Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)
De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.
Irineu Darău: Fricțiunea și lentoarea administrativă sunt probabil cea mai scumpă taxă invizibilă din economie
Irineu Darău a discutat marți, la ANIS Summit 2026, despre una dintre întrebările esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului de IT&C din România: cât de mult ajută și cât de mult încurcă încă statul dezvoltarea și scalarea inovației. „Problema nu este dacă reglementăm mult sau puțin. Problema este dacă regulile sunt suficient de clare, simple și funcționale încât să permită economiei să se miște mai repede, cu mai multă încredere și cu mai puțină fricțiune inutilă”, susține ministrul într-o postare pe Facebook. El spune că pentru antreprenori cea mai mare problemă nu este lipsa ideilor, ci cantitatea enormă de energie consumată încercând să navigheze sisteme birocratice și procese excesiv de complexe. „Pentru o companie mare, compliance înseamnă un departament. Pentru un startup, poate deveni întreaga organizație. Iar atunci când fondatorii petrec mai mult timp în proceduri decât dezvoltând produse, construind echipe sau găsind clienți, ecosistemul începe să penalizeze exact tipul de inițiativă pe care spune că îl încurajează”, a adăugat Darău. El mai spune că, pentru a construi competitivitate pe termen lung, este nevoie de conexiuni între startup-uri, universități, investitori, companii și administrație, „nu doar avantaje temporare pentru câțiva actori individuali”. Ministrul Economiei susține că, în următorii ani, capacitatea administrativă va deveni tot mai mult un avantaj competitiv economic, unde nu doar infrastructura, accesul la capital sau fiscalitatea vor face diferența între economii, ci viteza, coerența și predictibilitatea instituțiilor publice.
Premieră pentru România la sediul NATO. Oana Țoiu lansează Romania Industry Day la Bruxelles
România va organiza în premieră la sediul NATO de la Bruxelles evenimentul „Romania Industry Day”, o inițiativă dedicată promovării industriei naționale de apărare și securitate cibernetică pe piața internațională a Alianței. Potrivit comunicatului, evenimentul va fi inaugurat luni, 20 aprilie 2026, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, alături de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. La reuniune vor participa peste 20 de companii românești din domenii strategice precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare. Evenimentul este prezentat ca un pas important în consolidarea diplomației economice a României și în conectarea companiilor românești la cerințele NATO. „Romania Industry Day” va include și consultări cu structuri importante ale Alianței, precum agențiile responsabile de comunicații și achiziții, cu scopul de a facilita accesul firmelor românești la programele de înzestrare și logistică. În contextul creșterii bugetelor de apărare la nivel aliat, autoritățile române mizează pe extinderea oportunităților economice. După cum se arată în comunicat, cheltuielile totale ale statelor NATO pentru apărare au depășit 1,4 trilioane de dolari anual, ceea ce deschide o piață semnificativă pentru furnizori din statele membre. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că miza principală este securitate, dar și partea economică. „Suntem parte a celei mai puternice Alianțe defensive din lume, NATO, și asta înseamnă nu doar siguranță crescută ci și oportunități pentru a crește economia. Am construit Ziua industriilor românești, la sediul NATO, pentru a promova companiile românești să devină furnizori direcți pentru structurile alianței, pentru a accesa nișa lor dintr-o piață de profil de peste 1,4 trilioane de dolari anual între aliați și pentru a întări profilul României de partener solid și furnizor de securitate”, a declarat aceasta. Ea a adăugat că proiectul face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a diplomației economice și de stimulare a investițiilor în România. „Interesele României cer o diplomație economică revitalizată. Construim în această guvernare acest tip de diplomație printr-o muncă coerentă pentru beneficii directe în economia națională. Investițiile pentru tehnologii avansate, crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare acasă și poziționarea componentei de reziliență cibernetică fac parte din mizele evenimentului. Este primul, vor mai urma și altele”, a mai spus ministrul. La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit despre rolul industriei naționale în acest demers și nevoia de adaptare la standardele internaționale. „Oportunitățile economice internaționale nu trebuie irosite, de aceea Ministerul Economiei va susține, alături de Guvern, promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare. Ne asumăm rolul de a susține atât mediul privat, cât și companiile de stat pregătite să dezvolte producția, să îndeplinească standarde exigente, să inoveze și să se integreze durabil în lanțurile de producție europene și globale”, a transmis acesta.
Ministrul Economiei: Austeritatea este inevitabilă, România plătește deciziile proaste din ultimii ani
„Nu se pot compara aceste scenarii din mai multe motive. Atunci toată lumea a fost luată prin surprindere și nu existau mecanisme de protecție. Acum, suntem mai pregătiți și există o mai mare transparență în raportarea datelor economice”, a spus ministrul. Darău a insistat asupra responsabilității politicienilor. „Trebuie să fim supărați pe cei care au adâncit gaura bugetară prin cheltuieli inutile și pomeni electorale. În rest, oamenii simpli nu sunt vinovați”. Ministrul a precizat că tăierile de cheltuieli la nivel central și local reprezintă o prioritate, și că acestea ar putea, pe termen mediu, să conducă la o scădere a taxelor. Întrebat despre reducerea TVA-ului, așa cum au făcut alte state europene, cum ar fi Austria, Darău a explicat: „Nu avem resursele bugetare pentru astfel de măsuri în 2025. Mai degrabă, ne concentrăm pe menținerea taxelor actuale și pe câteva angajamente asumate pentru 2027, cum ar fi eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și stabilitatea fiscală pentru mediul de afaceri românesc și străin”. Ministrul a mai explicat provocările coaliției de guvernare, formată din patru partide diferite. „O voce unită nu înseamnă că toți suntem de acord pe toate. Înseamnă să ajungem la decizii comune, chiar dacă presupune negocieri și compromisuri”. Referitor la restructurarea ministerelor și a instituțiilor subordonate, Darău a subliniat că obiectivul este eficientizarea fără pierderea locurilor de muncă. „Poți reduce anvelopa salarială prin eficientizare, restructurare, evitând pierderea de posturi. Preocuparea mea este ca oamenii să fie motivați și remunerați corect, chiar dacă salariile în cabinetul meu sunt între 4.700 și 5.200 lei net, mai mici decât media pe economie în București”. Ministrul a mai avertizat că austeritatea este inevitabilă, dar că este necesară pentru stabilitatea economică. „Nu se pot face minuni peste noapte. Este nevoie de responsabilitate, transparență și măsuri clare pentru a evita agravarea deficitului”, a conchis ministrul.
Ministrul Economiei despre deficitul bugetar: Nu mai putem în România să cheltuim cu nemiluita bani care nu există
Ministrul economiei, Irineu Darău, a vorbit joi, la EuropaFM, despre acuzațiile venite din partea PSD potrivit cărora guvernul condus de premierul Ilie Bolojan ar fi exagerat deficitul bugetar. PSD a afirmat că reducerea deficitului României spre 7,7% nu ar reprezenta un succes al actualului guvern condus de Bolojan, ci doar o realitate moștenită de la partid. „Sunt în profund dezacord. Și datele arătau, datele reale, pe care le-am descoperit în guvernare, la fața locului, inclusiv premierul, inclusiv USR-ul, inclusiv PNL-ul, au arătat că deficitul, pe traiectoria pe care o lăsase domnul Ciolacu… ar fi depășit 10% în 2025. Slavă Domnului că nu a mai fost Ciolacu la cârmă la mijlocul lui 2025.”, a spus ministrul. Ministrul a explicat că problemele cu deficitul nu sunt o invenție a guvernului actual, ci rezultatul unei politici fiscale iresponsabile din perioada anterioară. „Nu cred că se putea, sincer vă spun, pe acești parametri fiscali, mult mai bine în 2025. Bineînțeles că atunci când apeși pe frână, după ce vreo doi ani s-a apăsat doar pe accelerație și s-au consumat bani care nu existau și mai ales s-au contractat bani care nu existau, ai o problemă mare.”, a spus Darău. „Și bineînțeles că atunci când apeși pe frână, știți ca într-o mașină, pasagerul se ridică de pe scaun, se lovește de ceva, suferă economia și pentru că a trebuit apăsată frâna. Dar nu mai putem în România să cheltuim cu nemiluita bani care nu există.”, a mai declarat acesta.
România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026
România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
Radu Miruță, întâlnire oficială cu prințesa Sara Al Saud: România trebuie să își extindă relațiile economice dincolo de Uniunea Europeană
Discuțiile au vizat consolidarea relațiilor economice bilaterale și identificarea de noi oportunități de cooperare între România și Arabia Saudită. Potrivit ministrului Economiei, întâlnirea cu prințesa Sara Al Saud reprezintă un pas important în direcția extinderii parteneriatelor României dincolo de spațiul Uniunii Europene. „România trebuie să își extindă relațiile economice și dincolo de granițele Uniunii Europene. Avem resurse valoroase, competențe reale și parteneriate care merită construite cu încredere”, a declarat Radu Miruță. Radu Miruță: „Diplomația economică nu este despre vizite simbolice, ci despre decizii curajoase” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Radu Miruță a relatat cum a decurs prima interacțiune cu prințesa Sara Al Saud, care a avut loc telefonic, după ce ministrul nu a putut participa la Adunarea Națiunilor Unite pentru Turism, organizată la Riyadh. „Recunosc că am crezut că este o glumă, dar am descoperit o persoană caldă, fermă și extrem de bine ancorată în realitățile economice ale regiunii. Mă bucur că acel apel telefonic a deschis un canal de dialog direct și productiv”, a spus ministrul Economiei. România, deschidere economică spre Orientul Mijlociu Întâlnirea dintre Radu Miruță și prințesa Sara Al Saud este parte a eforturilor Guvernului României de a dezvolta diplomația economică și de a atrage noi investiții străine. Ministrul a subliniat că „diplomația economică nu este despre vizite simbolice, ci despre dialog autentic, deschidere și decizii curajoase, în interesul României”.
Radu Miruță: Am obținut 92 de milioane de euro în plus și drept de veto în contractul cu Rheinmetall
Ministrul Economiei, Radu Miruță, dezvăluie la B1 TV că a renegociat contractul cu Rheinmetall, obținând pentru România condiții cu 92 de milioane de euro mai avantajoase față de varianta inițială, precum și drept de veto asupra deciziilor strategice. Întrebat ce nu funcționa în contractul inițial, ministrul Economiei a explicat că erau prevăzute „condiții nedrepte pentru statul român”. Miruță a precizat că existau 47 de milioane de euro obținute de partenerul român, Ministerul Economiei, în colaborare cu Rheinmetall, de la Comisia Europeană, fonduri care „erau socotite doar în contribuția Rheinmetall în acțiunea României”, nu în cea a statului român. „Cei care au gestionat situația asta la minister în ultimii doi ani de zile” au acceptat aceste condiții, a explicat ministrul, referindu-se la foștii miniștri, firme de avocatură și reprezentanți ai Romarm. Realizând importanța situației, Miruță a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele, cerându-le aprobarea pentru redeschiderea negocierilor. „Am urcat în avion, am mers în Germania, am dus la o companie germană și asta a fost acum două luni”, a povestit ministrul. „M-am întors din Germania cu o variantă de contract care pentru România înseamnă cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de 400, schimbarea acestor condiții”, a anunțat Miruță. Ministrul a subliniat că a introdus în contract și un element important: dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deși acesta deține doar 49% din acțiuni, în timp ce compania germană deține 51%. De asemenea, ministrul a introdus obligația pentru Rheinmetall de a interacționa cu mediul de afaceri local pentru lanțul de aprovizionare: „Să ia de la producătorii din România”. Deși compania germană și-a exprimat îngrijorarea că producătorii români ar putea să nu fie capabili să livreze la standardele necesare, s-a găsit o soluție. Referitor la ce va mai produce România în materie de apărare, Miruță a anunțat că peste două luni începe producția de obuziere autopropulsate în Dâmbovița: „Este o dezvoltare de la zero a unei facilități care va produce tancuri și nu din alea de jucărie, tancuri care sunt în majoritatea armatelor din țările respectate”. Ministrul a dezvăluit că sunt în discuții foarte avansate pentru producerea în România a mașinii de luptă a infanteriei, pușca de asalt, drone, echipamente de apărare antiaeriană și rachete. „Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, importând tehnologie din altă parte, unele le vom cumpăra de pe raft”, a explicat Miruță.
Miruță despre scăderea nivelului de trai: Au fost decizii împotriva oamenilor
Scăderea nivelului de trai în România și creșterea prețurilor la energie și la costul de viață sunt consecințele unor „decizii împotriva oamenilor, prost gândite” luate în anii anteriori, spune ministrul Economiei. Radu Miruță adaugă că aceste efecte nu pot fi rezolvate peste noapte. Întrebat la B1 TV ce părere are despre faptul că nivelul de trai în România scade în contextul îngrijorărilor legate de prețul facturilor și costul vieții, Miruță a răspuns: „Au fost niște decizii împotriva oamenilor și prost gândite și este inerția aia care încă mai produce efecte”. Ministrul a dat ca exemplu energia: „Cum ne așteptăm să avem preț bun la energie dacă noi am închis sursele de producere a energiei electrice? Cum ne așteptăm să avem preț bun la restul produselor care sunt produse din consum mare de energie dacă noi am importat energie de două ori mai scumpă decât pe centralele pe care le-am împietrat să mai producă energie la un moment dat?”. Miruță a subliniat că sunt „decizii care au fost luate, au fost luate de guvern, au fost încuviințate în parlament” și care au dus la situația actuală, inclusiv scoaterea din fondul de rezervă al guvernului „de 10 ori mai mulți bani decât maximul din ’90 până la anul trecut”. „Le rezolvăm unul câte unul, dar nu putem să apăsăm peste noapte un buton să se rezolve toate lucrurile astea care au fost create în ani de zile”, a explicat ministrul. Referitor la întrebarea dacă vor crește taxele de la începutul anului următor, Miruță a fost categoric: „Nu. Discuțiile în coaliție sunt că ce se va mai schimba din punct de vedere fiscal sunt măsuri pe care guvernul le ia pentru propria curte. Nu vor mai fi măsuri împotriva mediului privat”. Miruță a subliniat că Guvernul transmite un mesaj clar mediului de afaceri: „Suntem în traseul în care trebuie să arătăm că ne ținem de cuvânt, suntem oameni serioși, nu mai avem nimic cu voi, dimpotrivă, dacă putem vă ajutăm”.
Actorul Miruța, mereu gata de filmare. Ministrul Economiei are mereu o lavalieră în piept și o cameră după el. Joacă în tot felul de scenete pentru rețelele sociale și pare preocupat mai degrabă de imagine decât de rezolvarea problemelor
Când nu își pune semnătura pe angajările controversate cu iz de „USR-iști plantați la stat” – așa cum Gândul a dezvăluit în exclusivitate la Iprochim și Avioane Craiova –, ministrul Economiei, Radu Miruță, are un alt hobby. Regizează scenete pentru pagina lui de Facebook și a partidului. Ministrul pare mai degrabă într-o campanie de marketing personal decât într-o luptă reală cu problemele complicate ale ministerului pe care îl conduce. Lavaliera, accesoriu de ministru De fiecare dată când apare în fața camerei, Miruță nu e doar ministru, ci și actor principal. Lavaliera îi stă bine prinsă la piept, cadrele sunt filmate din unghiuri diferite, iar montajul are aer profesionist. Nu vorbim de live-uri tremurate cu telefonul, ci de producții de studio. Cu tot tacâmul. Operator, editare și montaj. Întrebarea firească e cine plătește echipa? Din buzunarul personal al ministrului, din fondurile ministerului sau, cum răspundea Nicușor Dan la întrebările Gândul, „echipe voluntare”? Sursa: Facebook/ Radu Miruță O meteahnă de foști și actuali USR-iști Coincidență sau nu, ministrul Miruță pare să calce pe urmele președintelui țării. Și Nicușor Dan are propria echipă tehnică, capabilă să producă filmulețe mai ceva ca la televiziuni. Pare să fie acesta un stil nou de guvernare, în care imaginea bate problema sau doar o obsesie comună pentru camera de filmat. Ultima reprezentație s-a jucat miercuri, 24 septembrie, la protestul muncitorilor de la șantierul naval Damen Mangalia, strânși în fața Ministerului Economiei. Oamenii scandau sub geamul ministrului despre insolvența companiei lor. Radu Miruță n-a întârziat să apară. De data asta, echipat nu doar cu lavalieră, ci și cu… portavoce. (VEZI AICI) „Bună ziua! Știu pentru ce ați venit azi aici…”, și-a început discursul ministrul. Frumos, dar se naște o întrebare simplă: poate exista dialog atunci când cineva vorbește prin portavoce? Sau e doar un alt monolog filmat pentru rețelele sociale? Un videoclip la 3 zile Nu este prima dată când acțiunile ministrului seamănă mai degrabă cu gesturi de PR decât cu soluții reale. Doar în ultima lună, pe pagina lui de Facebook au apărut cel puțin zece videoclipuri atent montate, cu un mesaj clar. Imaginea contează, problemele, mai vedem. Serialul descinderilor lui Miruță a început pe 22 iulie. Atunci, ministrul anunța triumfător că a „descoperit” un spațiu de birouri închiriat ilegal de Ministerul Economiei, de 18 ani, pe Șoseaua Olteniței. „Mare dezvăluire”, însoțită, bineînțeles, de videoclipuri virale. Însă când Gândul a întrebat detalii despre clădire, Miruță n-a mai avut replică. Între lavalieră și cadre profesioniste, Radu Miruță pare să fi uitat că e ministru al Economiei, nu influencer full-time. Asemenea unui actor dedicat, pare că și-a pregătit și recuzita completă. De la cizme la portavoce. Sau poate că, în logica noii politici, un scenariu bine jucat face mai mult decât o problemă rezolvată. Foto colaj/ Video – Facebook: Radu Miruță AUTORUL RECOMANDĂ: