Reacția ministrului Energiei la acuzațiile Reuters potrivit cărora România s-ar număra printre statele UE care susțin economia de război a Rusiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat după ce agenția Reuters a publicat un articol care „conține informații eronate”, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Ministrul a cerut un drept la replică și actualizarea știrii. „Astăzi, agenția Reuters a publicat un articol care conține informații eronate, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică și actualizarea știrii de către agenția de presă. România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Orice încălcare a legislației europene va fi penalizată fără ezitare. Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a transmis Ivan. România nu face compromisuri când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de protejarea securității sale energetice, susține ministrul. „Dacă există persoane care au informații privind operatori economici ce încalcă regimul sancțiunilor aprobat de UE, cer să fie sesizate autoritățile competente. În calitate de ministru al Energiei, voi deferi justiției, imediat, orice caz de încălcare a legii în privința companiilor și persoanelor responsabile cu importurile de energie și hidrocarburi din Federația Rusă”, adaugă acesta. Conform Reuters, țările europene, inclusiv Franța, se numără printre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei. Mai multe dintre ele și-au intensificat importurile de energie din Rusia, care pompează miliarde de euro în economia de război a Moscovei. „Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie din Rusia în acest an, cu 11%, potrivit datelor. Franța și Țările de Jos sunt însoțite de alte patru țări ale căror guverne susțin Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%)”, reiese din analiza Reuters.
Ministrul Energiei afirmă că România e pregătită pentru iarnă: Avem 95,5% din depozite umplute cu gaze naturale. Media europeană este de 82,8%
„România astăzi are depozitele de gaze naturale pregătite pentru iarnă. Suntem mult peste media Uniunii Europene. Avem 95,5% din depozite umplute cu gaze naturale pentru iarna care urmează. Media europeană este de 82,8%. Le mulțumesc încă o dată colegilor pentru implicare și colegilor de la Transgaz pentru modul în care în cursul acestei veri am organizat mai multe întâlniri. Am transmis operatorilor doar faptul că îmi doresc ca gazele pe care le achiziționează în timpul verii la un preț foarte bun, să fie cele care se înmagazinează în depozite la iarnă. Tocmai pentru a ne asigura că nu vom avea fluctuații ale prețului”, a transmis Bogdan Ivan. Potrivit ministrului, România are în vigoare o schemă de plafonare-compensare până în 31 martie, care garantează absența fluctuațiilor de preț. Astfel de fluctuații ar pune presiune pe bugetul de stat. Întrebat despre episoadele de aproape-blackout din februarie și perioada Paștelui, ministrul a exprimat încredere în echipa Departamentului Energetic Național și a menționat că se lucrează la renegocierea cu Comisia Europeană pentru păstrarea centralelor pe cărbune și la digitalizarea rețelelor electrice. „Aceste centrale aduc echilibru în sistemul energetic național, într-o formă în care să nu pună în pericol alimentarea cu energie electrică, în special în această iarnă. Presiunea cea mai mare există în timpul iernii și există un potențial scenariu în această direcție în anumite condiții. Dar ceea ce este foarte important este că lucrăm inclusiv la mecanisme de finanțare pentru digitalizarea rețelelor electrice și sisteme integrate”, a spus ministrul. Sursa video: Digi 24
Cum ar putea ajunge prețul energiei la 1 leu/Kwh. Explicațiile ministrului Energiei
Prețul energiei electrice ar putea fi stabilizat în jurul valorii de 1 leu pe kilowatt-oră, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unui eveniment dedicat sectorului energetic, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că o astfel de măsură nu va fi impusă arbitrar, ci se va baza pe „mecanisme clare”, rezultate din dialogul direct cu producătorii și furnizorii de energie. „E foarte tentant să vii și să spui: plafonăm la 1 leu. Cred că, cu măsuri atât de brutale, nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea pieței și a partenerului economic. (…) Din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la un leu, un leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic”, a declarat ministrul Energiei. El a precizat că este vorba despre costul final al energiei, cu toate taxele și tarifele incluse. De la liberalizare, la facturi duble Ivan a amintit că liberalizarea pieței a dus la un șoc brusc al prețurilor, cu un impact major asupra populației și economiei. „Șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta.” Chiar dacă sumele par mici la prima vedere – aproximativ 70 de lei pe lună înainte și 150 de lei în prezent pentru un consum mediu de 100 KWh – percepția publică a fost de dublare a facturilor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și la scumpiri în lanț. Energia, tot mai scumpă în produsul finit Ministrul a oferit și un exemplu clar privind presiunea prețului energiei asupra economiei. „Dacă în 2019, în medie, conform Eurostat, ponderea costului energiei în produsul finit era de 2%, astăzi, în 2025, e de 10%.” Deficit comercial și presiune pe industrie Un alt aspect îngrijorător este deficitul comercial al României, care se ridică la 33 de miliarde de euro. Potrivit ministrului, industria petrochimică este responsabilă pentru peste 70% din acest dezechilibru, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra necesității de a regândi politica energetică națională. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili În sprijinul celor mai afectați de creșterea prețurilor, pe 1 octombrie, ministrul Energiei a anunțat un proiect de lege destinat protejării consumatorilor vulnerabili. Acesta ar urma să prevadă că nicio persoană nu va fi deconectată de la rețea dacă nu își poate achita factura la timp. Totodată, Ivan a propus un mecanism special pentru gospodăriile cu venituri între 2.500 și 3.000 de lei pe lună, care ar putea beneficia de un tarif plafonat la 1 leu/KWh. Măsuri încă din această iarnă Toate aceste măsuri ar urma să fie implementate încă din această iarnă. Asta în contextul în care se anticipează o nouă perioadă de consum ridicat și potențiale presiuni pe piața energetică.„România are nevoie de soluții clare și predictibile pentru ca cetățenii și economia să nu mai resimtă fluctuațiile pieței ca pe un pericol permanent”, a conchis ministrul Bogdan Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI Cu țevile ciuruite și probleme în tot Bucureștiul, se dă drumul la căldură. Anunțul oficial al Termoenergetica Românii caută soluții alternative pentru încălzire, precum centrala de GAZ. Câți metri cubi consumă pe zi pentru a încălzi un apartament cu 3 camere
Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul la Antena 3 CNN, citat de Mediafax. Închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%, mai avertizează ministrul Eneregiei care a completat că, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei: Vechimea rețelelor de distribuție produce pierderi de până la 25%
Ministrul Energiei a vorbit la un briefing de presă susținut la Guvern despre optimizarea costurilor de achiziție a energiei electrice și despre rețelele de distribuție învechite. Din cauza vechimii rețelelor de distribuție a energiei electrice, pierderile, în România sunt mai mult decât duble față de media Uniunii Europene, iar acest lucru se răsfrânge în prețul plătit de consumatorul final. „În momentul de față, dată fiind vechimea rețelelor de transport și distribuția energiei electrice din România, putem să spunem că avem peste media o pierdere tehnologică. Un cost al pierderii tehnologice este aproximativ 20-25%, în contextul în care media a Uniunii Europene este sub 10%, între 8 și 10%”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan a anunțat că la Ministerul Energiei afost creat un mecanism prin care, în următoarele trei luni, împreună cu operatorii din piață, să fie creat principiul achizitorului unic. Asta va duce, susține Bogdan Ivan, la o reducere a costului tehnologic final, a pierderilor pe rețea operatorilor de transport și furnizarea energiei electrice, lucru care, automat, va duce la scăderea prețului pentru consumatorul final. „Asta în contextul în care, astăzi, energia electrică activă, prețul cu care pleacă de la producătorul în urma contractelor bilaterale sau în urma prețului zilei următoare de pe bursă, este de aproximativ 50%. Diferența sunt tarife de transport a energiei electrice, distribuție, furnizare, sunt accize, sunt TVA și alte taxe”, a declarat ministrul Energiei. Mecanismul ar duce la reducerea facturilor la energie. „Lucrând la acest mecanism, vom putea să reducem automat și prețul final. De asemenea, un rol extrem de important îl are un mecanism care funcționează cu succes în state membri ale Unii Europene, și anume, tarife dinamice, implementare masivă la nivel național a contorizării inteligente. Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în țara noastră”, a mai spus Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei: Există funcționari care câștigă mai mult decât președintele României, aberant
Întrebat, la Digi 24, despre situația salariilor din companiile de stat, Ivan a explicat că există „două categorii” de companii: „sunt companiile foarte performate care astăzi sunt listate pe Bursa de Valori București”, unde salariile sunt „chiar și de șapte, opt ori mai mici” comparativ cu companiile private similare, și „companii care au zece angajați și care au, poate, directorii salarii mai mari decât ale președintelui României”. Referitor la comparația cu salariul președintelui, ministrul a precizat că acesta are „în jur de 23-24 de mii de lei net”, existând „unii funcționari în diferite instituții de producere în România, care sunt plătiți mai bine de această funcție”. Întrebat despre Ministerul Energiei, Ivan a spus că „în Ministerul Energiei sunt cele mai mici salarii din toată administrația publică centrală din România”. În opinia ministrului, pentru companiile strategice care gestionează miliarde de euro sunt necesari „oameni foarte competenți”, dar a criticat situațiile în care funcționarii fără responsabilități majore primesc salarii nejustificat de mari.
Ministrul Energiei anunță că va prezenta în CSAT un document strategic/ Ivan: Statul să fie activ, nu să se plângă de vremea de afară
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3CNN, că pregătește un document strategic care va fi depus în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a prezenta situația energetică a României și soluțiile pentru ieșirea din criză. ”Am decis, am avut discuţii cu cei mai importanţi oameni din statul român pe această temă, am prezentat-o şi în guvern şi urmează să o prezint prin documente asumate, iar în momentul de faţă, pregătesc pentru a depune în cel mai scurt timp un document strategic în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care să arate, din punct de vedere operaţional, cum a ajuns România aici, dar mai ales cum poate să depăşească acest moment”, a declarat ministrul Energiei. Bogdan Ivan spune că e timpul ca statul să joace un rol activ, nu reactiv și că trebuie eliminată birocrația. ”Acest instrument are mai multe componente, odată legislativ, să scurtăm tot ce înseamnă birocrație excesivă și să fie lucrurile foarte clare, din start. Un rol mai puternic al statului, pentru că astăzi statul român are atât companiile care produc energie electrică, are participaţie majoritară şi la companiile care transportă energie electrică, o distribuie sau o furnizează către clientul casnic, şi aici cred foarte mult că statul trebuie să joace rolul activ, nu doar reactiv, să se plângă că piața, vremea de afară ne încurcă foarte mult”, a menționat ministrul Energiei.
Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Ivan, despre propunerea de la Hidroelectrica: Făcută cu respectarea tuturor prevederilor legale
„E vorba despre o numire care a avut loc cu respectarea tuturor prevederilor legale timp de două luni pe un post rămas vacant, temporar”, a spus marți Bogdan Ivan, ministrul Energiei referitor la faptul că l-a propus pe șeful său de cabinet în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. El a spus că îl cunoaște pe Alin Ioan Demian de mai mulți ani și că are încredere în el. „E un om în care am încredere, economist, cu studii, cu tot ce e nevoie, întâmplător, e și coleg cu mine. Și am o relație cu el de mai bine de zece ani de zile”, a spus Bogdan Ivan, marți seara, la Digi24. Ministrul a spus că „nici el nu mai vrea să facă parte de acolo și eu am decis ca să nu fie niciun fel de discuție pe această numire care are un mandat temporar de două luni până se finalizează procedura de selecție (…) am decis să renunț la ea”. „Cu cine în afară de oamenii cu care lucrezi în echipă, pe o perioadă de provizorat de două luni, poți să ajungi într-o formă în care să lucrezi, să ai informații, să ai pe cineva de încredere, de care ești convins că urmărește interesul companiei și al ministrerului în acea companie”, a mai spus Bogdan Ivan. El a precizat că nu face niciun secret din faptul că Alin Ioan Demian este șeful lui de cabinet.
Ministrul Energiei: Suntem în locul 4 la nivel european în topul ţărilor cu cel mai mare preţ la energie
„Suntem pe locul 4 la nivel european, în condiţiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană şi suntem aproape de a fi 100% independenţi. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiţii ţintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an şi jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawaţi în sistemul energetic naţional, putem să scădem preţul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. El subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari preţuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumând de factor. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, şantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investiţiile în capacitatea de producţie a energiei s-au lăsat oarecum aşteptate şi abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiţii directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit acestuia, „acum suntem în situaţia în care trebuie să vedem şi mecanisme clare de piaţă prin care evităm situaţii speculative”.