Lavrov afirmă că este dispus să se întâlnească cu Rubio
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că este pregătit să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. El a declarat că pentru a se ajunge la pace în Ucraina trebuie luate în calcul și interesele Rusiei. Kremlinul a negat vineri zvonurile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut încrederea lui Vladimir Putin, după ce planurile pentru un summit între președintele rus și Donald Trump au fost suspendate luna trecută. Conform unor surse externe, inclusiv Reuters, Washingtonul ar fi renunțat la noua rundă de discuții fiindcă Ministerul de Externe rus ar fi transmis că Moscova nu vrea să renunțe la poziția sa legată de Ucraina. Ziarul Financial Times a menționat, citând o sursă, că dialogul dintre Serghei Lavrov și Marco Rubio ar fi descurajat partea americană. „Secretarul de stat Marco Rubio și cu mine înțelegem nevoia unei comunicări regulate. Este important pentru a discuta problema ucraineană și a promova agenda bilaterală. De aceea comunicăm telefonic și suntem gata să organizăm întâlniri față în față atunci când este necesar”, a declarat Lavrov pentru agenția de presă RIA.
Oana Țoiu, entuziasmată de ruta „Prietenia”, trenul direct care leagă Kievul de București, prin Republica Moldova: „Este un nou pas important”
Trenul direct care leagă Kievul de București, prin Republica Moldova, și-a început circulația de vineri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a precizat, într-o postare pe platforma X, că această rută, numită „Prietenia”, unește oameni care împărtășesc o viziune comună asupra unei Europe puternice, pașnice și unite. Oana Țoiu, ministrul de Externe din România, a avut și ea o reacție duminică, într-un mesaj postat pe pagina de facebook. „Legăturile aeriene cu Kievul sunt imposibile din cauza agresiunii Rusiei” Oficialul român a mărturisit că acest tren direct este un nou pas important pentru România, Ucraina și Republica Moldova, aflate într-un parteneriat regional special. „Vineri a fost inaugurată prima legătură feroviară directă dintre Kiev și București. Numit ”Prietenia”, trenul leagă Ucraina de România prin Republica Moldova și arată că facem pași concreți spre o normalitate pentru vremuri de pace la care aspirăm și pentru care lucrăm împreună cu Andrii Sybiha și Mihai Popșoi. Acest tren direct este un nou pas important pentru România, Ucraina și Republica Moldova aflate într-un parteneriat regional special și va ajuta la creșterea conectivității și mobilității cetățenilor din toate cele trei state în condițiile în care legăturile aeriene cu Kievul sunt imposibile din cauza agresiunii Rusiei, iar cele rutiere au multe restricții și un grad mai mare de pericol. Nu vreau să închei fără un cuvânt de mulțumire pentru lucrătorii de la căile ferate române, moldovenești și ucrainene care fac posibilă această legătură. În timpul vizitei mele la Kiev am avut ocazia să înțeleg importanța muncii Ukrzaliznytsia care, în ciuda războiului, reușește să țină în viață un serviciu esențial.” Sursă foto: facebook Oana Țoiu RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR CFR Călători introduce o linie directă între București și Kiev. Când se deschide
Oana Țoiu, despre achizițiile militare ale țării: România are un plan de 16 miliarde euro
Întrebată dacă există un plan pe care România trebuie să îl îndeplinească în materie de achiziții militare, ministrul de externe Oana Țoiu confirmă că țara are deja un plan clar de finanțare, o bună parte prin programul Safe. România este a doua ca mărime a bugetului negociat. Întrebată dacă există un plan pe care România trebuie să îl îndeplinească în materie de achiziții militare și dacă a discutat despre acest subiect cu secretarul de stat american Marco Rubio, ministrul Oana Țoiu a confirmat că România are deja un plan clar. „România are un plan de achiziții militare și de altfel are și un plan de finanțare a acestor achiziții, o bună parte prin programul Safe, unde România este a doua țară ca mărimea bugetului pe care am reușit să îl negociăm, alocat – nou – peste 16 miliarde de euro”, a declarat Țoiu la B1 TV. Referitor la prezența militară americană în România, ministrul a explicat că SUA se află într-un proces de revizuire a posturii militare globale, având obiective puternice în zona Indo-Pacific și Orientul Mijlociu. „Ce am făcut noi în aceste zile și pe parcursul acestui an este să prezentăm perspectiva noastră privind rolul de descurajare pe care îl are o prezență aliată consolidată în România, dar și importanța geostrategică a Mării Negre, dincolo de mizele pentru România, pentru întreaga regiune și chiar și pentru conexiunile logistice care sunt necesare”, a subliniat ministrul de externe. Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu secretarul de stat Marco Rubio, care a recunoscut eforturile României de a-și îndeplini angajamentele în materie de cheltuieli de apărare și rolul țării ca garant al securității în Marea Neagră.
Nicușor Dan pregătește o plecare în Statele Unite cât de curând. Președintele nu a decis o dată exactă: Important este să ne ducem cu chestiuni concrete, de securitate şi economice”
Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că și-ar dori să meargă în Statele Unite ale Americii la începutul anului viitor. El a explicat tot miercuri că, înainte de această deplasare, România trebuie să stabilească teme de discuţie şi să prezinte „chestiuni concrete” în domeniul securităţii şi pe partea de cooperare economică. Întrebat miercuri despre momentul vizitei, președintele a declarat că „probabil la începutul anului viitor, dacă totul merge conform planului”. Nicuşor Dan a spus că România trebuie să intre în discuții importante, serioase, cu subiectele pregătite, nu doar legate de securitate, ci şi de colaborarea economică. „Important este, între timp, să parcurgem etapele preliminare şi când ne ducem acolo să ne ducem cu chestiuni concrete, de securitate, evident, dar şi economice. E foarte important ca noi să avem mai mulţi investitori străini în România şi evident, companiile americane pe tehnologie, pe zona de energie, e foarte important”, a declarat preşedintele. La rândul său, ministrul de externe, Oana Ţoiu, a spus că pe 20 septembrie va merge la Chicago pentru a pregăti vizita oficială programată la începutul anului 2026, între preşedintele Nicuşor Dan şi preşedintele Donald Trump. Ea a mai zis că cel mai probabil întâlnirea va avea loc în primul trimestru al anului 2026.
Oana Ţoiu: România susţine o soluţie bazată pe respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat în cadrul videoconferinţei informale a miniştrilor Afacerilor Externe că România susţine o soluţie care să mențină „respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu Ucraina implicată pe deplin în negocieri – nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Potrivit acesteia, „orice înţelegere ar trebui să fie însoţită de garanţii solide de securitate pentru a preveni o nouă agresiune. Aceste garanţii ar trebui să fie complementare măsurilor de descurajare şi apărare pentru Flancul Estic şi să includă prevederi specifice pentru Marea Neagră”. Oana Ţoiu a mai declarat că, în urma vizitei la Kiev, a observat determinarea autorităţilor şi a populaţiei din Ucraina în direcţia păcii. „Vizita mea recentă la Kiev a confirmat încă o dată că Ucraina, conducătorii săi şi poporul său sunt dedicaţi păcii. România împărtăşeşte acest scop, atât ca vecin, cât şi ca membru al UE, iar eu am reiterat acest lucru azi la reuniunea FAC”, a scris ministra pe platforma X. De asemenea, ea a mai spus că iniţiativa Statelor Unite şi a preşedintelui Donald Trump pentru obţinerea unei păci juste şi durabile în Ucraina se bazează pe influenţa semnificativă a Statelor Unite. „Am subliniat că România susţine o soluţie bazată pe respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu Ucraina implicată pe deplin în negocieri – nimic despre Ucraina fără Ucraina. Pentru ca pacea să fie reală, trebuie să fie de lungă durată, iar acest lucru se poate întâmpla doar prin participarea şi voinţa cetăţenilor. Orice înţelegere ar trebui să fie însoţită de garanţii solide de securitate pentru a preveni o nouă agresiune. Aceste garanţii ar trebui să fie complementare măsurilor de descurajare şi apărare pentru Flancul Estic şi să includă prevederi specifice pentru Marea Neagră”, a precizat Oana Țoiu.
