Veste uriașă pentru Dacia. Ce se întâmplă cu programul Rabla
Piața auto din România a traversat o perioadă de incertitudine majoră, blocată de amânările repetate ale programului „Rabla” și de lipsa oricărei perspective clare. Chiar și reprezentanții mărcii Dacia au transmis anterior că neclaritatea prelungită deprimă vânzările și lasă piața fără nicio certitudine pentru viitor. Deși programul „Rabla” se va relua în 2026, ministrul Mediului, Diana Buzoianu (31 de ani), a exclus alocarea unor bugete record pentru reînnoirea parcului auto, argumentând că România are probleme ecologice nerezolvate care pun în pericol direct sănătatea populației. „Nu cred că ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând, care trebuie să fie prioritizate în anii următori. Vorbim despre halde care otrăvesc oamenii şi care nu au primit încă bani să fie ecologizate. Vorbim de apă-canal în anumite zone, vorbim de gunoi care ne otrăveşte în fiecare an şi pentru care plătim amenzi, pentru că nu am avut banii necesari să le ecologizăm. Deci sunt nişte probleme sistemice unde trebuie să fie prioritizaţi banii”, a spus Diana Buzoianu la TVR Info. Sâmbătă, 9 mai, ministrul Mediului a lansat în consultare publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) aferent anului 2026. Anunțul oficial, transmis de Diana Buzoianu pe Facebook, stabilește liniile financiare și aduce clarificări majore pentru persoanele fizice interesate de achiziția unui autoturism nou prin intermediul programului „Rabla”. Conform proiectului aflat în dezbatere, programul național destinat persoanelor fizice va beneficia de o alocare bugetară totală de 300 de milioane de lei. Pe lângă stabilirea acestui plafon financiar, ministrul Mediului a subliniat că noua ediție a programului va introduce o schimbare strategică importantă în acordarea fondurilor, punându-se un accent deosebit pe achiziția de mașini care sunt produse și asamblate pe teritoriul Europei. Dacă proiectul o să fie aprobat definitiv, bugetul va crește cu 100 de milioane față de anul trecut, o diferență importantă față de cifrele înregistrate anterior. Deși axa de dezvoltare pentru anii următori vizează alte direcții strategice, Diana Buzoianu nu neagă că programul „Rabla” rămâne o inițiativă cu potențial pe termen lung, care își poate dovedi utilitatea și în viitor. „Poate să mai fie gândit şi pentru anii viitori şi poate să fie un proiect bun, corect gândit”, a mai spus ministrul Mediului, conform sursei menționate anterior.
Diana Buzoianu povestește cum se poate păcăli sistemul Sumal de către hoții de lemne din România
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a dezvăluit, marți seară, că una dintre cele mai utilizate metode de păcălirea a aplicației SUMAL presupunea emiterea unui aviz de transport în aplicație, urmată de oprirea intenționată a conexiunii la internet, înainte ca documentul să fie încărcat în sistem. În acest fel, transportatorii puteau circula fără ca avizul să fie înregistrat oficial, iar ulterior să îl descarce sau să emită unul nou. „Anul trecut au venit mai mulți experți, inclusiv din societatea civilă, reprezentanți care ne-au spus că există anumite metode de furt prin aplicația SUMAL. Și ne-au spus că există această metodă… «metoda offline de furt lemn». Un transportator care se duce să ia lemnul din depozit, emite un aviz prin aplicația SUMAL și după aia își oprește imediat internetul, înainte să apuce aplicația din avizul respectiv să fie încărcat și pe serverul aplicației. Și se plimbă cu lemnul respectiv. Dacă este oprit de o autoritate de control, își deschide imediat internetul, se încarcă autorizația și a scăpat «basma curată». Dacă nu este oprit, ajunge la final, descarcă, își gestionează ilegal lemnul respectiv, descarcă avizul, nici nu-l mai încarcă în aplicație, se reîntoarce și poate să emită un nou aviz, ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Asta este o metodă clasică de furt, cu cererii acelui. FOTO – Caracter ilustrativ (…) În momentul de față, pe legislație, se spune foarte clar toate depozitele trebuie să aibă internet. Deci, tu, când ai luat lemnul de acolo, trebuie să și emiți, dar să și încarci avizul. E… și asta am și făcut, asta s-a modificat la aplicația SUMAL. În momentul de față, lângă depozit nu se mai pot doar emite avizele, trebuie să fie și încărcate, altfel nu poți să-l încarci pe parcurs, dacă te oprește Poliția și n-ai încărcat avizul, Din păcate, știm cu toții… ai făcut o ilegalitate! Ș asta este o metodă pe care am modificat-o în momentul de față, să nu mai poată să fie folosită și chiar vreau să le mulțumesc reprezentanților STS că au înțeles imediat după ce am avut discuția aceasta cu reprezentanții din societatea civilă, am avut o întâlnire de lucru, le-am spus această metodă și au modificat aplicația chiar în timp record”, a explicat Diana Buzoianu, la Euronews România. Autorul mai recomandă: Diana Buzoianu „închide” urșii cu garduri electrice: „Am adus 30 de milioane de euro” Diana Buzoianu anunţă că, din 3 controale la depozitele de lemne, au rezultat 3 dosare penale: „Așa arată când Garda Forestieră nu întoarce privirea”
Diana Buzoianu anunță câți urși sunt, de fapt, în România
România are, în premieră, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun, afirmă ministrul Mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. Deși se află în centrul unui scandal uriaș după Criza apei, cerându-i-se demisia inclusiv în Parlament, Diana Buzoianu și-a făcut timp să facă inventarul complet al urșilor bruni cu care se mândrește România. Ministrul a participat vineri, la Brașov, la conferința de prezentare a rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (cod SMIS 136899 / 319056), organizată la Universitatea Transilvania din Brașov. Controversatul ministru a făcut inventarul complet al urșilor bruni: între 10.000 și 12.800 de exemplare Potrivit ministerului de resort, proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populației de urs brun din România. Se oferă, pentru prima dată, o bază științifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru zonarea managementului la nivel național. Fotografie cu caracter ilustrativ Un element cheie al proiectului îl reprezintă estimarea genetică a populației de urs brun, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie. Concret, analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi. Amenințată public cu demisia, Buzoianu se laudă cu ecologia Studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, vital pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice. „Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, a declarat ministrul Mediului, apelor și pădurilor. Premieră: zonarea națională a populației de urs brun Aceste rezultate au permis, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument cheie pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Astfel, zonarea împarte teritoriul în 4 categorii distincte: zone cheie pentru conservare zone de management al conflictelor (zone de risc) zone de management durabil zone marginale. De menționat că această clasificare are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112,, dar și istoricul pagubelor produse de urși. Se vor instala peste 1.100 de sisteme electrice de protecție Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac dacă sunt întreținute corespunzător. Autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc. Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Cu 100.000 de oameni fără apă și cu sistemul energetic în pericol, Diana Buzoianu dă vina pe „fake news” Urșii, ciuruiți pe repede înainte. Cei pe care scrie Habitus pot fi împușcați la tomberon Aglomerație la piscină. Doi urși își dispută o băltoacă din Parcul Național Piatra Craiului
Diana Buzoianu, vizită astăzi la Barajul Paltinu din Prahova: Suntem pe calendarul de apă care să ajungă luni la oameni”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a făcut joi o vizită surpriză la barajul Paltinu și a transmis că procesul pentru repornirea distribuției de apă rămâne în grafic, astfel încât luni apa să ajungă din nou la populație. „Suntem pe calendarul de apă care să ajungă luni deja la oameni. Sperăm să nu se schimbe vremea și să avem iar turbiditate mare în apă, ca să putem să lansăm apa în sistem de luni”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ea a explicat că vizita la Paltinu s-a desfășurat fără pregătiri dedicate, fiindcă și-a dorit să vadă o imagine directă asupra situației reale. „Am vrut să văd cum arată lucrurile fără pregătire pentru autorități oficiale tocmai pentru că ne dorim să vedem realitatea, nu ne dorim să vedem o realitate cosmetizată”, a explicat aceasta. Ministra a mai precizat că sunt prognozate ploi ușoare, însă informațiile primite de la specialiști arată că nivelul de turbiditate nu ar trebui să urce. „În acest moment, ce știm este faptul că apa de la operatorul ESZ s-a terminat procesul de tratare, urmează acum să ajungă către operatorii economici, dar și către Hidro Prahova, unde are, de asemenea, de parcurs un proces de tratare, unde trebuie să fie verificat de DSP-uri, să aibă toate analizele făcute 72 de ore, din câte am înțeles. Deci, suntem pe calendarul de până lunea viitoare să avem apă în conductă. Sperăm să se păstreze în continuare, vedem că sunt niște precipitații slabe care urmează să aibă loc în aceste zile, dar, din câte am înțeles, vorbind cu toate autoritățile, nu va crește turbiditatea cu aceste ploi. În acest moment, suntem pe acel calendar, nu a fost modificat, nu a fost nevoie să fie modificat acel calendar. Sperăm să nu se modifice turbiditatea, ca să nu fie nevoie să modificăm și calendarul”, a declarat Buzoianu. Peste 100.000 de persoane din localități din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă din 28 noiembrie, în urma lucrărilor efectuate la acumularea de la barajul Paltinu.
Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza Apei de la Barajul Paltinu
Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-ping între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu – dar a tăcut. GÂNDUL demontează versiunea publică a ministrului de la Mediu și arată că în minuta ședinței în care s-a spus negru pe alb despre riscurile cu privire la creșterea turbidității apei a fost prezent și un reprezentant al ministerului „păstorit” de Diana Buzoianu. Care a tăcut și el și nu a reclamat pericolul acestor lucrări care au lasat 100.000 de oameni fără apă. Cu alte cuvinte, toți știau! Încă din octombrie. Minuta ședinței din 22.10.2025, trimisă de Ministerul Mediului în data de 29.10.2025. Detaliile unei ședințe care anunța un dezastru. De ce nu a reacționat nimeni dintre cei prezenți? „În data 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă prin golirea de fund GF2, conform regulamentului de exploatare. La scurt timp de la efectuarea manevrei de deschidere s-a constatat că accesul în golirea de fund GF2 a fost blocat. Pentru remedierea situației, ABA Buzău – lalomița a contractat UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR SĂ, care în prima etapă, în perioada 18- 20 septembrie 2025, a efectuat o inspecţie subacvatică cu ROV, cu personal specializat. Rezultatele inspecției au indicat faptul că sistemul de admisie al galeriei GF2, precum şi batardourile, prezintă o înfundare totală cu sedimente care afectează funcţionalitatea structurii. În dată de 22.10.2025, o comisie constituită din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, A.N. „Apele Române”, A.B.A. Buzău-lalomița, S.G.A. Prahova, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeș, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., s-a deplasat la barajul Paltinu pentru a clarifica aspectele referitoare la situația GF 2 şi pentru a stabili măsurile imediat următoare pentru remedierea situației. În urmă analizei situației şi a discuțiilor purtate s-a convenit că este imperios necesară continuarea coborârii nivelului în lac până la cota optimă realizării lucrărilor de deblocare a golirii de fund GF2, dar şi măsuri ulterioare pentru menținerea funcțiilor principale ale acumulării Paltinu: alimentarea cu apă a populaţiei și industriilor, atenuarea undelor de viitură și apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi producerea de energie electrică. Nivelului optim în acumulare, pentru desfășurarea lucrărilor de decolmatare cu echipa de scafandrii, este 603 – 604 mdMN (cu cca 3-4 m peste nivelul minim energetic). Având în vedere că cele două goliri de fund, care echipează barajul Paltinu, sunt blocate, asigurarea volumelor de apă pentru alimentarea cu apă (principala funcţie a acumulării) se poate realiza doar prin CHE Paltinu. În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare a acesului în GF2 există riscul creşterii turbidității apei evacuate din acumulare. În aceste condiţii, se vor aplică măsurile prevăzute în Convenția de exploatare nr. 22773/27.11.2017, cap ÎI.2 Funcţionarea în condiții speciale. Facem precizarea că, reprezentanţii S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (dl. Marius CHESCA – Şef SH Voila și dl. Mihnea BAN – Şef Stație de Tratare Voila, participanți la şedinţa din 22.10.2025, au luat cunoștință de situația precizată mai sus.” Diana Buzoianu: „Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval” Mai mult, pe data de 26 noiembrie 2025, oficialul de la Mediu nu părea deloc impacientat în ceea ce privește riscul acestor lucrări. „Sunt două lucrări care au loc împreună cu Hidroelectrica, împreună cu Apele Române. Toate autoritățile știu de aceste lucrări. Sunt două lucrări total separate, deci n-au legătură între ele. Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective. Dacă la Vidraru este vorba de o retehnologizare care trebuie să fie făcută, practic apa este luată de acolo și se dă drumul controlat pentru a vedea unde mai sunt probleme, pentru a se face remedierile și pentru a întări astfel infrastructura din zona respectivă, la Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau acum câteva luni și a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă. În aceste condiții, vă dați seama, funcția principală de producere de energie nu mai este realizată. Dar tocmai pentru că avem nevoie de aceste lucrări ca să fie realizată această funcție principală de a produce energie, ele sunt, repet, controlate, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Din contră, ele sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranță pentru aceste lucrări pe viitor și pentru a le face mai eficiente”, a răspuns ministra Mediului, întrebată dacă se mai produce electricitate la Vidraru”, declara ministra de la Mediu într-un interviu pentru Digi 24. Apele Române, anunț în plină criză a apei din Prahova și Dâmbovița / Diana Buzoianu cere primele demisii Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții, precizând că, atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului
Diana Buzoianu despre criza apei: ESZ Prahova știa ca există riscul apariției unei turbidități ridicate în apa de la Paltinu
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri la Digi24 că operatorul de apă ESZ Prahova știa ca există riscul apariției unei turbidități ridicate în apa preluată din Lacul Paltinu. Buzoianu a spus că atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. Ministrul a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții. „Operatorul de apă știa că există riscul de creștere de turbiditate, adică ca apa să nu mai fie la fel de clară. Și în acel moment ei știu. Sunt vinovate ambele autorități de la nivel local, Administrația Bazinală de la Buzău-Ialomița și operatorul, motiv pentru care am cerut demisia ambilor directori”, a afirmat Diana Buzoianu. Ea precizează că nu are competența legală de a demite direct persoanele aflate în funcții. „Există niște atribuții foarte partajate. E adevărat că sunt în subordinea Ministerului Mediului, dar nu am, de exemplu, atribuții pentru a da afară directori de la nivelul administrațiilor bazinale locale sau de la operatorul economic, care este o companie deținută integral de către Apele Române”, mai spune Buzoianu. ESZ Prahova a transmis, într-un comunicat, că responsabilitatea aparține autorităților centrale. Operatorul susține că problema apei din județ „este cauzată de deciziile greșite ale ANAR și ale Ministerului Mediului privind Barajul Paltinu”. Compania declară că funcționează cu echipamente foarte vechi, pe care nu are dreptul să le modernizeze. „Căutarea unor vinovați în interiorul societății este o acțiune de dezinformare menită să acopere responsabilități reale ale altor instituții”, mai arată sursa citată.
Diana Buzoianu despre situația gravă privind criza apei din Prahova: Informaţiile care au ajuns la minister spuneau că în orice situaţie se va asigura apa potabilă”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a catalogat drept „de neacceptat” lipsa apei potabile pentru zeci de mii de consumatori din judeţul Prahova. Situaţia gravă din regiune a apărut din cauza turbidităţii crescute a apei de la barajul Paltinu, unde se efectuează lucrări, iar condiţiile meteorologice au agravat problema. „Informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”, a declarat ministrul. Buzoianu a precizat că este necesar să fie analizat imediat dacă se îndeplinesc criteriile pentru declararea stării de urgenţă. Într-o intervenție de duminică la Antena 3, ministra a fost întrebată despre eventuale ascunderi de informaţii privind criza apei. Diana Buzoianu a declarat că „toate autorităţile care au fost implicate nu au comunicat corect, nu au transmis informaţiile, nu au luat în calcul riscurile care urmau să aibă loc şi da, informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”. Referitor la o posibilă declarare a stării de urgenţă, ministrul a afirmat: „Da, «Apele Române» au dat această recomandare de a se analiza dacă se îndeplinesc condiţiile legale pentru situaţia de urgenţă. Astăzi cred că este necesar să fie analizat de urgenţă dacă se îndeplinesc criteriile”. Diana Buzoianu a mai spus că lucrările la baraj erau cunoscute încă din iunie și că intervenţia a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie, în perioada ploioasă. „Vreau să aflu de ce o lucrare despre care se ştia din luna iunie, când ar fi putut să aibă loc lucrările în vară, fără a avea riscul acesta de ploi, a fost întârziată şi a fost lansată la finalul lunii noiembrie. (…) În analiza pe care au făcut-o autorităţile nu s-au luat în considerare cu adevărat riscurile, care sunt foarte ridicate, iată, doar dacă plouă, ceea ce este un eveniment absolut predictibil în această perioadă”, a explicat ministra. Potrivit datelor transmise de specialişti, încă 72 de ore după oprirea ploilor vor fi necesare pentru ca apa să devină din nou potabilă. Diana Buzoianu a mai spus că membrii Corpului de control al ministerului au demarat deja verificările și că autorităţile locale consideră situaţia „absolut inedită, în care s-au acumulat mai mulţi factori, pe de o parte scăderea apei din lac, pe de altă parte codul portocaliu”. Ministra a mai declarat că fenomenele meteorologice din această perioadă nu sunt imprevizibile, și că era de așteptat ca vremea să fie astfel în ultimele zile din noiembrie. „Dar dacă stăm să ne gândim corect, cinstit şi statistic, pe date, ideea că la final de toamnă – început de iarnă avem cod portocaliu în această zonă a României nu mi se pare un scenariu atât de imprevizibil”, a spus Buzoianu la Antena 3. Duminică, 30 noiembrie, Diana Buzoianu se află în Prahova pentru a discuta cu autorităţile judeţene despre rezolvarea acestei situaţii.
Ministrul Mediului reia povestea fără sfârșit Radarul balastierelor. Când ar putea deveni funcțională aplicația
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că până la finalul anului 2025 ar vrea ca aplicația „Radarul Balastierelor” să fie gata. Un alt aspect pe care l-a adus în discuție a fost cel legat de inspectori. Numărul de controale efectuate de ei în primele 10 luni a fost unul foarte mic, nu au aplicat amenzi, 63% din sancțiuni fiind avertismente. O altă problemă a fost și valoarea amenzilor, care, după spusele ei, ar trebui majorate. ”Un alt semnal de alarmă este că Radarul Balastierelor a fost blocat, am adus experți care au lucrat pentru digitalizarea acestei aplicații și vom lucra, sper ca până la finalul anului, maxim începutul anului viitor să avem aplicația pornită. Va avea nevoie de o perioadă de tranziție, să fie urcate toate documentele în ea. Aplicația va trebui să funcționeze, este deja mult întârziată implementarea ei și avem nevoie de radarul balastierelor, avem nevoie dacă vrem să nu mai avem zone distruse întregi de râuri, comunități întregi care nu mai au acces la apă. Comunități întregi care nu mai au apă în fântâni, pentru că au fost făcute niște gestiuni foarte proaste ale zonelor respective, deci toate aceste lucruri trebuie să fie adresate și vor fi adresate punctual, voi fi foarte atentă ca autoritățile cu atribuții de control din subordinea Ministerului Mediului să își facă treaba”, a spus Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la B1. Număr infim de controale din partea inspectorilor în 2025 Un alt aspect care a fost luat în vizor de ministrul Mediului este acela că în primele 10 luni ale anului 2025, inspectorii din subordinea ministerului au efectuat un număr mic de controale, față de alții de la alte instituții. Diana Buzoianu vrea implementarea unor bodyccam-uri pentru cei care merg pe teren. „Partea de amenințări sau de hărțuiri sunt convinsă că există și pentru asta trebuie să avem bodycam-uri, eu vreau să implementăm bodycam-uri la nivel de Apele Române pentru inspectorii care merg pe teren. Pe de altă parte este greu de justificat că la 52 de controale că asta este media. 52 de controale în primele 10 luni ale anului pe inspector. Inspectorii din Apele Române, în primele 10 luni ale anului, au făcut o medie de 52 de inspecții în 10 luni de zile, este inadmisibil, să comparăm acest număr de inspecții cu cel făcut de Garda Națională de Mediu. Să vedem că este disproporționat, avem autorități de control în România, să facem acest raport și cu alte autorități de control din subordinea altor ministere și ne vom da seama că acest număr este infim față de ce fac alți inspectori la alte instituții”, a adăugat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu: „Trebuie să creștem sancțiunile” O altă nemulțumire este legată de valoarea amenzilor date, cea mai mare fiind de 40.000 de lei, o sumă pe care Diana Buzoianu o consideră mică pentru o persoană juridică. ”Sunt probleme de legislație, trebuie să avem o discuție reală să simplificăm legislația sau trebuie să avem o discuție reală să creștem sancțiunile, am văzut sancțiuni aplicate de 40.000 de lei, maximul, maximul de sancțiuni aplicate. Ce înseamnă 40 de mii de lei pentru o persoană jurdică care și-a făcut sute de mii de euro vânzând agregatele colectate ilegal prin balastierele pe care le gestionau. Ce înseamnă 40 de mii de lei, nu înseamnă nimic, înseamnă că trebuie să lucrăm pe mai multe fronturi, dar să știm înăsprim legislația pentru că oamenii care astăzi se joacă, la propriu, cu apa pe care o beau comunități întregi. Aceștia trebuie să știe că există consecințe reale dacă mai continuă să acționeze în felul acesta. Să creștem și capacitatea instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, ce s-a întâmplat în ultimii ani, în ultimul an de zile, în 2025, 63% din sancțiunile aplicate sunt avertismente. Întrebarea este, inspectorii care s-au dus pe teren și au văzut că nu sunt îndeplinite condițiile legii, au plecat de acolo dând un avertisment și în aceleași locuri alte instituții au venit și au dat amenzi. Cum poate fi asta justificat? Vă spun eu, nu poate să fie, o să avem o discuție serioasă, să reducem riscurile la care sunt supuși inspectorii, trebuie să creștem numărul de inspectori, dar trebuie să crească și gradul de profesionalism al acestor inspectori, pentru că riscul de a nu mai avea o apă potabilă sau apă în unele localități este un risc real și el trebuia să fie gestionat fix de aceste autorități”, a mai spus ministrul.
Ministrul Mediului despre Praid: Este o poveste mincinoasă. Nu există nici măcar un singur blocaj
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre situația crizei apei potabile de la Salina Praid, unde 40.000 de oameni se confruntă de patru luni cu lipsa apei potabile, respingând acuzațiile că ar bloca soluțiile. „Este o poveste mincinoasă. Nu există nici măcar un singur blocaj”, a declarat ministrul Mediului, la TVR Info, precizând că Ministerul Mediului a oferit un studiu realizat de Apele Române pentru o soluție de desalinizare pe termen scurt, care a fost aprobat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Guvernul a alocat deja banii necesari pentru achiziționarea sistemului de desalinizare. „Astăzi Consiliul Județean are banii necesari, trebuie doar să facă achiziția pentru soluția de desalinizare, ca pe termen scurt până pe termen mediu să existe apă potabilă”, a explicat Diana Buzoianu. Soluția de desalinizare poate funcționa câțiva ani, asigurând apă potabilă pe termen scurt și mediu. Pentru soluția pe termen lung, a fost cerut un studiu de la Apele Române privind modalitatea de acces la apă pentru comune. Acest studiu a fost finalizat și trimis la Ministerul Dezvoltării, care trebuie să inițieze împreună cu Ministerul Mediului o propunere către Guvern, cu banii alocați pe termen lung. Ministrul a reacționat și la acuzațiile că ar bloca proiecte: „Când sunt foarte mulți șmecheri care își dau mâna și încep să zică că, Doamne, ce rău este la Ministerul Mediului, când în sfârșit am început să supărăm un pic și șmecherii din Romsilva, când nu am fost de acord cu toate șmecherile care se făceau la Apele Române (…) toate lucrurile astea supără”. Referitor la devierea Râului Corund, ministrul a precizat că la Administrația Bazinală din localitate există o analiză în curs de finalizare, cu ultimele observații care trebuie puse în calcul înainte de stabilirea lucrării. Din punct de vedere al apei, situația este stabilizată în prezent. Lucrarea de deviere este una pe termen lung, care va dura ani de zile și va costa sute de milioane de euro. „Nu este ceva care se va întâmpla peste noapte”, a avertizat ministrul. Pentru accesul la apă al celor patru comune afectate – Praid și încă trei localități – Ministerul Mediului a identificat o soluție care poate fi implementată în paralel cu două lucrări, reducând astfel timpul până când locuitorii vor avea din nou apă potabilă. „Eu sunt aici să mă lupt cu absolut toate fake news-urile și vă garantez că voi face asta cu zâmbetul pe buze, pentru că eu, spre deosebire de mulți alții, pot să dorm foarte liniștită seara. Am făcut totul corect în acest minister și mă lupt pentru drepturile oamenilor”, a conchis Diana Buzoianu.
Schimbare importantă pentru Programul Rabla. Ministrul Mediului vrea finanțare din fonduri europene
„Pe scurt, programul Rabla, noi suntem astăzi în discuții să-l mutăm pe Fondul Social pentru Climă, să vedem cum putem să avem acest program finanțat din fonduri europene, mai degrabă pentru a avea și o predictibilitate, într-adevăr, dar și pentru a vedea exact cam cum să unim programul acesta cu oameni care cu adevărat au nevoie de aceste vouchere”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la TVR Info. Ministrul a criticat modul actual de distribuire a voucherelor, care se epuizează în câteva secunde de la lansarea programului, favorizând doar pe cei mai rapizi la calculator, nu pe cei cu nevoi reale. „Nu mai poate să fie pur și simplu o alergătură după cine poate să prindă mai repede voucher. Nu suntem aici într-o competiție de dacă ai prins secunda 1 în care s-a dat drumul la program, dacă poți să prindi voucherul respectiv”, a subliniat Buzoianu. Mutarea programului pe Fondul Social pentru Climă ar permite nu doar finanțare din fonduri europene și predictibilitate, ci și introducerea unor criterii sociale pentru acordarea voucherelor. Buzoianu este în discuții cu Ministerul Fondurilor Europene, dar criteriile concrete nu pot fi stabilite până când negocierile cu Comisia Europeană nu sunt finalizate. Mai multe ministere sunt implicate în gestionarea Fondului Social pentru Climă, iar banii trebuie împărțiți între ordonatorii principali înainte de a putea fi stabilite detaliile programului. Bugetul programului Rabla a fost redus de la 1,4 miliarde de lei la 200 de milioane de lei, ministrul considerând că acesta „nu era mai degrabă un program de mediu, ci era un program de ajutorare a unei industrii”.