Ministrul Energiei, discuții cheie despre centrala nucleară cu reactoare modulare de la Doicești
Ivan vorbește despre parteneriatul România-SUA pentru siguranță, independență energetică și dezvoltare. „Energia nucleară este energie sigură, curată și stabilă. E una dintre puținele soluții capabile să genereze siguranță, preț corect și emisii zero. Iar România nu doar că adoptă această tehnologie – o transformăm într-o oportunitate de dezvoltare economică, educație și leadership regional: Proiectul SMR va crea peste 2.000 de locuri de muncă în perioada construcției și peste 230 de locuri de muncă permanente pentru operarea centralei”, spune Ivan, pe Facebook, după discuția cu Michael Dickerson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București.. Cu centrala nucleară cu reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, România poate deveni un hub european pentru producția, întreținerea și operarea SMR-urilor – oferind expertiză și sprijin țărilor din întreaga regiune. „Investim într-un angajament întins pe cel puțin 6 decenii: formare de specialiști, lanțuri de aprovizionare, revitalizarea comunităților locale și independență energetică reală. Parteneriatul strategic România–SUA continuă să livreze rezultate concrete pentru viitorul nostru energetic”, spune ministrul Bogdan Gruia Ivan.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a dat statului 20% din salariu. Le cere directorilor din subordine să facă la fel
„Am primit aseară salariul, am calculat cât reprezintă 20% și am dat înapoi în contul de Trezorerie al ministerului. (…) Am cerut colegilor ă se facă și un cont special în care să se vireze toți acei bani”, explică Ivan, la Antena 3 CNN. Banii vor intra la bugetul general consolidat al statului român, potrivit ministrului. El afirmă că această sumă o va vira „cât va fi cazul, până la finalul anului, un an”. Ivan a precizat că a dat înapoi statului 2.550 de lei, care este echivalentul a 20% din salariul său. Ministrul a mai spus că sunt colegi care îi vor urma gestul. Bogdan Ivan l-a înștiințat pe premierul Ilie Bolojan despre ceea ce are de gând să facă. „L-am informat și pe premierul Bolojan despre acest lucru pe care mi-am dorit să-l fac. Mi-a spus că am libertatea deplină de a face lucruri pe care le consider că pot să le fac în segmentul meu de energie”, a spus Ivan. Întrebat dacă și premierul ar fi dispus să facă acest gest, Ivan a spus că nu l-a întrebat pentru că nu și-a permis. Știrea inițială „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român. Înainte de a le cere tuturor colegilor din companiile de stat din subordinea Ministerului, e normal ca eu să fac acest gest. Acum le cer și lor și directorilor și membrilor în Consiliile de Administrație și de Supraveghere să facă același gest într-un element de normalitate în care nu putem să cerem doar oamenilor care au venituri mici, doar familiilor tinere aflate la început de drum sau doar bunicilor care au pensii mici, să strângă cureaua și să fie solidari cu România în aceste momente”, a spus ministrul Bogdan Ivan într-un videoclip postat vineri pe Facebook. El știe că acest lucru nu va rezolva problemele țării „Cred că acest lucru nu rezolvă problemele sistemice ale României, dar trebuie să meargă în paralel cu reformele sistemice ale statului român, indiferent că ești ministru sau director sau ai orice altă funcție în statul român. Cred că te uiți și cu mai multă responsabilitate la ceea ce trebuie să faci direct ca să rezolvi problemele țării tale”, a a dăugat Bogdan Ivan.
Bogdan Ivan a explicat de ce românii plătesc prețuri uriașe la energie: „Am cerut la ANRE o analiză clară”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român. A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan, scrie Mediafax. România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune”, a mai spus Bogdan Ivan. Ministrul a spus că a cerut o analiză la ANRE pentru a vedea de ce diferă prețul final la energie la companii. „Am cerut oficial ANRE-ului, Consiliul Concurenței, m-am și întâlnit cu ei o analiză foarte clară legată de modul de formare a prețului final pentru consumator și de a găsi care sunt elementele care pot să fie modificate, fie legislativ, fie operațional, pentru a scădea prețul. Și această analiză va fi finalizată până la jumătatea lunii iulie de către ANRE, în special pentru că și mie mi s-a părut bizar. Toți am primit în luna iunie acele mailuri de la furnizorii noștri de energie electrică că va fi finalizată schema de plafonare-compensare a statului de la 1 iulie și că de la prețul plătit până atunci avem varianta de a alege oferte cuprinse între 1 leu și un 1,5 lei. Era o companie care furniza la un leu și foarte multe companii care furnizau la un leu 50. M-am întrebat și o legitim la televizor cum s-a ajuns acolo”, a spus Ivan. „Am observat că după ce și eu, și președintele ANRE-ului am lansat în spațiul public o întrebare legitimă, care e pe buzele milioanelor de români care acum se uită la noi, prețurile ofertanților au scăzut de la 1.5, 1.55 leu până la un 1.2 lei. Aștept și rezultatul, analize făcute de ANRE ca să putem să luăm decizii clare”, a mai spus Bogdan Ivan. Ministrul a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
Bogdan Ivan, noi măsuri de la 1 august: „Din 32 de companii, doar 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a anunţat, joi, că le va trimite tuturor companiilor o adresă în care le cere explicit reducerea costurilor cu salariaţii și cele operaţionale, începând cu 1 august. Oficialul a punctat că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, iar restul sunt pe pierdere. „Vreau să spun ce fac începând de mâine, pentru că am stat cu colegii mei, şi nu vreau să spun până nu fac ceva concret. O să trimit tuturor companiilor o adresă, prin care le cer explicit reducerea costurilor cu salariaţii, reducerea costurilor operaţionale cu protocoale în companii şi planul prin care fac acest lucru, începând cu 1 august 2025”, a declarat, joi, Bogdan Ivan, la Antena 3, În ceea ce priveşte reducerea indemnizaţiilor şi a numărului de membri din Consiliile de Administraţie din companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, ministrul a transmis că a realizat deja o analiză legislativă complexă, pentru a identifica o soluţie legală în acest sens. „Am făcut în acelaşi timp o analiză pe legislaţie, o coroborare între vreo cinci legi, în care am găsit formula prin care se poate reduce numărul membrilor Consiliilor de Administraţie. Sunt situaţii în care sunt convins că vor putea să funcţioneze la fel de bine nişte companii şi cu trei sau cinci membri, în loc de 9, 11 sau 17 membri în CA, iar ceea ce se va decide la nivel guvernamental unitar – pentru că nu vorbim doar de un minister – va presupune să schimbăm nişte articole din legislaţia din România”, a explicat oficialul. Pe de altă parte, în opinia sa, situaţia va fi total diferită în companiile de stat aflate pe pierdere. „Vă pot spune că din 32 de companii, 17 sunt pe profit, diferenţa e pe pierdere. Adică aproape jumătate sunt pe pierdere. Ei bine, acolo e altă situaţie şi vă mărturisesc că am întâlnit oameni geniali care vorbeau de cum listează acţiunile companiilor pe London Stock Exchange (LSE) şi de unii care au venit să mă întrebe şi mi-au scris scrisori, ce să facă în situaţia în care au decizia unei instanţe, dacă se mai ţină angajaţi unii oameni care au şi pensie şi salariu. Acela e nivelul unora dintre cei din companiile de stat”, a adăugat Ivan. Întrebat dacă directorul general de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, îşi merită salariul de 38.000 euro pe lună, aşa cum a apărut în spaţiul public, ministrul Energiei a precizat că ar trebui făcute comparaţii cu companii similare din domeniul privat. „M-am uitat la cifra de afaceri şi la profituri. Nuclearelectrica are patru miliarde (de lei n.r.) cifră de afaceri, 1,7 miliarde de lei profituri, care 90% se duc la bugetul de stat. Că merită sau nu merită, trebuie să vedem dacă la o companie similară din piaţă, listată la bursă, cum este şi compania Nuclearelectrica, un director de companie, care are aceeaşi cifră de afaceri, aceleaşi profituri în acelaşi timp şi aceleaşi investiţii, pentru că e strategică compania asta pentru sistemul energetic al României, avem un venit similar. Am făcut o comparaţie, nu ştiu dacă e corectă, dar am făcut cu o companie din domeniul privat: OMV Petrom. Sunt date publice. CEO-ul companiei are venit de aproape două milioane de euro pe an, la o cifră de afaceri de 31 de miliarde, 7 miliarde de lei profit. Avem Hidroelectrica, undeva la 11 miliarde de lei cifra de afaceri, aproape 7 miliarde profit, venituri de vreo 14 ori mai mici. Vreau să fim corecţi, nu vreau să-i demonizăm pe toţi aceşti oameni. Da, pentru 2, 3, 5, pe care i-am văzut pe la televizor, că n-aveau nicio treabă cu domeniile astea, care şi-au dat pensii şi şi-au dat venituri nesimţite şi în CA şi-au votat lor acele venituri, ei fiind pe pierdere şi fiind dependenţi de bani din bugetul de stat, acolo nu doar că le-aş tăia indemnizaţii, i-aş da afară cu totul”, a mai transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan. AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI:
Ivan: România a încasat 712 milioane de euro pentru energie regenerabilă și eficiență energetică
România are peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de 40% în mediul rural, iar 588 de contracte pentru energie verde în agricultură au fost deja semnate, a declarat ministrul Bogdan Ivan. La conferința „Investiții în agricultură, strategie pentru viitor”, Ivan a prezentat modul în care sursele regenerabile pot transforma fermele în hub-uri de producție eficientă și sustenabilă a energiei. „Chiar săptămâna trecută, am încasat 712 milioane de euro, prin Fondul de Modernizare gestionat de Ministerul Energiei, pentru: investiții în surse regenerabile de energie, eficiență energetică în industrie, sisteme de energie regenerabilă pentru instituții publice, universități și lăcașuri de cult de la nivel local, termoficare inteligentă și contracte pentru diferență”, spune ministrul. Potrivit acestuia, capacitățile de producție ale României sunt solide: peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de +40% în mediul rural. „Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Agriculturii, implementează o schemă dedicată finanțării energiei verzi pentru autoconsum, cu un buget de aproape 500 milioane euro, un sprijin concret pentru fermieri și procesatori. După primele două apeluri, au fost semnate 588 de contracte, cu un buget total de 300 milioane euro. Proiectele din al doilea apel sunt în curs de evaluare. Pregătim lansarea următorului apel în toamnă, pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar. Energia regenerabilă crește competitivitatea producătorilor agricoli. Cu finanțări europene, viitorul agriculturii românești va fi verde și eficient”, arată acesta.
Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja:”România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare”
România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ”Dragi români, de la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, am avut ca obiectiv să eliminăm cât mai repede orice dependență în domeniul energetic de Rusia și să nu alimentăm eforturile de război ale agresorului. Și am reușit: România nu are în prezent nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare. Suntem unul dintre Statele Membre UE cu angajamente puternice în privința decuplării totale de importurile din Rusia. Spre deosebire de alții, noi am făcut lucruri, nu doar am vorbit despre ele sau am găsit pretexte ‘de ce nu se poate”’, a scris ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. UE și-a stabilit obiectivul de a sista orice import energetic de petrol și gaze naturale din Rusia până în 2027. Aceste obiective devin realizabile prin recentul regulament adoptat de Comisia Europeană, spune ministrul. ”Salutăm acest regulament și susținem complet obiectivul european de creștere a independenței energetice și a rezilienței. Nu putem avea securitate, nu putem o industrie competitivă și prețuri accesibile la energie, dacă depindem de alții, cu atât mai rău de un agresor precum Rusia, expertă în șantaj energetic. Și nu doar susținem obiectivele europene, ci și contribuim activ la implementarea lor. Proiectul Neptun Deep, recunoscut în comunicarea Comisiei Europene ca un factor de stabilitate regional, va oferi aproximativ 8-10 miliarde normal metri cubi de gaze în primii 10 ani, cu rezerva estimată la peste 100 miliarde normal metri cubi”, a afirmat Burduja. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE” Sebastian Burduja spune că, astfel, România va fi cel mai mare producător de gaze din UE. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE, poziție obținută deja anul trecut, dublând producția actuală și făcând din țara noastră un potențial exportator net de gaze – (un surplus de 4–5 miliarde normal metri cubi / an este anticipat). Conform Comisiei Europene, Neptun Deep, în combinație cu infrastructura europeană (LNG și TAP), poate suplini circa 10 miliarde normal metri cubi pe an de gaze, contribuind decisiv la eliminarea treptată a gazelor rusești. Prin colaborarea Romgaz & OMV Petrom am început deja forajele pentru 10 sonde, cu platforma americană de foraj Transocean Barents, iar Neptun Deep va fi pregătit pentru producție din 2027. Prin acest proiect, unul dintre cele mai mari și ambițioase ale României în domeniu energetic, consolidăm autonomia energetică internă şi europeană, protejăm consumatorii români prin stabilitate și prețuri accesibile la gaze naturale și energie, generăm venituri substanțiale de peste 20 miliarde EUR la buget (exporturi, taxe, locuri de muncă), promovăm o tranziție energetică echilibrată bazată pe cele 3 principii cheie, în această ordine: securitate energetică, prețuri accesibile la energie, decarbonizare. Față de alții care au așteptat să vadă “cine câștigă”, încă de când eram ministrul Digitalizării am luat măsuri dure împotriva agresorului rusesc. Am interzis prin legea promovată de mine soluțiile antivirus rusești în România. Acum le-am interzis gazul și accesul pe piața românească. Următoarea măsură trebuie să fie convingerea statelor UE să se decupleze total de la gazul și petrolul rusesc și să ne conslidăm noi, România, producția autohtonă pentru a da și vecinilor la un preț bun pentru țara noastră”, a punctat ministrul. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit ACORDUL de mediu Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță INVESTIȚII de peste 230 milioane lei în energie verde Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus”
„Sistemul energetic național funcționează fără probleme, chiar dacă, în Duminica Rusaliilor, se înregistrează un consum mic de energie, aproximativ 3.700 MW, similar celui din zilele de Paște”, a anunțat duminică ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit ministrului, la această oră producția de energie a României se situează la 4.200 de MW, în timp ce consumul este la aproximativ 3.700 MW, rezultând o diferență de aproape 500 MW, pe care România o exportă. „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus. Sistemul energetic național și-a dovedit capacitatea de a face față unor situații deosebite în ultimii ani. Avem specialiști de top în Dispecerul Energetic Național (DEN) și la nivelul unităților mari de producție. Avem un mix energetic divers și suficient de flexibil, cu aproape o treime din producția națională venind din hidrocentrale. Vestea bună legată de ploile din ultimele săptămâni este că am depășit 87% grad de umplere în lacurile energetice. Din acest punct de vedere, suntem pregătiți pentru o eventuală vară secetoasă”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Sebastian Burduja a dezvăluit că duminică, în jurul orei 11:30, mixul energetic al României era compus în proporție de 30% din energie fotovoltaică și eoliană (aproape 1.000MW în parcurile solare, fără a pune la socoteală producția prosumatorilor). ‘Unitatea 1 de la Cernavodă produce în bandă și își face treaba cu peste 660 MW, iar unitatea 2 va reveni pe finalul lunii, după perioada de mentenanță programată de Nuclearelectrica. Ne va ajuta cu siguranță în lunile următoare, pe măsură ce consumul va crește, odată cu temperatura de afară. Pe partea de gaz și cărbune, avem producție redusă acum, în total aproximativ 850 MW’, a notat Burduja. „Un mix curat per total, cu aproape 80% din producție din surse care nu produc emisii de gaze cu efect de seră (hidro, nuclear, solar, eolian). Asta nu înseamnă că putem elimina brusc cărbunele din mixul energetic național, fără a pune nimic în loc. Voi susține până la capăt acest lucru, așa cum voi susține rolul gazului drept combustibil de tranziție – România fiind deja în poziția privilegiată de producător nr. 1 din UE, iar din 2027 ne vom dubla producția, odată cu exploatarea gazelor din Neptun Deep. Acolo forajul merge foarte bine și suntem în grafic pentru începerea producției în 2027”, a mai precizat șeful interimar de la Energie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, un nou proiect pentru energia României. 310 milioane de euro pentru companiile românești / Care este procedura de selecție
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a lansat un apel pentru dezvoltarea energiei României. În acest context, oficialul de la Energie susține că sunt 310 de milioane de euro pentru companiile românești care vor să-și producă propria energie, să reducă facturile și să devină mai competitive. Sebastian Burduja a precizat că, prin Ministerul Energiei, a lansat cel de-al doilea apel de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în capacități regenerabile de producție a energiei pentru autoconsum, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare. „Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii” „Este un program destinat mediului economic – companii private și regii autonome – care vor să investească în centrale solare, eoliene sau hidro pentru consum propriu. Costuri mai mici cu energia înseamnă un avantaj competitiv, iar creșterea competitivității nu este necesară doar pentru economia națională, ci și pentru cea a Uniunii Europene. Competiția globală este acerbă, iar reducerea costurilor cu energia va sprijini mediul economic să facă față acestei concurențe. Bugetul total al apelului depășește 310 de milioane de euro și este împărțit astfel: aproximativ 151 de milioane de euro pentru centrale solare sub 5 MW, aproape 118 milioane de euro pentru capacități solare peste 5 MW, 25 de milioane pentru hidro și 16,7 milioane pentru eolian. Suma maximă care poate fi acordată per proiect este de 20 de milioane de euro, sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile. Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii: cât de mic este ajutorul de stat solicitat per MW instalat și în ce măsură proiectul poate contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, prin capacități minime de stocare”, sunt precizările făcute de Sebastian Burduja în mesajul postat pe facebook. Proiectele pot fi depuse între 22 mai- 22 august 2025, exclusiv prin platforma MySMIS2021 „Prin astfel de programe putem genera efecte de multiplicare clare: costuri reduse cu energia, mai mulți bani care rămân în firmele românești pentru investiții, dezvoltare, salarii mai bune și servicii mai performante pentru clienți. Îi încurajez pe toți operatorii economici să consulte Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, și să pregătească proiecte pentru a accesa acești bani. România va continua să se dezvolte cu banii europeni, resurse concrete la care avem acces și pe care trebuie să le investim cu viziune. Totul depinde de noi”, se arată în mesajul postat. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. „Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, primul român premiat de Harvard Kennedy School, pentru merite în energie și digitalizare: „Suntem pe drumul cel bun”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, este primul român care primește premiul Emerging Global Leader al Harvard Kennedy School of Government pentru merite deosebite în serviciul public. Sebastian Burduja, premiat pentru merite deosebite în serviciul public: „Sunt primul român” „Sunt deosebit de onorat să primesc Harvard Kennedy School Emerging Global Leader Award 2025. Acest premiu recunoaște în fiecare an un absolvent sub 40 de ani al Harvard Kennedy School of Government, pentru merite deosebite în serviciul public. Sunt primul român care primește aceasta distincție, o tradiție a universității din 2001”, a scris pe Facebook, sâmbătă, Sebastian Burduja. El arată că premiul i-a fost acordat pentru rezultatele obținute în România ca ministru al Energiei și ca ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și pentru activitatea anterioară de la Washington, ca expert al Băncii Mondiale. „Sunt recunoscător colegilor, profesorilor și comunității de la Harvard pentru nominalizare și încredere, pentru reperele de leadership, viziune și dedicare pentru binele public. Mulțumiri speciale fostului meu coleg, un român deosebit, Stoica Cristinel Popa. Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături în toți acești ani, la bine și la greu, dar și dascălilor și școlii românești, în egală măsură”, adaugă Burduja. El spune că acest premiu îl obligă să meargă mai departe, „având convingerea că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă uneori recunoașterea rezultatelor vine mai întâi de departe de țară.” Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Sebastian Burduja, recomandat de președintele Bibliotecii Academiei Române la PMB. Cum s-a născut PLANUL pentru București Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele