Topul primelor 50 de specializări din România. „Bătălia” pentru cele mai râvnite licee din țară. Care a fost cea mai mică medie
Ministerul Educației a publicat topul primelor 50 de specializări din România, raportat la ultima medie cu care s-a intrat la liceu, după admiterea din acest an. În concret, cea mai mică medie de admitere în clasamentul de 50 specializări din țară este 9,52, în creștere față de 2024, când a fost 9,47. Primele cinci specializări au ultima medie de admitere peste 9,80. În total, 26 dintre primele 50 de specializări sunt în Capitală, majoritatea la profilul real – Matematică – Informatică și Științe ale Naturii. Bucureștiul domină topul cu 26 de specializări, 4 sunt din Iași, 7 din Constanța, două din Galați Timișoara, Craiova Cluj-Napoca, Brașov și o specializare în Suceava Pitești și Oradea. Este important de precizat că, doar cici specializări sunt pe profilul umanist, restul de 45 sunt pentru profilul real specializările matematică-informatică și științele naturii. Cei mai mulți elevi cu medii de peste 9.60 au fost repartizați la următoarele licee: După afișarea rezultatelor repartizării computerizate, există și un clasament al celor mai râvnite licee și specializări din țară. Primele locuri sunt dominate de colegiile de elită din București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași și Timișoara. Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică și Științe ale Naturii (ultimele medii: 9.82) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Matematică-Informatică (9.82) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.80) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe ale Naturii (9.80) Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova – Științe ale Naturii (9.75) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.75) Colegiul Național „I.L. Caragiale” București – Matematică-Informatică (GER) (9.72) Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică (9.72) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Științe ale Naturii (9.72) Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (GER) (9.67) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (9.67) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe Sociale (9.65) Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov – Științe ale Naturii (9.65) Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (ENG) (9.65) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (9.62) Sursa foto: tvrinfo.ro Mii de elevi rămași nerepartizați, după afișarea rezultatelor pentru admiterea în liceu Au fost însă și probleme pentru elevi, după repartizarea computerizată privind admiterea în liceu. Mai exact, trei elevi cu medii peste 9 și 63 cu medii peste 8 au rămas nerepartizați în prima etapă de Admitere liceu 2025. Per total, peste 3.400 de elevi au rămas nerepartizați, după prima etapă a Admiterii la liceu 2025, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Printre elevii rămași nerepartizați se numără și cei care au obținut medii mari, precum cele de 9,42, 9,25 și 9,17. Un candidat din Constanța și doi din București au rămas, deși au avut aceste medii mari, fără repartizare. Este cel mai mare număr de elevi nerepartizați din ultimii 3 ani, potrivit informațiilor pulicate de jurnaliștii de la Edupedu.ro. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul hop după afișarea rezultatelor, privind ADMITEREA în liceu 2025. Mii de elevi, cu note mari, rămași nerepartizați / Calendarul de toamnă Rezultatele oficiale ale ADMITERII în liceu au fost publicate. Cum arată situația, după repartizarea computerizată / Ce urmează pentru elevi
Parlamentari PSD și AUR îi cer lui Ilie Bolojan să revizuiască măsurile din Educație: Soluțiile adoptate în Educație pot avea efecte negative
Un grup de parlamentari din PSD și AUR a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, în care solicită reevaluarea măsurilor restrictive din sistemul educațional. Aceștia avertizează că deciziile recente „pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”. Printre semnatari se află deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD), precum și senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Aceștia declară că sunt nemulțumiți în ceea ce privește măsurile care afectează învățământul, mai exact unificarea claselor, scăderea burselor pentru elevi, lipsa investițiilor în infrastructură, majorarea normei didactice și diminuarea plăților pentru orele suplimentare. „Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, se precizează în document. Tot ei atrag atenția asupra unor probleme serioase care ar putea fi generate. Ei spun că dacă se mărește numărul elevilor dintr-o clasă și se reduc clasele existente, calitatea educației și accesul echitabil la aceasta vor avea de suferit. În ceea ce privește bursele, limitarea lor la 15% poate determina o creștere a abandonului școlar. Elevii cu rezultate bune vor fi dezavantajați, iar cei din familii vulnerabile vor pierde un sprijin esențial. Documentul mai include și faptul că Ministerul Educației are alocat doar aproximativ 3,4% din PIB pentru anul 2025. Cu toate acestea, domeniul educației se află printre cele mai afectate de reducerile bugetare, lucru care poate compromite funcționarea corectă a sistemului școlar și poate îngreuna accesul la educație. În acest context, aleșii cer „demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați (profesori, elevi, părinți, autorități locale, mediul de afaceri, etc.) și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educația din România”. „Ca părinți, ca dascăli și ca oameni angajați să consolideze viitorul țării noastre, vă îndemnăm să luați deciziile de astăzi cu gândul la copiii noștri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greșelile de astăzi. Încă se poate construi cu înțelepciune și echilibru”, se arată în finalul scrisorii trimise către premier.
