Radu Marinescu, Ministrul Justiție: Brățările electronice și noile penitenciare sunt esențiale pentru reintegrarea deținuților
Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul. Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu. De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.” Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.
„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție
Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției
Gândul: Procedura pentru numirea conducerii marilor parchete a fost lansată de ministrul Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro. Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri. Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026. De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026. Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Ministrul Justiției, în exclusivitate pentru Gândul, despre scandalul din Magistratură: Nicușor Dan nu m-a sunat / M-a contactat Ilie Bolojan, ca să facem un grup de lucru. Ce mai spune ministrul Marinescu în scandalul momentului
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că de când a izbucnit scandalul din Magistratură nu a fost sunat de președintele Nicușor Dan. În schimb, Marinescu a fost contactat de premierul Ilie Bolojan, la scurt timp după publicarea materialului Recorder. „Premierul m-a sunat pentru a constitui un grup de lucru, după ce a văzut acel material”, spune ministrul Justiției. Cum vede Radu Marinescu scandalul care a antagonizat judecătorii din România. „Domnul președinte Nicușor Dan nu m-a contactat până în momentul de față. În schimb, după ce a părut materialul Recorder, domnu prim-ministru Ilie Bolojan m-a contactat pentru a constitui un grup de lucru, de analiză a criticilor aduse legislației de organizare a sistemului judiciar, în cadrul acelui material. Grupul de lucru trebuie să constate dacă legislația are anumite aspecte care să fie îmbunătățite sau modificate. Premierul a invocat faptul că documentarul ridică niște probleme cu privire la funcționalitatea sistemului judiciar, și că acestea ar trebui să fie verificate și analizate, pe linia de competență pe care o avem noi, adică de inițiativă legislativă”, a declarat Radu Marinescu pentru Gândul. Ministrul Justiției a explicat ce presupune grupul de lucru propus de premier: „Grupul de lucru, în viziunea premierului, este un grup alcătuit din specialiști din cancelaria dânsului, ai Ministerului Justiției, din profesioniști magistrați, care să analizeze problemele care s-au invocat public cu privire la legislația de organizare a sistemului judiciar. Nu am fixat chestiuni punctuale, concrete. Urmează să se constituie acest grup de lucru”, spune Radu Marinescu. Cum vede ministrul Justiției scandalul actual din magistratură, și dacă el poate afecta procesul de justiție. Radu Marinescu: „Până la un punct, divergențele de idei sunt benefice” „Este evident că sunt probleme și este clar că aceste tensiuni trebuie să fie clarificate. Trebuie văzut dacă sunt chestiuni punctuale care vizează probleme invocate de unii magistrați în privința persoanei lor, sau sunt probleme de ordin structural, care pot fi rezolvate la nivel general, legislativ. Eu sper ca procesul de justiție să nu fie afectat. Puterea Judecătorească și Magistratura se autoguvernează în conformitate cu actualele legi ale Justiției, iar mecanismele sunt interne, prin alegerea CSM, prin mecanismele de selecție pentru promovare, pentru conducerile instanțelor. Știu că de-a lungul timpului au existat divergențe și puncte de vedere diferite și până la un punct, atât timp cât sistemul funcționează, dezbaterile și divergențele de idei sunt benefice. Important este să nu se ajungă la conflict. Pe chestiunile care țin de funcționalitate, soluțiile trebuie să vină tot din interiorul Magistraturii”, a conchis ministrul Justiției.
Radu Marinescu: În cazul lui Horațiu Potra se parcurg etapele unei proceduri de extrădare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes. „Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu. Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de România Întrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate. „Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul. În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene. ”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Ministrul Justiţiei: Omorul motivat de gen să fie pedepsit cu închisoare pe viaţă
Ministrul Radu Marinescu a spus referitor la cazul femeii ucise de soţ în Teleorman că este inadmisibil ca oa astfel de faptă să aibă loc într-o societate democratică. „Aşa ceva să se întâmple într-o societate democratică, într-un stat care se consideră a respecta drepturile şi libertăţile, şi a proteja cetăţenii, este într-adevăr un lucru inadmisibil, inacceptabil. Şi atunci, bineînţeles că trebuie să existe fermitate maximă din partea organelor care aplică legea. Aici sunt două coordonate de discuţie. Suntem într-un context marcat, într-adevăr, de o creştere semnificativă a cazurilor de acest fel, adică uciderea, bazate pe motive de gen, ca să spun aşa, uciderea de femeilor de către parteneri sau de către persoane care, într-un mod absurd, într-un mod inacceptabil, se consideră superioare sau care avea o formă de control sau de înfrângere a voinţei victimei”, a spus ministrul Justiţiei. Ministrul Radu Marinescu a spus că a fost pusă în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia, omorul pentru motiv de gen va fi pedepsit cu închisoare pe viaţă. „Este necesar să întărim cadrul legal, în sensul în care Ministerul Justiţiei deja a pus în consultare publică o soluţie legislativă care introduce o formă calificată a infracţiunii de omor, care permite pronunţarea inclusiv a unei pedepse de privare de libertate pe viaţă, pentru infracţiuni de suprimare a vieţii, care sunt justificate, între ghilimele să spun aşa, că nu poate exista justificare, de motive josnice, cum ar fi inclusiv acelea de gen, adică ipoteza femicidului. În paralel există o iniţiativă la nivelul Parlamentului care doreşte să consacre explicit şi distinct în legislaţia penală din România o incriminare a infracţiunii de femicid. Însă, important este de precizat că noi avem legislaţie în momentul de faţă care trebuie să fie aplicată şi care are aptitudinea de a preveni astfel de cazuri”, a spus ministrul Justiţiei. Reamintim că sâmbătă seară, o femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.
Mama pușcăriașilor, decapitată după ce a contestat măsurile lui Bolojan
Directoarea Penitenciarului Jilava și directoarea Centrului de Detenție Craiova (penitenciar pentru minori și tineri) au fost schimbate din funcție, vineri, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis să nu le prelungească împuternicirile. Decizia vine la o zi după mitingul sindicaliștilor din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) care au ieșit în stradă, la Craiova, unde au protestat față de măsurile de austeritate cerute de Ilie Bolojan, măsuri care au condus la o restructurare a sistemului penitenciar. Cristina Teoroc, directoarea Penitenciarului Jilava și Raluca Nițoiu, șefa Centrului de Detenție Craiova, au revenit pe vechile lor funcții, de directori adjuncți Reintegrare socială. Ministrul Justiției a luat această hotărâre la numai o zi după ce soțul directoarei de la Jilava, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare a scos oamenii în stradă la Craiova pentru a protesta față de măsurile de austeritate luate la nivelul ANP, la solicitarea premierului Ilie Bolojan. De la bibliotecar la căpitan Supranumită și „mama pușcăriașilor”, Cristina Teoroc era cea mai controversată directoare din sistemul penitenciar românesc, după ce a fost împuternicită, ani la rând, să conducă închisoarea de la Jilava. Potrivit unor surse din ANP, soția liderului de sindicat Ștefan Teoroc și-ar fi început cariera din poziția de bibliotecară a Penitenciarului Jilava, unde lucra în calitate de angajat civil. Ulterior, Cristina Teoroc ar fi devenit polițist de penitenciare și avansată direct la gradul de căpitan, conform vârstei. Directoarea cu cea mai lungă împuternicire din sistemul penitenciar În scurt timp, spun sursele citate, a fost numită, fără examen, șef serviciu Educație și imediat împuternicită pe funcția de director adjunct Educație, pe care, până la urmă, a ajuns să o ocupe prin concurs. Din această poziție a fost împuternicită director, funcție pe care o ocupa din anul 2020 și a beneficiat de cea mai lungă împuternicire dintre toți directorii din sistem, perioada legală fiind de un an. De numele Cristinei Teoroc se leagă lotul de condamnați din celebrul „Dosar al transferurilor”, care i-a adus la Jilava pe frații Victor și Ioan Becali, Mihai (Meme) Stoica, Gică Popescu, George Copos și Cristian Borcea. Tot la Jilava au fost „reeducați” de Cristina Teoroc și Gigi Becali, fostul primar al Constanței Radu Mazăre dar și milionarul Remus Truică, despre care s-a aflat public că directoarea i-ar fi pus la dispoziție o locuință situată într-o zonă separată de spațiile de deținere ale celorlalți deținuți. AUTORUL RECOMANDĂ: EXCLUSIV | Topul penitenciarelor din România cu cei mai mulți deținuți repartizați la muncă. Unde s-au dat cele mai multe permisiuni de ieșire EXCLUSIV | Teroare la Penitenciarul Craiova. Deținuții sunt în pragul revoltei
Magistrații nu au răspuns invitației ministrului Justiției la discuții. Subiectul pensiilor speciale nu a fost abordat
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat joi, după o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai sistemului judiciar, că a fost convenită formarea unui grup de lucru interinstituţional care să identifice și să implementeze soluții pentru problemele din justiție. Acesta a subliniat că la reuniune nu s-a discutat despre pensiile de serviciu ale magistraților, iar dialogul rămâne deschis și pentru reprezentanții acestora, care au lipsit de la discuții. „La întâlnirea de astăzi au fost prezenţi reprezentanţi ai executorilor judecătoreşti, ai notarilor şi ai avocaţilor, în efortul comun de a găsi împreună soluţii, plecând de la obiectivele programului de guvernare. Cu cei prezenţi am avut un dialog constructiv, am convenit să creăm un grup de lucru interinstituţional care să abordeze de o manieră pluridisciplinară, integrată, prin dialog, toate soluţiile care trebuie să fie implementate în justiţie”, a declarat ministrul Justiţiei La întâlnire au participat reprezentanți ai executorilor judecătorești, notarilor și avocaților. Discuțiile s-au concentrat pe teme precum digitalizarea instanțelor, actualizarea taxelor judiciare de timbru și utilizarea lor pentru investiții în infrastructură, măsuri pentru reducerea duratei proceselor și degrevarea activității instanțelor, dar și identificarea unor sancțiuni pentru plângerile contravenționale neîntemeiate. Ministrul a precizat că absenţa reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii s-a datorat formelor de protest faţă de proiectul privind pensiile de serviciu. „Cei care au lipsit astăzi au justificat prin existenţa unor forme de protest faţă de proiectul de pensii de serviciu, care însă, repet, nu a făcut obiectul discuţiilor de astăzi. Cu siguranţă ne dorim ca în viitor, la astfel de discuţii despre aspecte care interesează activitatea, inclusiv din instanţe şi parchete, să participe şi reprezentanţii magistraţilor. Repet, din punctul de vedere al ministerului, aşteptăm întotdeauna cu mare disponibilitate”, a mai spus Radu Marinescu. Potrivit Ministerului Justiției, obiectivul principal asumat în programul de guvernare 2025-2028, la secțiunea Justiție, este reducerea duratei de soluționare a cauzelor și eficientizarea executării hotărârilor judecătorești, măsură corelată cu digitalizarea instanţelor, extinderea dosarului electronic, promovarea soluţiilor alternative şi instituirea cadrului legal pentru judecata la distanţă. „În acest proces de analiză va fi luat în considerare şi faptul că, în prezent, se află în dezbatere parlamentară anumite iniţiative legislative care au ca obiect amendarea legislaţiei relevante, ce ar putea avea impact asupra reducerii duratei proceselor şi asupra eficientizării activităţii instanţelor de judecată”, menţionează comunicatul.