și prin facturi atunci când fac această valorificare pentru a primi acest sprijin în Bazinul Legumicol”, a explicat ministrul.

Oana Țoiu, despre acordul Mercosur: L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei semnături

oana-toiu,-despre-acordul-mercosur:-l-am-vazut-pe-ministrul-agriculturii-suparat-in-dreptul-propriei-semnaturi

Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces. Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural. „În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani. Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci. De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV.  Diplomații români și negocierile tehnice Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate. „L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord. „Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală. Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață. De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta. Industrie vs. agricultură: o dezbatere mai largă Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol. Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri. Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.

România ar putea semna alături de Kazahstan un Memorandum de înțelegere în sectorul agricol

romania-ar-putea-semna-alaturi-de-kazahstan-un-memorandum-de-intelegere-in-sectorul-agricol

„România este deschisă consolidării parteneriatelor internaționale în agricultură, iar cooperarea cu Republica Kazahstan oferă oportunități concrete pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar și pentru schimbul de expertiză”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu, potrivit comunicatului publicat, marți, de Ministerul Agriculturii pe Facebook.  Discuțiile s-au concentrat pe stadiul actual din sectorul agricol și agroalimentar, dar și a consolidării acesteia. Au fost analizate noi posibilități de dezvoltare, bazate pe domeniile comune de interes, atât ale României, cât și ale Republicii Kazahstan, potrivit sursei citate. Cei doi oficiali au purtat și discuții cu privire la posibila semnare a unui Memorandum de înțelegere în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii din România și omologii din Kazahstan. Documentul urmează să fie definitivat în vizita de lucru la Astana a Ministrului Agriculturii, care ar putea avea loc în acest an.  Memorandumul vizează dezvoltarea cooperării în domenii precum producția vegetală și animală, mecanizarea agriculturii, industria alimentară, dezvoltarea rurală, sectorul irigațiilor, serviciile de consultanță agricolă și cercetarea științifică, potrivit sursei citate.  Kazahstan este un partener strategic al României în Asia Centrală, relația bilaterală fiind susținută inclusiv prin participarea la misiuni economice și agricole și prin schimburi de bune practici, un exemplu în acest sens fiind domeniul cercetării agricole și cooperarea între universitățile de profil din cele două state.

Producții record de cereale și rapiță pentru România. Ministrul Florin Barbu anunță revenirea în top a agriculturii: „Este cea mai mare bogăție”

productii-record-de-cereale-si-rapita-pentru-romania.-ministrul-florin-barbu-anunta-revenirea-in-top-a-agriculturii:-„este-cea-mai-mare-bogatie”

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, vine cu vești bune pentru România. Mai exact, oficialul publică cifrele recoltei din 2025 și arată faptul că țara noastră are o producție record de 19,3 milioane de tone de cereale și rapiță. Acesta susține că revenirea agriculturii românești este una incredibilă, după an 2024 de cădere aproape inexplicabilă, în 2025 agricultura a renăscut și țara noastră are o producție record. Potrivit lui Florin Barbu, recolta totală de cereale şi rapiţă este mai mare cu peste 5 milioane de tone faţă de anul trecut. Ministrul a prezentat un grafic care arată că fermierii români au realizat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. „Producții record la culturile de toamnă obținute de fermierii noștri” „Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăție a României! Iar noi toți trebuie să cumpărăm produse românești!”, arată ministrul Agriculturii. 2025, anul revenirii agriculturii românești Reamintim că în 2024, producția de cereale a României cobora la nivelul minim al ultimilor zece ani: era cu 14,7% mai mică decât în 2023. Conform Institutului Național de Statistică, România obținea 17,87 milioane tone de cereale boabe, față de 20,5 milioane de tone în 2023. Conform unui studiu al Uniunii Europene referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025, România a trecut în extrema pozitivă și este creditată anul acesta cu cea mai mare creștere procentuală a producției agricole din UE: + 21,4%, respectiv un total de 23,9 milioane de tone de cereale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!

Florin Barbu rămâne ministru al Agriculturii și în Guvernul Bolojan: „Continui pe acest drum conștient că nu va fi ușor”

florin-barbu-ramane-ministru-al-agriculturii-si-in-guvernul-bolojan:-„continui-pe-acest-drum-constient-ca-nu-va-fi-usor”

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a anunțat, sâmbătă, că rămâne în funcție și în viitorul Executiv, care va fi condus de Ilie Bolojan. Oficialul a precizat, într-o postare pe Facebook, că va „continua proiectele începute la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale” și a mulțumit colegilor din organizația PSD Olt pentru susținere. Ministrul Agriculturii a precizat că vrea să fie un aliat al fermierilor și procesatorilor și că va depune toate eforturile pentru „dezvoltarea fermelor românești, fabricilor de procesare pentru produse alimentare de calitate și a satului românesc”. „Acum doi ani am pășit pe treptele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu încredere, multă emoție, dar și cu dorința de a face tot ce îmi stă în putere pentru dezvoltarea fermelor românești, fabricilor de procesare pentru produse alimentare de calitate și a satului românesc. Munca mea a fost despre România și despre fermierii noștri. Despre vise, dar și despre griji. Dar mai ales despre bucuria multor realizări împreună. Sper că le-am oferit fermierilor și procesatorilor, cărora le mulțumesc pentru că i-am simțit alături de mine, optimism și încredere că au un aliat în dorința de a-și atinge visurile prin muncă asiduă, perseverență și atitudine pozitivă. Mă onorează susținerea colegilor din organizația PSD Olt pentru a continua proiectele începute la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Am discutat și cu mulți colegi din întreaga țară și le mulțumesc pentru că îmi sunt alături! Continui pe acest drum conștient că nu va fi ușor, dar cu încredere că Dumnezeu este întotdeauna alături de noi! Sunt mândru de proiectele realizate și mergem împreună până la finalizarea celor începute! Așa să ne ajute Dumnezeu!„, spune Florin Barbu, ministrul Agriculturii, într-un mesaj transmis pe pagina sa de Facebook. FOTO: Facebook CITEȘTE ȘI: Ministrul Florin Barbu: Dacă voi fi în continuare ministru al Agriculturii, în prima lună, voi reactiva acea ordonanță și voi face comasarea Voturile PSD pentru intrarea la guvernare și stabilirea miniștrilor, reprogramate. Cine ar urma să preia portofoliile PSD Florin Barbu, Ministrul Agriculturii: „Avem nevoie de un președinte care să ne reprezinte internațional,  care are un proiect de țară”