Daniel David afirmă că înțelege foarte bine sistemul preuniversitar: Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere profundă a sistemului de învățământ preuniversitar, în ciuda faptului că în trecut recunoscuse că nu-l stăpânește la fel de bine ca pe cel universitar. „Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”, a declarat Daniel David în cadrul unei intervenții live la Antena 1, joi. Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial emis de Minister, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez.” Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar. „Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.” De-a lungul primelor luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care arăta că se simte mai confortabil cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele. „Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung.” Raportul QX, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere care să apară în Legea Bolojan. La rândul ei, legea nu includea nicio propunere din documentul respectiv. Deși președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan își exprimaseră public sprijinul pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au îndepărtat de acea direcție. Problema lipsei cadrelor didactice De-a lungul timpului, mesajele sale au făcut mult referire și la lipsa acută de cadre didactice cu care România se confruntă de o perioadă îndelungată. Aceeași discuție a fost deschisă și cadrul interviului susținut de acesta joi. „Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru.”, a spus Daniel David. În raportul QX, se atrăgea atenția asupra situației suplinitorilor calificați, care nu au acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii aflați la început de drum. Totuși, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și impun un număr mai mare de elevi în clasă.
Daniel David: Plata cu ora pentru dascăli era mai mare decât garda în sănătate. Burse pentru medii sub 5
Ministrul Educației, Daniel David, spune că deficitul întoarce țara pe dos, dar, din păcate, educația a avut o contribuție importantă: plata cu ora în preuniversitar a fost mai mare decât garda în sănătate, iar bursele de merit s-au dat și pentru elevi care aveau media sub 5. David spune că în ultimii doi ani, chiar dacă au fost intenții bune, s-au făcut investiții financiare care nu sunt sustenabile, pe două componente: resursa umană și bursele. „Au crescut salariile, au crescut normele libere pentru plata cu ora. Apoi, fondul de burse. Repet, intenții bune, dar complet nesustenabile în condițiile în care educația are o contribuție la acest deficit major. (…) În ceea ce privește resursa umană, mesajul meu a fost că nu vreau să discut despre reducerea fondului de salarii. Nu vreau să modificăm salarii și nu vreau să dăm oameni afară. Dar, de undeva trebuie să faci eficientizarea. Și asta a putut să vină din creșterea normei didactice cu un număr minim de ore, cu două ore pe săptămână, 24 de minute pe zi, dacă vreți și cu această creștere suntem tot sub o medie europeană. Și doi, la modul în care plătim – ca să spun așa – orele suplimentare, pe care nu ești forțat să le faci, dacă vrei le faci, dacă nu, nu. Țara își permite să plătească ora într-un anumit fel. Oricum, valoarea în preuniversitar a fost mai mare decât în universitar și decât în zona unor gărzi din domeniul sănătății. Deci, altfel spus, asta s-a întâmplat cu resursa umană”, spune David, la Digi 24. Și în ceea ce privește bursele, totul trebuie regândit, „fiindcă am avut în anumiți ani lucruri aberante”. „În 2023-2024, bursă de merit dată unor copii care aveau media sub 5, de exemplu. Și discuția a fost: trebuie să reducem fondul de burse, dar argumentul meu a fost că oricum trebuie să rămână mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile. Și atunci, pe anul viitor, în cazul burselor studenților și în cazul burselor elevilor, pornim cu un fond mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile din 2023, dar, sigur, nu putem să intrăm în competiție cu ce am avut în 2024-2025, pentru că această creștere este nesustenabilă și țara nu și-o permite în acest moment”, mai spune ministrul Educației. David afirmă că această schimbare nu face ca România nu iesă din standarde europene: „Nu avem norme mai mari decât există la nivel european, nu avem un sistem de burse inferior altora care există la nivel european, și al decenței când ne permitem acum”.