Oana Țoiu, critică la adresa ARICE: Angajaţii sunt trimişi în străinătate fără să ştie engleză sau limba locală
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a povestit despre existența unor situaţii grave din cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE). Ea a spus că sunt angajaţi ai instituţiei care nu cunosc nici limba engleză, nici limba ţării în care lucrează. Instituţia are ca scop principal sprijinirea antreprenorilor români în pieţele externe. Cu toate acestea, potrivit ministrului, unii dintre reprezentanţii ARICE detaşaţi în afara ţării nu pot comunica eficient. „E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa”, a declarat Oana Ţoiu. Ministra a adăugat că în momentul evaluării activităţii, este puţin probabil ca acei angajaţi să mai rămână pe post. În 2024, ARICE a cheltuit aproximativ 27 de milioane de euro. Oana Ţoiu susţine că o instituţie cu acest rol este necesară. „Ţările au din ce în ce mai mult instrumente de promovare a propriilor antreprenori, de promovare a mediului lor de afaceri, de promovare a investiţiilor companiilor lor în alte ţări. Feedback-ul pe care l-am primit, felul în care au reacţionat antreprenorii şi mediul de afacerilor, asta a fost mixt”, a spus ministra de Externe. Ea a explicat că doar în anumite cazuri punctuale au existat rezultate vizibile. În rest, eficienţa activităţii instituţiei rămâne discutabilă. „Resursele care le-au fost alocate din punctul nostru de vedere nu sunt cu adevărat reflectate în rezultatele aduse (…) Spre noi au venit observaţii din partea unor antreprenori că au găsit în două, trei ţări angajaţi ARICE, a căror misiune era promovarea investiţiilor româneşti sau aducerea unor investiţii străine către România, care nu ştiau engleză. Şi nici limba statului respectiv. E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa. Mă îndoiesc că vor putea continua în momentul în care cu adevărat măsurăm rezultatele”, a mai declarat Oana Ţoiu. Aceasta consideră că sunt necesare schimbări fundamentale în funcţionarea ARICE pentru a putea livra rezultatele aşteptate de mediul de afaceri.
Oana Ţoiu, în prima vizită oficială la Chişinău. Întâlnire cu Maia Sandu, pe fondul unui conflict cu primarul Ceban
Ministrul de externe al României, Oana Ţoiu, se află astăzi în Republica Moldova, în cadrul unei vizite oficiale, la invitaţia ministrului moldovean de externe, Mihai Popşoi. Aceasta este prima deplasare a Oanei Ţoiu la Chişinău în calitate de şefă a diplomaţiei române. Vizita include întâlniri cu mai mulţi oficiali de rang înalt din Republica Moldova. Pe lângă discuţia cu Mihai Popşoi, care ocupă şi funcţia de vicepremier, Oana Ţoiu are programate întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. După discuţiile de la Ministerul Afacerilor Externe, cei doi miniştri, Mihai Popşoi şi Oana Ţoiu, susţin o conferinţă de presă comună. Evenimentul este programat să înceapă marți la ora 09:10. Vizita ministrului are loc după ce primarul Chişinăului, Ion Ceban, a primit interdicţie de a intra în România şi în spaţiul Schengen pentru cinci ani. Luni, Ceban a anunţat public că intenţionează să o dea în judecată pe Oana Ţoiu, ca reacţie la afirmaţiile făcute de aceasta legat de interdicţia care i-a fost aplicată. „O să vedem cum poate fi atacată în instanţa de judecată pentru prostiile pe care le-a vorbit în spaţiul public şi manipulările de-a dreptul halucinante, repet, pe care le-a transmis dumneaei în acest sens”, a declarat Ion Ceban în şedinţa Primăriei din 21 iulie. Săptămâna trecută, ministrul român de externe a explicat că măsura interdicţiei a fost luată după ce autorităţile române au analizat „legături complicate” dintre edil şi persoane asociate Federaţiei Ruse. Ea a mai spus că decizia a fost bazată exclusiv pe „raţiuni care ţin de siguranţa naţională”. „Vreau dovada că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a spus Ion Ceban.