Scandal în Justiție: Fina își acuză nașa, propusă ministru. Falsă!
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a propus-o la Ministerul Justiției pe fosta judecătoare Andrea Chiș, magistrat care a părăsit sistemul la 49 de ani și care beneficiază de o pensie specială de aproximativ 7.500 de euro. Surprinzător este faptul că, după ce a depus programul de guvernare la Parlament, același Mureșan a adus critici la adresa magistraților care beneficiază de „pensii mai mari decât salariile”. Dar foiletonul în care Andrea Chiș este personaj principal nu se oprește aici. Mai nou, fosta judecătoare Adina Daria Lupea, căreia Andrea Chiș îi este nașă de cununie, o acuză pe posibila viitoare ministră de „prefăcătorie, minciună și duplicitate”. De asemenea, fina îi amintește nașei că, la starea civilă, invitații „au stat ca proștii până când au așteptat-o să își termine piața și curățenia” și aduce în atenția publicului faptul că, după ce finii au divorțat, nașa „insita să meargă la evenimente cu finul ei”. Loading … „Dacă un singur cuvânt e minciună, o aștept în instanță” / „Când am candidat amândouă pentru CSM, mă bârfea din birou în birou” Într-o postare publicată pe pagina personală de Facebook, Adina Daria Lupea aduce acuzații grave la adresa fostei sale colege, propusă pentru funcția de ministru al Justiției. Judecătoarea afirmă că nașa ei este „o prefăcută”, care „s-a băgat în reportajul Recorder (n.r. – Justiție Capturată) ori din lipsă de ocupație, ori pentru că aștepta ceva”. „Acum vedem ce. Un post înalt!”, mai spune Lupea. „V-am promis că vă spun ceva în plus și urmează. Ani de zile am tăcut din colegialitate, respect, ani de zile m-am lăsat umilită. Acum gata! Despre doamna Chiș vorbesc, și dacă un singur cuvant e minciună o aștept în instanță. O prefăcută. La nunta mea unde era nașă, singura nașă, în 1999, am stat toți ca proștii în fața stării civile pentru că doamna a decis ca întâi să își facă piața și curățenia de sâmbătă, și abia apoi să ajungă. Sunt foarte multe episoade și nu aș vrea să dau din casă chestii, deși poate puteam să o fac de mult timp. Dar am câteva. Când am candidat noi două pentru CSM umbla din birou în birou să mă bârfească. De față cu mine, în biroul meu, se agăța de o colegă să o ajute la proiectul pentru CSM. Am tăcut. Eram de față și am tăcut să nu îi spun ce nesimțită e. M-am tras deoparte. Ani de zile după colegii din țară mi-au reproșat că de ce nu am vorbit atunci. Ce puteam să fac? Era nașa mea, cum părea să ies public împotriva ei?”, afirmă judecătoarea. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „Prefăcută, mincinoasă duplicitară, aceasta este Andrea Chiș” / „Nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție” „Apoi a ieșit în 2016 în CSM și a schimbat macazul. Colega, al cărui nume nu îl dau, care a ajutat-o să își facă proiectul, i-a devenit inamic. A reclamat-o la Inspecție, a tracasat-o, s-a judecat cu ea. Singurul meu rol a fost să o iau în brațe și să îi spun: Ți-am spus! Prefăcută, mincinoasă, duplicitară, aceasta este Andrea Chiș. Și repet, dacă nu am dreptate să mă dea în judecată! Aștept! Ea nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție. S-a băgat în reportajul Recorder ori din lipsă de ocupație, ori că aștepta ceva și acum vedem ce. Un post înalt! Nu voi vorbi deocamdată despre cât rău mi-a făcut pe plan famillial și cum la luni de zile după divorț insista să meargă la evenimente cu fostul meu soț. Finul ei. Să vadă lumea ce nașă minunată a fost ea!”, o acuză Adina Daria Lupea pe judecătoarea propusă la Ministerul Justiției. Fosta judecătoare Adina Daria Lupea, fina judecătoarei Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „A organizat un eveniment de retragere și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă” / „Nu aveau chef de tine!” / „Nici măcar un sfert nu am spus” „Două lucruri vă mai spun și mă retrag. După reportajul Recorder s-a victimizat peste tot că nu mai au curaj studenții să vorbească cu ea, că a zis ea grele acolo. Nimic mai fals. Colegii ei de catedră, mulți avocați, au dezavuat mesajul ei. Pe bună dreptate s-au simțit ofensați. După aceea și-a organizat un eveniment de retragere din studenție, adică din viața academică, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Nu a avut participarea așteptată pesemne și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă de represalii!!! Oamenii de genul ei, dacă nu există opresori, îi inventează. Parcă se cer oarecum să fie abuzați și nimeni nimic! Un rahat. Lumea nu a venit că nu avea chef de tine! Punct! Doamnă potențiala ministră, veți avea viață grea cu mine. Că nici măcar un sfert nu am spus! Noapte bună!”, scrie Adina Daria Lupea în postarea publicată pe Facebook. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției | Sursa foto: Mediafax Siegfried Mureșan o vrea pe judecătoarea Recorder Andrea Chiș în funcția de ministru al Justiției Alianța PNL-USR-UDMR a propus-o, pentru funcția de ministru al Justiției, pe judecătoarea Andrea Chiș. Aceasta a ocupat funcția de judecător în municipiul Cluj-Napoca și a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 2017-2023. Gândul scria, la scurt timp după publicarea documentarului Recorder, că judecătoarea a făcut cerere de pensionare încă din data de 30 decembrie 2019. La acea vreme, pensia de serviciu stabilită pentru Chiș a fost de 37.616 lei, adică 7.523 de euro. La data deciziei de pensionare, judecătoarea Chiș avea vârsta de 49 de ani și 9 luni, avea vechimea prevăzută de lege de 25 de ani în magistratură, iar baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei de serviciu a fost de 47.020 lei. Premierul desemnat Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Un judecător CSM atrage atenția asupra ipocriziei lui Siegfried Mureșan, după ce a propus-o la Justiție pe Andrea Chiș Alin Ene, judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, a atras atenția asupra
Avocatul fraților Tate refuză ministerul: Trabucuri scumpe
Alexandru Rîșniță, avocatul fraților Tate, a explicat, în cadrul unui podcast, care este motivul pentru care nu ar accepta niciodată o funcție publică în România. Deși a declarat că este conștient de faptul că declarațiile sale vor fi considerate controversate, avocatul a transmis că salariul unui ministru, care se situează în jurul sumei de 12.500 de lei, nu l-ar mulțumi și a punctat că, doar pentru trabucuri, cheltuie 20.000 de lei. Rîșniță a punctat că ar refuza oricând un portofoliu de ministru al Justiției și că intenționează să stea departe de funcțiile publice. ”Cum să mă duc eu, Doamne ferește, într-o funcție publică? Doamne ferește. Nu m-aș duce în nicio funcție publică. (N.r. Dacă ar refuza un portofoliu de ministru al Justiției) Oricând. Pentru că, unu la mână, din perspectiva financiară, salariul unui ministru cred că e vreo 12.500 de lei. Eu fumez trabucuri de vreo 20.000 de lei. Sună rău asta, o să-mi iau mult hate pe net pe chestia asta, dar n-am cum… Cum să mă duc pe 12.000 de lei? Sincer? Sau cum să mă duc într-o funcție publică?”, a transmis avocatul. Avocatul fraților Tate: ”Și Nicușor Dan, asistat social, finalmente, ia bani de la statul român” Mai departe, acesta a explicat că un alt motiv pentru care nu ar vrea să dețină o funcție la stat se leagă de faptul că, din punctul său de vedere, toți cei care iau bani de la stat sunt ”asistați social”. Alexandru Rîșniță l-a dat drept exemplu în acest caz pe președintele României, Nicușor Dan. ”Eu am o chestie, sună foarte urât, dar mi se pare că toți oamenii care iau bani de la stat sunt asistați social. Indiferent. Și Nicușor Dan, asistat social, finalmente, ia bani de la statul român, asistat social de către mine, de către tine, care plătim taxe”, a explicat avocatul. De-a lungul carierei sale, Rîșniță i-a reprezentat, printre alții, pe interlopul Costel Corduneanu, liderul clanului Cordunenilor din Iași, pe omul de afaceri Adrian Marțian din Cluj, pe fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pe cunoscutul interlop Ion Clămparu, supranumit „Cap de porc”, precum și pe Romeo Stavarache, fost primar al municipiului Bacău, dar și pe frații Tate. Frații Tate cer eliberarea pe cauțiune în SUA Andrew Tate și fratele său, Tristan Tate, au fost arestați în urma unei anchete desfășurate de DIICOT, fiind acuzați de trafic de persoane și de intenția de a constitui un grup infracțional organizat. Potrivit poliției române, cei doi frați și asociații lor ar fi constrâns victimele să participe la crearea unor materiale pornografice destinate platformelor de socializare și serviciilor online cu plată. Andrew și Tristan Tate au fost arestați la Miami pe 18 iulie. O zi mai târziu, autoritățile britanice au anunțat noi acuzații privind presupuse infracțiuni comise între 2010 și 2017, în care ar fi implicate patru victime. Frații Tate, foști practicanți de kickbox cu cetățenie britanică și americană, au respins toate acuzațiile. Cei doi sunt cunoscuți pentru influența lor în mediul online, unde promovează mesaje despre masculinitate și succes financiar, iar Andrew Tate s-a autodefinit în trecut drept „misogin”. Procurorii americani trebuie să răspundă cererii de eliberare pe cauțiune până pe 10 august. Instanța va analiza solicitarea pe 13 august. Anchetatorii cer menținerea fraților Tate în arest, invocând riscul de fugă și pericolul pe care l-ar reprezenta pentru public. Procedura de extrădare în Marea Britanie ar putea dura mai multe luni, iar autoritățile britanice trebuie să transmită documentația completă până la 16 septembrie. Londra solicită extrădarea fraților Tate pentru a răspunde atât acuzațiilor mai vechi de viol și trafic de persoane, cât și celor formulate recent.
Radu Marinescu, Ministrul Justiție: Brățările electronice și noile penitenciare sunt esențiale pentru reintegrarea deținuților
Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul. Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu. De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.” Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.
„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție
Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției
Gândul: Procedura pentru numirea conducerii marilor parchete a fost lansată de ministrul Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro. Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri. Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026. De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026. Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Ministrul Justiției, în exclusivitate pentru Gândul, despre scandalul din Magistratură: Nicușor Dan nu m-a sunat / M-a contactat Ilie Bolojan, ca să facem un grup de lucru. Ce mai spune ministrul Marinescu în scandalul momentului
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că de când a izbucnit scandalul din Magistratură nu a fost sunat de președintele Nicușor Dan. În schimb, Marinescu a fost contactat de premierul Ilie Bolojan, la scurt timp după publicarea materialului Recorder. „Premierul m-a sunat pentru a constitui un grup de lucru, după ce a văzut acel material”, spune ministrul Justiției. Cum vede Radu Marinescu scandalul care a antagonizat judecătorii din România. „Domnul președinte Nicușor Dan nu m-a contactat până în momentul de față. În schimb, după ce a părut materialul Recorder, domnu prim-ministru Ilie Bolojan m-a contactat pentru a constitui un grup de lucru, de analiză a criticilor aduse legislației de organizare a sistemului judiciar, în cadrul acelui material. Grupul de lucru trebuie să constate dacă legislația are anumite aspecte care să fie îmbunătățite sau modificate. Premierul a invocat faptul că documentarul ridică niște probleme cu privire la funcționalitatea sistemului judiciar, și că acestea ar trebui să fie verificate și analizate, pe linia de competență pe care o avem noi, adică de inițiativă legislativă”, a declarat Radu Marinescu pentru Gândul. Ministrul Justiției a explicat ce presupune grupul de lucru propus de premier: „Grupul de lucru, în viziunea premierului, este un grup alcătuit din specialiști din cancelaria dânsului, ai Ministerului Justiției, din profesioniști magistrați, care să analizeze problemele care s-au invocat public cu privire la legislația de organizare a sistemului judiciar. Nu am fixat chestiuni punctuale, concrete. Urmează să se constituie acest grup de lucru”, spune Radu Marinescu. Cum vede ministrul Justiției scandalul actual din magistratură, și dacă el poate afecta procesul de justiție. Radu Marinescu: „Până la un punct, divergențele de idei sunt benefice” „Este evident că sunt probleme și este clar că aceste tensiuni trebuie să fie clarificate. Trebuie văzut dacă sunt chestiuni punctuale care vizează probleme invocate de unii magistrați în privința persoanei lor, sau sunt probleme de ordin structural, care pot fi rezolvate la nivel general, legislativ. Eu sper ca procesul de justiție să nu fie afectat. Puterea Judecătorească și Magistratura se autoguvernează în conformitate cu actualele legi ale Justiției, iar mecanismele sunt interne, prin alegerea CSM, prin mecanismele de selecție pentru promovare, pentru conducerile instanțelor. Știu că de-a lungul timpului au existat divergențe și puncte de vedere diferite și până la un punct, atât timp cât sistemul funcționează, dezbaterile și divergențele de idei sunt benefice. Important este să nu se ajungă la conflict. Pe chestiunile care țin de funcționalitate, soluțiile trebuie să vină tot din interiorul Magistraturii”, a conchis ministrul Justiției.
Radu Marinescu: În cazul lui Horațiu Potra se parcurg etapele unei proceduri de extrădare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes. „Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu. Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de România Întrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate. „Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul. În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene. ”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Ministrul Justiţiei: Omorul motivat de gen să fie pedepsit cu închisoare pe viaţă
Ministrul Radu Marinescu a spus referitor la cazul femeii ucise de soţ în Teleorman că este inadmisibil ca oa astfel de faptă să aibă loc într-o societate democratică. „Aşa ceva să se întâmple într-o societate democratică, într-un stat care se consideră a respecta drepturile şi libertăţile, şi a proteja cetăţenii, este într-adevăr un lucru inadmisibil, inacceptabil. Şi atunci, bineînţeles că trebuie să existe fermitate maximă din partea organelor care aplică legea. Aici sunt două coordonate de discuţie. Suntem într-un context marcat, într-adevăr, de o creştere semnificativă a cazurilor de acest fel, adică uciderea, bazate pe motive de gen, ca să spun aşa, uciderea de femeilor de către parteneri sau de către persoane care, într-un mod absurd, într-un mod inacceptabil, se consideră superioare sau care avea o formă de control sau de înfrângere a voinţei victimei”, a spus ministrul Justiţiei. Ministrul Radu Marinescu a spus că a fost pusă în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia, omorul pentru motiv de gen va fi pedepsit cu închisoare pe viaţă. „Este necesar să întărim cadrul legal, în sensul în care Ministerul Justiţiei deja a pus în consultare publică o soluţie legislativă care introduce o formă calificată a infracţiunii de omor, care permite pronunţarea inclusiv a unei pedepse de privare de libertate pe viaţă, pentru infracţiuni de suprimare a vieţii, care sunt justificate, între ghilimele să spun aşa, că nu poate exista justificare, de motive josnice, cum ar fi inclusiv acelea de gen, adică ipoteza femicidului. În paralel există o iniţiativă la nivelul Parlamentului care doreşte să consacre explicit şi distinct în legislaţia penală din România o incriminare a infracţiunii de femicid. Însă, important este de precizat că noi avem legislaţie în momentul de faţă care trebuie să fie aplicată şi care are aptitudinea de a preveni astfel de cazuri”, a spus ministrul Justiţiei. Reamintim că sâmbătă seară, o femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.