Fostul ministru al Mediului: Pădurile sunt primele pe lista de tăieri. Mircea Fechet, apel adresat conducerii actuale: Deşertificarea nu se opreşte!”
Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, semnalează starea gravă a pădurilor din România și solicită atenție din partea actualei conduceri a Ministerului Mediului, în frunte cu Diana Buzoianu. El a declarat că, în timpul mandatului său, România a avut un program important pentru împăduriri, cu contracte semnate pentru 14.700 hectare, din care peste 7.886 hectare au fost deja plantate, iar alte 2.300 hectare sunt aproape de semnare. „Constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului”, spune Fechet, care a adăugat că „pierdem în fiecare minut 50 mp prin deşertificare”. El cere ca actuala conducere, condusă de Diana Buzoianu, să nu oprească împăduririle, mai ales că „deşertificarea nu ia pauză”. Mircea Fechet explică că a preluat un program cu aproape 100 de hectare împădurite prin PNRR și a lăsat 27.000 hectare validate pentru împăduriri, dintre care 14.700 hectare cu contracte semnate, iar peste 7.886 hectare au fost plantate. Alte 2.300 hectare erau aproape de semnare, adică aproximativ 17.000 hectare pregătite. El spera ca „nivelul de ambiţie să fie continuat” pentru că, în opinia sa, este esențial să existe un mecanism funcțional pentru împăduriri, o realitate nouă pentru România. „Nu există nicio justificare pentru a încetini ritmul”, mai spune Fechet, care semnalează că în ultimii doi ani s-a creat o industrie în jurul împăduririlor, cu pepiniere și material săditor, iar piața s-a dezvoltat datorită unei finanțări stabile și unei perspective pe termen lung. „Acum, constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului. Ultimul lucru de care avem nevoie e un blocaj în lanţ care să frâneze o locomotivă care prinsese viteză.” El a declarat că a propus și a reușit să crească, prin Ordonanță de Urgență, sprijinul financiar pentru cei care împăduresc terenuri, de la 456 euro la 640 euro pe hectar. Acest sprijin vizează pe cei care vor să lase păduri vii generațiilor următoare. De asemenea, Mircea Fechet și-a dorit să împădurească și spațiile de lângă autostrăzi și drumuri expres, dar nu a găsit terenurile necesare. „Reconsideraţi decizia de a scurta termenele şi păstraţi vechiul termen de depunere a proiectelor! Sprijiniţi oamenii care vor să planteze, nu-i pedepsiţi din motive birocratice! Sunt oameni care şi-au pus încrederea într-un program funcţional şi o industrie care aşteaptă predictibilitate.”, a declarat fostul ministru al Mediului. Fechet consideră că „proiectul naţional de împăduriri este mai important decât o discuţie birocratică legată de PNRR” și că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) poate deveni o sursă importantă de finanțare. „Urgent, fără nicio zi de pauză, pentru că nici deşertificarea nu ia pauză! În fond, AFM asta trebuie să finanţeze, Mediul! Împădurirea este o prioritate naţională şi trebuie tratată ca atare,” a declarat Mircea Fechet.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat intenţia de a extinde autoritatea Gărzii de Mediu
Duminică, la TVR Info, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a anunţat că a transmis spre avizare interministerială un proiect de hotărâre de guvern care va consolida atribuţiile Gărzii de Mediu în controale. „Săptămâna aceasta am trimis către colegii din ministere spre a viza o hotărâre de guvern care să consolideze puterea Gărzii de Mediu de a face controale. Astăzi Garda de Mediu are drone, are bodycamuri luate din PNRR, dar nu are şi reglementările legislative ca să le folosească. Şi atunci am trimis de urgenţă hotărârea de guvern care reglementează folosirea acestor echipamente”. De asemenea, Buzoianu a anunţat că a cerut un raport tematic privind incendiile din gropile de gunoi, motivând prin riscul mai ridicat de incendiu în timpul verii: „Când am venit la minister, am cerut un control tematic pe gropile de gunoi, pentru că, după cum bine ştiţi, vara apar incendii în toate gropile de gunoi. Asta pentru că nu ajung la gropile de gunoi materiale tratate aşa cum ar trebui să fie, sortate aşa cum ar trebui să fie, pentru că nu reciclăm câte materiale ar trebui să reciclăm şi asta implicit duce şi la un pericol mai mare de incendii în timpul verii”. Oficialul a declarat că luni vor fi anunţate rezultatele acestui raport, având programată o conferinţă de presă alături de Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Ministrul Mediului, despre directorul pensionar care a dat în judecată Romsilva: Legi făcute prost
Dacă Teodor Țigan, fostul director din Romsilva, care a primit 100.000 de euro primă de pensionare, apoi s-a întors în sistem și a dat în judecată Regia pentru că nu a primit postul dorit, va câștiga în instanță înseamnă că „legile sunt făcute foarte prost”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Teodor Țigan s-a pensionat de la Romsilva, cu o primă de pensionare de 100.000 de euro. Apoi s-a reangajat, dar în urma scandalului public a fost dat afară și acum a dat Regia în judecată și cere despăgubiri cu dobândă. Ministrul Mediului, Diana Buzioanu, a spus că deși nu vrea să se pronunțe înaintea instanților, speră că acesta nu va câștiga procesul. „Dacă va câștiga un astfel de caz în instanță, înseamnă că legile noastre sunt făcute foarte, foarte prost. E total rupt de realitate. Este imposibil să accepți că un om care s-a pensionat primind un beneficiu doar pentru dreptul că s-a pensionat. 100.000 de euro. După aceea s-a reîntors fără concurs, s-a angajat în aceeași instituție și acum este supărat că nu are un post perpetuu din care să câștige în fiecare lună niște mii de euro. Este exact imaginea de ce trebuie să fie reformată Romsilva. Asta este imaginea”, spune Buzoianu, joi, la Antena 3 CNN. Potrivit ministrului, acesta nu este un caz singular. „În 2023, 113 milioane au fost date pentru aceste bonusuri de pensionare. În 2024, 54 de milioane – pentru că a ieșit scandalul și s-a blocat la un moment dat acordarea acestor bonusuri de pensionare. Deci, cu greu poți să zici că este un caz izolat. A fost un caz din multe alte cazuri, în care oamenii au fost obișnuiți să primească pentru că și-au negociat între ei, într-un contract colectiv, și-au negociat aceste condiții ultrafavorabile și statul s-a uitat în altă direcție. Noi nu ne mai dăm în altă direcție astăzi”, a mai spus Buzoianu. Potrivit ministrului, în Romsilva lucrează 14.000 de persoane. Dar problema nu este la ei, ci „avem o problemă sus”: „Pentru că astăzi Romsilva are 41 de direcții, 99 de directori. Pentru anul 2024, pentru acești 99 de oameni, au fost alocați 12 milioane de lei pentru venituri, 10 milioane de lei pentru sporuri. În același an, Romsilva iese pe pierderi. Și atunci, stai să te gândești, este eficient modul în care Romsilva își face treaba? Romsilva astăzi gestionează hoteluri. Are un hotel în mijlocul Bucureștiului de 4 stele, 41 de director, 41 de camere are hotelul. Asta este realitatea”. Buzoianu spune că nu a avut încă curiozitatea să meargă să vadă hotelul Romsilva, dar este contrariată de faptul că deși este în circuit turistic și deschis citățenilor, „a reușit performanța să aibă pierderi în anul 2024”. Ministrul este de părere că această clădire poate să fie gândită mult mai bine, respectiv să devină un centru de performanță, un centru de training, de competențe pentru mult mai mulți oameni.
Ministrul Mediului anunță amenzi uriașe pentru cei care hrănesc urșii. Primăriile vor primi mai multă autonomie
„Astăzi sunt mai multe situații cu care noi ne confruntăm și fiecare dintre ele are nevoie de o soluție diferită”, a explicat ministrul Mediului la RFI. Ea a subliniat că, în cazul comunităților cu ferme afectate de atacurile urșilor, soluțiile prioritare sunt gardurile electrice și sistemele de protecție pentru care statul trebuie să sprijine financiar. În ceea ce privește urșii de pe Transfăgărășan, problema este alta: „Acolo sunt niște urși obișnuiți să primească mâncare. Dacă le dai o dată hrană, îi condamni practic la moarte, pentru că își pierd frica de om și ajung inevitabil la incidente dramatice”. În acest sens, Ministerul Mediului pregătește un proiect legislativ prin care hrănirea animalelor să fie sancționată în mod expres, iar amenzile să fie „crescute drastic”, a spus Buzoianu. Garda Forestieră va da amenzi pentru oprirea neregulamentară a mașinilor Oficialul a subliniat că în prezent jandarmii și reprezentanții Gărzii Forestiere aplică amenzi doar pentru oprirea neregulamentară a mașinilor, deoarece hrănirea animalelor nu este sancționată în mod clar prin legislație. „Vom introduce această prevedere în lege, ca să putem interveni eficient”, a adăugat ministrul. Ministrul Mediului a atras atenția asupra cifrelor rezultate în urma recensământului realizat pe baza probelor ADN. „România poate gestiona 3.500 – 4.000 de urși, însă estimările actuale indică între 10.000 și 12.000 de exemplare”, a declarat Buzoianu. „Vom analiza atent aceste cifre, dar trebuie să recunoaștem că există o presiune mare și asupra comunităților locale”. Ea a precizat că primăriile ar trebui să beneficieze de o mai mare autonomie în intervenții, cu respectarea avizelor de specialitate. „Există situații dramatice în comunități, cu copii în pericol și animale ucise. E nevoie de măsuri rapide, dar și de protejarea biodiversității”, a punctat Diana Buzoianu, concluzionând că obiectivul este protejarea vieții umane, menținerea biodiversității și implementarea unor măsuri de prevenție eficiente.
Deputatul PSD de Argeș, Remus Mihalcea, către ministrul Mediului: „Vă conduc personal în comunele cele mai afectate de teroarea urșilor”
Deputatul PSD de Argeș, Remus Mihalcea, i-a transmis ministrei Mediului, Diana Buzoianu că are o „datorie morală” să repare „greșeala istorică” făcută prin impunerea cotelor de vânătoare pentru urși, transmite MEDIAFAX. Mihalcea îi cere lui Buzoianu să meargă să vorbească cu autoritățile locale pentru a vedea care este situația reală în ceea ce privește „teroarea urșilor”. „Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, în loc să considerați că autoritățile locale trebuie controlate pentru aplicarea regulilor și amendate în consecință, mai bine ați veni să discutați cu acestea, pentru a înțelege de fapt realitatea! Dați-vă jos din fotoliul cald de ministru și veniți în nordul Argeșului. Vă conduc personal în comunele cele mai afectate de teroarea urșilor. Veniți să discutați cu cetățenii, cu primarii, cu vânătorii și poate așa veți înțelege cu adevărat problema. Autoritățile locale sunt disperate și depășite de situație și ar face orice să o rezolve. De ce alegeți să puneți tot pe ele presiune, în loc să le sprijiniți?”, spune Remus Mihalcea, pe Facebook. Deputatul PSD spune că Buzoianu are „datoria morală” să elimine cotele de vânătoare pentru urși. „Soluția: Doamna ministru Buzoianu, aveți datoria morală să reparați greșeala istorică făcută de către un ministru susținut de USR, dintr-un executiv susținut de USR, în urmă cu aproape 9 ani, decizie în urma căreia foarte multe vieți au fost curmate și mii de gospodării au fost distruse – eliminarea cotelor de vânătoare pentru speciile de animale protejate de tipul carnivorelor mari. Asta a dus la înmulțirea necontrolată a urșilor! Suntem singura țară din Uniunea Europeană care are interzis la vânătoare de urs. De ce oare? Ce stă în spatele acestei strategii adoptate de către Guvernul Cioloș în 2016? Veniți în nordul Argeșului și dați piept cu realitatea de aici!”, îi cere Mihalcea lui Buzoianu. De asemenea, parlamentarul de Argeș spune că nu ar trebui ca un ministru să ia „decizii din birou”, în baza a ceea ce vede la TV sau a ceea ce îi spun ONG-urile care își doresc „binele țării”, ci ar trebui să meargă să vadă situația reală din țară. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Sorin Lucaci, directorul interimar de la Apele Române, a fost demis de ministrul Mediului
Decizia intră în vigoare începând cu data de 4 iulie 2025. Conform ordinului semnat de ministrul Diana Buzoianu, atribuțiile funcției de director general vor fi preluate temporar de către Constantin Mețler, director general adjunct, până la numirea unui nou titular. Totodată, acesta va exercita și rolul de președinte al comitetului de conducere al instituției. Demiterea a avut loc pe baza unui control al corpului premierului la Praid, control care însă nu a fost finalizat, scrie Gândul. Dezastrul de la Praid Măsura vine la câteva săptămâni după dezastrul hidrologic care a afectat grav Salina Praid, una dintre cele mai importante atracții turistice din România. Autoritățile au fost criticate pentru modul în care au gestionat criza de la Praid. Administrația Națională „Apele Române” a fost acuzată de lipsă de reacție și proastă gestionare a situației. Premierul și președintele au cerut un raport complet asupra cauzelor și responsabilităților acestui incident, iar Corpul de Control a fost trimis în teren.
Mircea Fechet, despre Romsilva, cu 99 de directori și PRIME de pensionare de 100.000 de euro. Vreau şi eu să văd care e tragedia dacă rămânem cu 17
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susţine într-un interviu la Prima TV, că Romsilva, companie de stat, are nu mai puţin de 99 de directori în toată țara și vreau să vadă care e tragedia dacă ar rămâne cu 17. Demnitarul a anunţat că directorii Romsilva nu mai primesc deloc prime de pensionare, după ce, anul trecut, unul dintre şefi încasase 100.000 de euro bonus la plecarea din funcţie. Însă angajaţii Romsilva se bucură în continuare de alte privilegii. „Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic”, susţine ministrul Mediului, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, preluat de News.ro. Ministrul Mediului Mircea Fechet a fost întrebat dacă mai există prime de pensionare de 100.000 de euro la Romsilva. „Să ştiţi că anul acesta n-a ieşit nimeni la pensie cu astfel de primă, însă am dispus, şi m-am bucurat atunci când în guvern a fost aprobată ordonanţa de urgenţă propusă de minister, prin care am modificat Legea privind statutul personalului Silvic în sensul în care să eliminăm acea bonificaţie la pensionare. Nu mai primeşti deloc. Însă acesta este doar unul dintre paşii mulţi ce trebuie a fi făcuţi, pentru că această veritabilă pierdere de capital datorată acestor prime e doar un mod în care eram ineficienţi. Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic. Aproape nu înţeleg care mai e rolul unei structuri centrale. În lipsa unei coordonări, în lipsa acelei situaţii când îl tragi de mânecă pe director, îl concediezi, aduci altul mai competent şi aşa mai departe”, a spus Mircea Fechet. Potrivit ministrului Mediului, un ocol silvic privat este mult mai eficient decât un ocol silvic de stat. În acest moment, peste două milioane de hectare de pădure din România sunt deţinute de către persoane private. „Fondul Forestier Naţional este doar pe jumătate aparţinând domeniului public al statului român şi avem mai bine de 2 milioane de hectare de pădure în România deţinute de către privaţi, ca să nu mai pun la socoteală unităţile administrative teritoriale. Deci există o competiţie şi tocmai din acest motiv mă deranjează atunci când văd că un ocol privat e mai eficient decât ocolul de stat. E adevărat că la ocolul privat, când se pleacă la muncă, pleacă toată lumea. Că eşti şef de ocol sau că eşti pădurar, toată lumea îşi suflecă mânecile şi dimineaţa la prima oră pleacă la treabă şi seara se întorc împreună de la muncă. La ocolul de stat, lucrurile sunt uşor diferite. Se pierde din eficienţă. E adevărat că au de făcut şi foarte multe hârtii şi foarte multe raportări şi poate că e şi vina ministerului că de multe ori am complicat toate aceste lucruri. Însă, fără îndoială, Regia Naţională a Pădurilor este un bun exemplu în legătură cu care putem să aducem nişte bani la bugetul de stat. Profitul Regiei se varsă la bugetul de stat, la Ministerul Finanţelor Publice, într-un cuantum de 90%. Cu cât va fi Regia mai eficientă, cu atât aceşti bani vor putea fi folosiţi ulterior”, a explicat ministrul Mediului. Mircea Fechet a anunţat că Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor, are pe ștatul de plată 99 de directori în toate judeţele ţări și ar putea funcţiona cu doar 17 directori la nivel naţional. „Încerc să aduc în spaţiul public tema companiilor de stat în general. Pentru că în România sunt foarte multe astfel de companii, probabil de ordinul sutelor şi cred că ceea ce se întâmplă la Regia Naţională a Pădurilor, într-o măsură mai mare sau mai mică, cred că se întâmplă peste tot unde statul administrează aceste companii. Eu nu spun să le vindem, nu spun să le privatizăm, nu vreau să intru în logica celor care ne acuză de astfel de practici, dar nimic nu ne opreşte să le eficientizăm. Şi vreau şi eu să văd care e tragedia dacă în loc de 99 de directori, câţi avem astăzi în judeţele României, rămânem cu 17, cât am propus eu. Pentru că una e să ai 100 de directori, alta e să ai 15. E adevărat că nu ajungi cel mai popular ministru nici în minister, nici în rândul colegilor, nici în partid, trebuie să admit, însă astea sunt nişte decizii corecte sau cel puţin eu le apreciez a fi corecte şi pe care, cu tot riscul, îmi propun să le las cât mai aproape de a fi îndeplinite atunci când îmi voi termina mandatul”, a conchis ministrul Mediului, conform sursei citate. Citiți și: O dată la 100 de ani. Codul portocaliu a făcut ravagii în București – IMAGINI INCREDIBILE