Ministrul Educației promite: Nu dăm oameni afară
Ministrul Educației Daniel David promite că pe termen scurt nu vor fi concedieri în sistemul de învățământ și nu vor scădea salariile, în timp ce pe termen mediu profesorii debutanți vor avea ca punct de start salariul mediu brut pe economie. David justifică măsurile de criză din Legea fiscal-bugetară avertizând că țara se află în criză și că fără aceste măsuri de eficientizare, din septembrie vor apărea dificultăți cu plata salariilor în toate sectoarele. Într-un mesaj, David explică principalele schimbări din sistemul de învățământ, susținând că este momentul să se renunțe la „paradigmele vetuste cu mecanisme ascunse, neperformante și inechitabile” pentru a construi o „nouă arhitectură educațională mai performantă și echitabilă”. Ministrul justifică creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, precizând că aceasta înseamnă o majorare cu doar 24 de minute zilnic din timpul petrecut direct cu elevii și că măsura va fi implementată din orele libere existente – peste 30.000 de norme didactice neocupate prin titularizare. David critică dur sistemul actual de burse, pe care îl numește „bursiadă” și „fabrică de note pentru bani”, susținând că a adus în școală „ethosul banilor” în detrimentul „ethosului educației”. Bursele de merit vor fi limitate la maxim 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită minimă. Ministrul asigură că pe termen scurt nu vor fi concedieri și nu vor scădea salariile, iar degrevarea funcțiilor de conducere va fi redusă la maximum 50%. El critică faptul că aproximativ 70% dintre directorii cu degrevări în medie de 64% își iau oricum plata cu ora. David recunoaște că este un „guvern de sacrificiu” și un „mandat de sacrificiu”, dar susține că măsurile sunt raționale și decente, menite să oprească „alergarea după norme și burse ca scopuri în sine” care îndepărtează sistemul de „educația de calitate”: https://www.edu.ro/press_rel_81_2025
Ce s-a aflat, la două luni de la furtul tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea de la Muzeul Drents / Hoții ar fi distrus Coiful de la Coțofenești
Securitatea expoziţiei „Dacia – Empire of Silver and Gold”, de la Muzeul Drents nu a funcţionat corespunzător în timpul furtului Coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări de aur. Este concluzia lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti şi curator al expoziţiei. Muzeul Drents nu a dorit să facă nicio declaraţie cu privire la circumstanţele furtului, de la care a trecut ceva vreme, fără rezultate concrete ale anchetei. România rămâne definitiv fără Coiful de aur de la Coțofenești? În plus, Coiful de aur de la Coțofenești – care a fost sustras de la muzeul din Olanda – ar fi, cel mai probabil, deteriorat. Se pare că dovadă în acest sens ar sta imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute de anchetatori, în care se vede că hoţii, în graba lor, l-ar fi aruncat pe calea de evacuare, potrivit informațiilor Antena 3. Dacă Coiful şi brăţările de aur nu sunt găsite, guvernul olandez se poate aştepta la o cerere de despăgubire, iar suma ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro. În plus, Poliția Olandeză a anunțat că se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, inclusiv cu detectoarele de metal, cu scopul de a se găsi obiectele de tezaur furate. Protecţia cu fum a Muzeului Drents din Assen a eşuat Directorul demis al Muzeului Național de Istorie a României a dezvăluit unei publicaţii olandeze că hoţii ar fi încercat să mai ia un coif de aur pe care nu l-au putut scoate din vitrina în care era expus, după cum relatează publicaţia Dagblad van het Noorden, citat de News.ro. „Spaţiul expoziţional ar fi trebuit să fie umplut cu fum lăptos în câteva secunde de la explozie, în care să nu mai poţi vedea nimic”, spune Oberländer-Târnoveanu. „Nici măcar propriile mâini. În Assen, apariţia fumului a fost prea lentă. De ce mecanismul nu a funcţionat cum trebuie?” Oberländer-Târnoveanu a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, de la care Muzeul Drents a împrumutat piesele. Reamintim că el a fost demis de ministrul Culturii în urma furtului de artă. La două luni de la furtul aurului, el are încă întrebări. „Ceea ce nici eu nu înţeleg este: cum au putut vitrinele să se spargă atât de repede? Asta nu ar trebui să fie posibil.” Trei suspecţi au fost arestaţi după jaful de la Muzeul Drents În noaptea de 24 ianuarie spre 25 ianuarie, infractorii au reuşit să deschidă o uşă a Muzeului Drents cu explozibil. În câteva minute, ei au reuşit să fure cele mai importante comori. Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro. La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Trei dintre aceştia sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este încă suspectă. Un al cincilea suspect este încă în libertate. Ministerul Educației și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Cum însă operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină. Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească. Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele