Radu Marinescu: În cazul lui Horațiu Potra se parcurg etapele unei proceduri de extrădare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes. „Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu. Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de România Întrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate. „Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul. În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene. ”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Ministrul Justiţiei: Omorul motivat de gen să fie pedepsit cu închisoare pe viaţă
Ministrul Radu Marinescu a spus referitor la cazul femeii ucise de soţ în Teleorman că este inadmisibil ca oa astfel de faptă să aibă loc într-o societate democratică. „Aşa ceva să se întâmple într-o societate democratică, într-un stat care se consideră a respecta drepturile şi libertăţile, şi a proteja cetăţenii, este într-adevăr un lucru inadmisibil, inacceptabil. Şi atunci, bineînţeles că trebuie să existe fermitate maximă din partea organelor care aplică legea. Aici sunt două coordonate de discuţie. Suntem într-un context marcat, într-adevăr, de o creştere semnificativă a cazurilor de acest fel, adică uciderea, bazate pe motive de gen, ca să spun aşa, uciderea de femeilor de către parteneri sau de către persoane care, într-un mod absurd, într-un mod inacceptabil, se consideră superioare sau care avea o formă de control sau de înfrângere a voinţei victimei”, a spus ministrul Justiţiei. Ministrul Radu Marinescu a spus că a fost pusă în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia, omorul pentru motiv de gen va fi pedepsit cu închisoare pe viaţă. „Este necesar să întărim cadrul legal, în sensul în care Ministerul Justiţiei deja a pus în consultare publică o soluţie legislativă care introduce o formă calificată a infracţiunii de omor, care permite pronunţarea inclusiv a unei pedepse de privare de libertate pe viaţă, pentru infracţiuni de suprimare a vieţii, care sunt justificate, între ghilimele să spun aşa, că nu poate exista justificare, de motive josnice, cum ar fi inclusiv acelea de gen, adică ipoteza femicidului. În paralel există o iniţiativă la nivelul Parlamentului care doreşte să consacre explicit şi distinct în legislaţia penală din România o incriminare a infracţiunii de femicid. Însă, important este de precizat că noi avem legislaţie în momentul de faţă care trebuie să fie aplicată şi care are aptitudinea de a preveni astfel de cazuri”, a spus ministrul Justiţiei. Reamintim că sâmbătă seară, o femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.
Mama pușcăriașilor, decapitată după ce a contestat măsurile lui Bolojan
Directoarea Penitenciarului Jilava și directoarea Centrului de Detenție Craiova (penitenciar pentru minori și tineri) au fost schimbate din funcție, vineri, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis să nu le prelungească împuternicirile. Decizia vine la o zi după mitingul sindicaliștilor din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) care au ieșit în stradă, la Craiova, unde au protestat față de măsurile de austeritate cerute de Ilie Bolojan, măsuri care au condus la o restructurare a sistemului penitenciar. Cristina Teoroc, directoarea Penitenciarului Jilava și Raluca Nițoiu, șefa Centrului de Detenție Craiova, au revenit pe vechile lor funcții, de directori adjuncți Reintegrare socială. Ministrul Justiției a luat această hotărâre la numai o zi după ce soțul directoarei de la Jilava, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare a scos oamenii în stradă la Craiova pentru a protesta față de măsurile de austeritate luate la nivelul ANP, la solicitarea premierului Ilie Bolojan. De la bibliotecar la căpitan Supranumită și „mama pușcăriașilor”, Cristina Teoroc era cea mai controversată directoare din sistemul penitenciar românesc, după ce a fost împuternicită, ani la rând, să conducă închisoarea de la Jilava. Potrivit unor surse din ANP, soția liderului de sindicat Ștefan Teoroc și-ar fi început cariera din poziția de bibliotecară a Penitenciarului Jilava, unde lucra în calitate de angajat civil. Ulterior, Cristina Teoroc ar fi devenit polițist de penitenciare și avansată direct la gradul de căpitan, conform vârstei. Directoarea cu cea mai lungă împuternicire din sistemul penitenciar În scurt timp, spun sursele citate, a fost numită, fără examen, șef serviciu Educație și imediat împuternicită pe funcția de director adjunct Educație, pe care, până la urmă, a ajuns să o ocupe prin concurs. Din această poziție a fost împuternicită director, funcție pe care o ocupa din anul 2020 și a beneficiat de cea mai lungă împuternicire dintre toți directorii din sistem, perioada legală fiind de un an. De numele Cristinei Teoroc se leagă lotul de condamnați din celebrul „Dosar al transferurilor”, care i-a adus la Jilava pe frații Victor și Ioan Becali, Mihai (Meme) Stoica, Gică Popescu, George Copos și Cristian Borcea. Tot la Jilava au fost „reeducați” de Cristina Teoroc și Gigi Becali, fostul primar al Constanței Radu Mazăre dar și milionarul Remus Truică, despre care s-a aflat public că directoarea i-ar fi pus la dispoziție o locuință situată într-o zonă separată de spațiile de deținere ale celorlalți deținuți. AUTORUL RECOMANDĂ: EXCLUSIV | Topul penitenciarelor din România cu cei mai mulți deținuți repartizați la muncă. Unde s-au dat cele mai multe permisiuni de ieșire EXCLUSIV | Teroare la Penitenciarul Craiova. Deținuții sunt în pragul revoltei
Magistrații nu au răspuns invitației ministrului Justiției la discuții. Subiectul pensiilor speciale nu a fost abordat
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat joi, după o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai sistemului judiciar, că a fost convenită formarea unui grup de lucru interinstituţional care să identifice și să implementeze soluții pentru problemele din justiție. Acesta a subliniat că la reuniune nu s-a discutat despre pensiile de serviciu ale magistraților, iar dialogul rămâne deschis și pentru reprezentanții acestora, care au lipsit de la discuții. „La întâlnirea de astăzi au fost prezenţi reprezentanţi ai executorilor judecătoreşti, ai notarilor şi ai avocaţilor, în efortul comun de a găsi împreună soluţii, plecând de la obiectivele programului de guvernare. Cu cei prezenţi am avut un dialog constructiv, am convenit să creăm un grup de lucru interinstituţional care să abordeze de o manieră pluridisciplinară, integrată, prin dialog, toate soluţiile care trebuie să fie implementate în justiţie”, a declarat ministrul Justiţiei La întâlnire au participat reprezentanți ai executorilor judecătorești, notarilor și avocaților. Discuțiile s-au concentrat pe teme precum digitalizarea instanțelor, actualizarea taxelor judiciare de timbru și utilizarea lor pentru investiții în infrastructură, măsuri pentru reducerea duratei proceselor și degrevarea activității instanțelor, dar și identificarea unor sancțiuni pentru plângerile contravenționale neîntemeiate. Ministrul a precizat că absenţa reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii s-a datorat formelor de protest faţă de proiectul privind pensiile de serviciu. „Cei care au lipsit astăzi au justificat prin existenţa unor forme de protest faţă de proiectul de pensii de serviciu, care însă, repet, nu a făcut obiectul discuţiilor de astăzi. Cu siguranţă ne dorim ca în viitor, la astfel de discuţii despre aspecte care interesează activitatea, inclusiv din instanţe şi parchete, să participe şi reprezentanţii magistraţilor. Repet, din punctul de vedere al ministerului, aşteptăm întotdeauna cu mare disponibilitate”, a mai spus Radu Marinescu. Potrivit Ministerului Justiției, obiectivul principal asumat în programul de guvernare 2025-2028, la secțiunea Justiție, este reducerea duratei de soluționare a cauzelor și eficientizarea executării hotărârilor judecătorești, măsură corelată cu digitalizarea instanţelor, extinderea dosarului electronic, promovarea soluţiilor alternative şi instituirea cadrului legal pentru judecata la distanţă. „În acest proces de analiză va fi luat în considerare şi faptul că, în prezent, se află în dezbatere parlamentară anumite iniţiative legislative care au ca obiect amendarea legislaţiei relevante, ce ar putea avea impact asupra reducerii duratei proceselor şi asupra eficientizării activităţii instanţelor de judecată”, menţionează comunicatul.
Ministrul Justiției, șefii ÎCCJ și premierul, discuții cu Nicușor Dan despre pensiile magistraților
„Nu ne dorim sub nicio formă să fie depopulate instanțele sau parchetele. Nu considerăm că magistrații reprezintă o categorie profesională care trebuie să fie condamnată sau damnată în vreun fel. Este o categorie profesională care a beneficiat de un statut atribuit de statul român. În momentul în care se apreciază și tinde la a modifica legistrația, trebuie să o facem responsabil, corect, în dialog cu magistrații și în interesul cetățenului român”, a spus Radu Marinescu, joi. Ministrul Justiției a precizat că premierul Ilie Bolojan nu a prezentat un proiect de lege cu privire la pensiile magistraților, cu o propunere. „Este o propunere pentru o serie de texte care să fie discutat. A fost prezentată de domnul prim-ministru. În consecință este o propunere care este prezentată de domnul prim-ministru”, a spus Marinescu, menționând că Ministerul Justiției nu a lucrat la această propunere și nici nu a redactat-o. Ministrul Justiției a afirmat că vineri el și premierul Ilie Bolojan precum și șefii Instanței Supreme vor avea un dialog la Președinție. „Coaliția deja a comunicat că orice proiect final, proiect accentuat, va trebui să reflecte voința și opinia întregii coaliții. A face propunere este în competența prim-ministrului, a făcut această propunere, suntem invitați la o discuție constructivă și vom face acest lucru”, a mai spus Marinescu.
Ministrul Justiției, despre reforma pensiilor magistraților: De aici înainte începe o discuție cu mediul judiciar
„Domnul prim-ministru a comunicat ieri public un set de propuneri.(…) Sunt formulate ca niște propuneri, care reprezintă niște repere asumate politic de către coaliție pentru a se concretiza într-un viitor proiect legislativ care urmează să fie bine definitivat din perspectiva modului cum va fi promovat, fie guvernamental, fie în mecanismul parlamentar unde deja există un proiect de legi. Discuțiile despre formule, soluții, propuneri, au debutat cu mult timp în urmă. Ministerul Justiției a participat cu prezentarea unor principii esențiale, fundamentale care trebuie să asigure constituționalitatea unui proiect legislativ. Am arătat care sunt reperele din jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, principiile care sunt jalonate de către Comisia Europeană și celelalte repere ale legislației interne. De aici înainte începe o discuție cu mediul judiciar, pentru că este vorba de statutul dânșilor, cu Comisia Europeană, pentru că este vorba de un jalon din PNRR acela privitor la statutul magistraților.Finalitatea este să obținem o lege solidă, constituțională și care să nu mai fie schimbată an de an pentru a crea instabilitate în sistem”, a declarat la TVR Info Radu Marinescu. El a fost întrebat dacă este de acord cu creșterea vârstei de pensionare. „Sigur că este vorba de o creștere a vechimii în activitatea de magistrat. În propunerile care au fost prezentate public de către domnul prim-ministru se observă și când se preconizează intarea în vigoare a legii, a unei viitoare legi în acest sens și de asemenea este prezentată o formulă de etapizare care va asigura sub forma unor norme tranzitorii o predictibilitate pentru cei aflați încă în activitatea profesională și care nu întrunesc condițiile pentru pensionare în temeiul prezentei legi. Deci toate aceste formule se regăsesc în acele propuneri, inclusiv o formulă de etapizare. De aici, repet, pleacă discuțiile care sunt absolut necesare cu mediul judiciar în vederea unei conturări finale a reperelor în ce privește vechimea, în ce privește vârsta, în ceea ce privește cuantumul”, a explicat ministrul Justiției. Întrebat despre cuantumul pensiilor, ministrul a spus: „Este o propunere care are în vedere o formulă de stabilire a pensiei în raport de indemnizația ultimei luni. Jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și principiile care derivă din cele stabilite cu Comisia Europeană sunt în sensul de a exista o apropiere între pensie, pensia de serviciu, și, respectiv, indemnizația atunci când magistratul a activat. (…) De aici începe discuția cu privire la determinarea acestui cuantum, care poate să fie sigur și pe 70 din net, așa cum s-a propus. Se poate veni și cu alte propuneri, în dezbatrea care se face cu mediul judiciar și domnul prim ministru chiar a precizat că va trimite aceste propuneri spre observare, consultare, analiză de către mediul judiciar”. Întrebat cum trebuie adoptată această reformă, Radu Marinescu a răspuns: „Important este să stabilim refererile finale ale unui proiect care să realizeze această reformă în acord cu obiectivele stablite prin programul de guvernare, dar și cu principiile fundamentale ale dreptului pe care le-am anunțat. Apoi este o decizie politică a conducerei coaliției de guvernare care va fi instrumentul juridic pe care această reformă va fi promovat”.