Dragoș Pîslaru: România încă este eligibilă pentru fondurile europene, dar depinde de rezolvarea reformelor
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, are un optimism prudent când vorbește depsre accesarea fondurilor europene. Invitat la B1 TV, el a declarat că are șanse mari să-și acceseze sumele rămase, cu condiția de a-și respecta angajamentele de reformă. Pîslaru a precizat că România mai are la dispoziție aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, suma variind în funcție de modul de calcul și de prefinanțările deja acordate. România ar putea accesa 11-12 miliarde de euro, din care scădem prefinanțările Potrivit acestuia, cifra reală la care ar putea avea acces România ar porni de la un total de 11–12 miliarde de euro, din care se scad avansurile primite. Ministrul a insistat însă că accesarea integrală a acestor fonduri depinde în mod esențial de implementarea reformelor asumate, responsabilitate care nu aparține exclusiv Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ci întregului guvern. Perspicacitate în relația cu Comisia „Eu am un plan în care am încredere că, dacă există această minimă responsabilitate să rezolvăm reformele, pe partea de investiții avem niște ași în mânecă. Și un pic de profesionalism și perspicacitate în relația Comisia ne permite să primim toți banii pe grant”, a spus Pîslaru, „Deci să mai facem încă o ultimă magie, să nu pierdem niciun euro din cei negru”. În relația cu Comisia Europeană, Pîslaru a declarat că a oferit asigurări privind continuitatea reformelor, în ciuda instabilității politice. Ministrul a invocat inclusiv posibilitatea unui „moratoriu” pentru reforme, aflat în discuție la nivelul Executivului, și a insistat că proiectele de investiții majore — precum spitale sau autostrăzi — trebuie să continue, indiferent de crizele politice interne. „Am dat asigurări că există potențial de reforme” „Am dat asigurări Comisiei Europene că, în ciuda acestor turbulențe, există acest potențial de a avea pentru reforme un moratoriu. Am spus că prim-ministru lucrează la asta, președintele pare că lucrează la asta. Totodată, ministrul a recunoscut existența unor disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni, făcând referire, într-o notă autoironică, la „creativitatea” României în relația cu instituțiile UE și la capacitatea de a gestiona în paralel crize interne și obligații externe. „PSD a ieșit de la guvernare pentru a demonstra forță” Pe plan politic, Pîslaru a indicat tensiuni în interiorul coaliției de guvernare și a menționat că o parte semnificativă a portofoliilor, inclusiv cel al legii salarizării, era gestionată de PSD. În opinia sa, ieșirea social-democraților de la guvernare a fost rezultatul unui proces politic scăpat de sub control, pornit din dorința de a demonstra forță politică. În ceea ce privește rolul președintelui, ministrul a afirmat că intervenția acestuia a venit abia după declanșarea crizei politice, dar a evitat să formuleze critici directe, limitându-se la evaluarea situației din perspectiva mandatului său guvernamental. În ansamblu, ideea lui Dragoș Pîslaru este că România încă se califică pentru fondurile europene, are șansa să le acceseze, însă asta ține mult de voința politică și de capacitatea autorităților de a implementa reformele promise.
Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele