Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate. Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE
Florin Manole spune că România riscă să piardă 231 de mil. euro din cauza legii pensiilor magistraților
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. „Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole. Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege. „Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.
Florin Manole, mesaj pentru comunitatea romă: Nu există altă cale decât legea
„Vreau să vă vorbesc astăzi ca un om care vine el însuși dintr-o comunitate foarte conservatoare. Știți cu toții despre mine că sunt ministruL Muncii, e doar o chestiune pasageră. Dar sunt etnic rom și asta nu o să treacă. Vine cu o istorie întreagă de discriminare și rasism pe care comunitatea din care provin a experimentat-o, din păcate, pentru multe decenii și secole. Să vorbesc despre alt lucru pe care noi, ca etnici romi, trebuie să-l asumăm. Și anume că există probleme în propria noastră comunitate și cred că putem să traducem asta în fiecare dintre comunitățile din care veniți, fiecare dintre dumneavoastră”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole. În discursul său, el a vorbit despre căsătoriile timpurii. Mai precis căsătoriile în care sunt implicați copii minori. El a precizat că obiceiul căsătoriilor timpurii există de secole. Ministrul muncii a mai precizat că minorii nu sunt suficient de pregătiți să devină părinți. „Este evident că nici un copil de 10, 11, 12 ani nu este pregătit să fie părinte. Am experiența paternității, știu cât de dificil e când ești adult, cu atât mai mult când ești minor”, a precizat Manole. Motivul principal din cauza căruia acest obicei încă persistă, spune ministrul Manole, este acela că comunitatea romă nu s-a reformat suficient: „Există un motiv principal, acela că nu ne-am reformat suficient ca drept comunitate. Deși cei mai mulți romi sunt integrați în această țară și cei mai mulți dintre noi ne căsătorim, unii chiar foarte târziu, există încă multe comunități conservatoare în care acest lucru (n.r. –căsătoriile între minori) încă se întâmplă”, a declarat Manole. „Nu este bun, corect, normal pentru viitorul, viața și pentru sănătatea acestor copii. (…) Nu există altă cale decât legea. În urmă cu câteva zile, am semnat, împreună cu foarte mulți parlamentari din aproape toate partidele politice din România, un astfel de proiect legislativ care să pedepsească acest gen de, până la urmă, violență, abuz împotriva unor copii”, a informat Florin Manole. Acesta a precizat că demersul a fost unul necesar pentru copii, indiferent de etnie, pentru că au nevoie de o șansă la educație, la o viață bună, modernă.„Fac asta în favoarea zeci și sute de copii din această țară care încă are mame minore, de orice etnie ar fi ele. Fac asta în favoarea unei vieți de libertate pentru acești copii. Fac asta în favoarea necesității de a exista șansa de a merge la școală, de a avea o profesie, de a te bucura de tot ceea ce societatea modernă îți oferă. Schimbarea, stând voință și în puterea de a o face”, a declarat Manole. Forţarea fetelor minore, dar şi a femeilor adulte să se căsătorească sau să intre într-o relaţie asemănătoare căsătoriei va deveni infracţiune, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Diana Buzoianu, deputat USR şi ministru al Mediului.
Ministerul Muncii propune majorarea de 5 la 12 salarii a plafonului din fondul de garantare pentru companiile în insolvență
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a pus în dezbatere publică proiectul care prevede extinderea protecției salariaților în caz de insolvență. „Într-o perioadă plină de provocări economice, trebuie să protejăm cât mai bine sectoarele strategice ale economiei, pentru că ele sunt vitale pentru stabilitatea țării și pentru securitatea națională. Am ascultat propunerea venită din partea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Astfel, majorăm plafonul, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, pentru companiile aflate în insolvență, din domeniile strategice. Prin Hotărâre de Guvern, putem interveni acolo unde vulnerabilizarea unei companii ar putea afecta întreaga economie. E important să nu pierdem forța de muncă calificată și să o protejăm de eventuale dificultăți ale întreprinderilor cu rol strategic”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Principalele modificări propuse sunt: majorarea plafonului creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie, extinderea perioadei acoperite de Fond, de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care vor fi soluționate conform legislației în vigoare la momentul depunerii. Fondul de garantare are ca scop asigurarea plății creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în procedura insolvenței. În forma actuală, legea prevede acoperirea salariilor pentru maximum 5 luni calendaristice, în limita a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără a ține cont de importanța strategică a angajatorului.
Beneficiarii de ajutoare sociale nu muncesc? Ministrul Muncii respinge ideea: Nu există așa ceva! Sigur mai fac ceva, muncă în gospodărie, cu ziua, la negru
Ideea de că beneficiarii de ajutoare sociale nu ar munci și ar trăi doar din acestea este respinsă categoric de Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Florin Manole este de părere că ideea potrivit căreia beneficiarii de ajutoare sociale refuză să muncească este doar „un stereotip” şi „un mit” și, în ultimă instanță, un „portret nedrept”. „Acel portret nedrept al omului care stă la ţară, nu vrea să muncească şi primeşte nu ştiu ce mari beneficii sociale, de foarte multe ori ăsta este doar un mit şi este fals. Beneficiile sociale în România nu sunt atât de multe încât să poţi să trăieşti de pe urma lor. Cine primeşte beneficii sociale sigur mai face ceva. Fie că e doar muncă în gospodărie şi agricultură de subzistenţă, fie că este cu ziua la un antreprenor local sau altul, fie că lucrează la negru. Dar cineva să stea pe 3, 4, 5, 7, 800 de lei pe lună? Nu există aşa ceva!”, a declarat Florin Manole, potrivit news.ro. „ Nu, nu ajută prea mult!” Florin Manole a mai spus, la Prima TV, că beneficiile sociale pentru anumite categorii nu vor fi niciodată suficiente. „Cred că beneficiile sociale pentru anumite categorii, de exemplu pentru mamele singure, nu o să fie niciodată suficiente şi trebuie să avem acolo mai multă atenţie decât în orice alt domeniu. Familiile monoparentale şi mai ales mamele singure, cu unu, doi, trei copii în întreţinere, trebuie să fie cineva inuman să zică că acolo statul ajută prea mult. Nu, nu ajută prea mult!”, a punctat Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan participă, luni, la înmormântarea CARDINALULUI Lucian Mureșan. „Figură emblematică pentru renașterea Bisericii Greco-Catolice din România” Iașul, în TOPUL orașelor cu cea mai rapidă creștere economică din Europa. Ce mari orașe a depășit municipiul din Moldova Alegeri în Republica Moldova. Cu 2 zile înainte de VOT, Partidul Victoriei Furtună a fost exclus din cursa electorală Ion Cristoiu: „Ca și Traian Băsescu, Nicușor Dan comandă DNA și Parchetului General pe cine să înhațe”
Ministrul Muncii, Florin Manole, recunoaște că nu se știe amploarea fenomenului muncii la negru, dar… trebuie combătută prin toate mijloacele
Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat joi seară, la Antena 3, că munca la negru este un fenomen care trebuie combătut prin toate mijloacele şi pentru asta trebuie să colaboreze instituţii, sindicate şi patronate, pentru că bugetul nu încasează bani pentru oamenii care nu au contracte de muncă, iar la pensie aceştia se trezesc cu venituri mici. De asemenea, întrebat dacă se cunoaşte dimensiunea naţională estimativă a muncii la negru, Manole a recunoscut că… „Nu, pentru că nu cred că până acum am avut puterea la Inspecţia Muncii suficientă putere ca să acoperim tot fenomenul, pentru că inspectorii de muncă nu sunt suficient de mulţi, pentru că posturile neocupate de la Inspecţia Muncii sunt multe, pentru că avem şi carenţe în legislaţie sau uneori în proceduri”. Ministrul a explicat că nu toţi inspectorii de muncă merg cu jandarmi pe teren. „Sunt şantiere în care oamenii sunt un pic mai aspri, ca să zic aşa, dacă n-ai jandarmul să te sprijine, controlul e mai timid (…) cu Jandarmeria ar putea să aibă, cred eu, mult mai mult succes”, a completat ministrul Muncii. Ministrul Muncii a dat și un exemplu, un control al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) al Municipiului București efectuat pe un şantier din Bucureşti, unde, între 70 de angajaţi, 17 persoane erau fără contract individual de muncă. „Oamenii ăia care erau din satele din jurul Bucureştiului, cei mai mulţi dintre ei, sunt oameni care vor să muncească pentru că de-aia au bătut drumul şi de-aia lucreau pe un şatier. Sunt oamenii care merită un venit decent, pentru că munceau acolo, nu-i ţinea nimeni de pomană. Dar sunt oameni pentru care un angajator care încălca legea nu plătea nicio taxă. Şi sunt oameni pentru care ieri, azi, acum o lună, acum un an bugetul nu că n-a încasat niciun ban, dar n-a înregistrat nicio cotizaţie. Şi peste ani de zile, când acei oameni vor ajunge la pensie, vor vedea că pentru 2025 cotizaţia lor e mică sau nu există şi contribuţia lori e mică, sau nu exista, deci pensia lor va fi cu atât mai mica”, a declarat ministrul la Antena 3. În acest context, el consideră că „munca la negru trebuie combătută prin toate mijloacele – ITM, sindicate, patronate”. „Toată lumea are interesul, toatã lumea cinstitã, are interesul ca acest flagel să fie combãtut. Şi chiar şi acei oameni, sărmani, care muncesc şi care nu ştiu drepturile sau poate care nu au puterea să-şi ceară drepturile în faţa unui angajator şi în lipsa unei alternative de lucru mai bune, toţi aceşti oameni vor un lucru singur şi simplu. Să fie totul legal. Şi atunci vom avea cotizaţii mai mari la pensii, un buget mai consolidat şi deci şi posibilitatea de a acorda venituri justificate şi mai mari cetăţenii”, a precizat acesta. FOTO – Alexandru Dobre (Mediafax Foto)
Ministerul Muncii pregătește noi reguli pentru evaluarea gradului de handicap: Există situații de abuzuri și fraude
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va pune în curând în dezbatere publică noile criterii pentru încadrarea în grad de handicap, alături de o nouă metodologie, menită să limiteze abuzurile și să protejeze resursele statului. Anunțul a fost făcut marți de ministrul de resort, Petre Florin Manole. „Reformăm sistemul de evaluare pentru încadrarea în grad de handicap! Această reformă va fi doar despre cei care trăiesc zi de zi cu o dizabilitate și care au nevoie de sprijin real și corect din partea statului”, a transmis ministrul pe pagina sa de socializare. „De ani de zile, sistemul a fost pus la încercare. Există situații clare de abuzuri și fraude, persoane care au obținut grade de handicap fără să aibă nevoie, în timp ce alții, cu probleme reale, s-au lovit de birocrație și de evaluări inegale. Această nedreptate a slăbit încrederea oamenilor în instituții și a îngreunat accesul la resurse pentru cei care chiar au nevoie”, a scris Petre Florin Manole. Procente mari de dosare care nu respectă criteriile de încadrare Oficialul a dezvăluit că verificările au scos la iveală multiple nereguli în ultimii ani, de la lipsa unor documente esențiale până la utilizarea de parafe falsificate: „Avem multe situații unde lipsesc cererile de evaluare complexă, documentele de identitate, referatele, scrisorile medicale. În unele cazuri s-au folosit parafe falsificate. Și există procente importante din dosarele verificate care nu respectau criteriile de încadrare în grad de handicap”. Unele din aceste cazuri au fost transmise organelor de cercetare penală. Noile criterii și metodologia de evaluare, ce urmează să fie lansate în transparență publică, „vor face ca toate aceste probleme să fie mult diminuate și, astfel, resursele publice să fie utilizate corespunzător”, a adăugat ministrul.
Proiect care prevede blocarea transferurilor și detașărilor, în dezbatere publică
Un proiect prezentat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii prevede blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului. De asemenea, acesta prevede suspendarea concursurilor de angajare. Ministerul Muncii a prezentat în dezbatere proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice. Proiectul a fost întocmit „având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, (…) ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente”. „În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 505 și 506 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația detașării funcționarilor publici pe o funcție publică din categoria înalţilor funcţionari publici, respectiv pe o funcție publică de conducere aferentă conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, precum si adjuncții acestora. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) prevederile art. 506 privind transferul în interesul serviciului se pot aplica în situația funcționarilor publici aflați în preaviz în condițiile art. 519 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiect. Acesta prevede că procedurile de transfer aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate de prevederile legale în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea transferului. „În termen de 10 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune, în condițiile legii, prin act administrativ, încetarea detașării personalului contractual. (3) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice în care se află detașat personal contractual, au obligația de a decide dacă salariații în cauză își pot continua activitatea în autoritatea sau instituția publică respectivă și dispun, după caz, demersurile legale pentru realizarea transferului în interes de serviciu al acestora pe posturile vacante pe care au fost detașați anterior, cu încadrarea în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se mai arată în proiect. De asemenea, se fac precizări și în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul la stat. „Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei”, mai prevede proiectul. Totodată, proiectul spune că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii. „Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante cuprinse în anexa nr. 1 din Hotărârea nr. 298/2025 privind aprobarea Planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a Planului de promovare în funcţii publice de conducere, pentru perioada 2025-2026. Concursurile aflate în curs de desfășurare pentru care s-a afișat rezultatul verificărilor eligibilității candidaților/selecției dosarelor candidaților anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea concursului”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii.
8.723 de persoane și-au găsit de lucru la Bursa Generală a Locurilor de Muncă: „Este vital să ne pregătim meseriile viitorului” / Cele mai căutate domenii
8.723 de persoane și-au găsit de lucru astăzi la Bursa Generală a Locurilor de Muncă. Ministrul Simona Bucura-Oprescu a declarat că “este vital să ne pregătim pentru meseriile viitorului și să investim constant în competențele românilor.” Zeci de firme prezente, peste 1.000 de locuri de muncă oferite și sute de participanți de toate vârstele și meserii de toate felurile. Așa a arătat Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată azi la Prefectura Ilfov de AJOFM Ilfov. Posturile disponibile acoperă o gamă largă de meserii: de la ingineri, arhitecți peisagiști, asistenți medicali, șoferi, dulgheri, militari, livratori, chelneri și bucătari, până la vânzători și mecanici. „Ne dorim ca românii, oriunde s-ar afla, să aibă încredere că pot avea un viitor profesional respectat și bine plătit și aici, în România. ANOFM joacă un rol esențial pe piața muncii din România – nu doar prin sprijinirea angajării, ci și prin formarea profesională continuă, adaptată cerințelor unei economii aflate în schimbare. Pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă stabile și bine plătite, iar angajatorii să găsească forța de muncă de care au nevoie, este vital să ne pregătim meseriile viitorului și să investim constant în #competențele românilor”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Bursa Generală a Locurilor de Muncă, eveniment organizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă La Ilfov, evenimentul a avut loc la sediul Prefecturii, unde ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, împreună cu președintele ANOFM, Florin Cotoșman, a fost în mijlocul angajatorilor și a celor aflați în căutarea unui loc de #muncă. „Deficitul de forță de muncă afectează atât companiile private, cât și instituțiile publice, motiv pentru care Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are ca prioritate consolidarea pieței muncii – prin #formare continuă, prin politici active și prin sprijinirea angajatorilor care investesc în oameni. Ministrul s-a întâlnit și cu tineri care urmează să părăsească sistemul de protecție socială și a discutat cu ei despre viitorul lor profesional. În județul Ilfov, șomajul este la un nivel foarte scăzut – doar 0,44%, față de media națională de 3,25%. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în data de 23 mai 2025 s-a desfășurat în 67 de localități din țară. Iată cele mai relevante date: 1.878 angajatori au participat efectiv Au fost oferite 31.087 locuri de muncă, dintre care 92 dedicate tinerilor cu risc de marginalizare socială Număr total de participanți: 29.961, dintre care 423 tineri cu risc de marginalizare Ministerul Muncii a precizat că sprijină angajatorii prin subvenții și investește în formarea profesională a celor care își caută un loc de muncă, inclusiv prin programe de ucenicie și mentorat 8.723 persoane au fost selectate pentru angajare Cele mai multe selecții au fost în: București: 582 persoane Iași: 504 Olt: 446 Hunedoara: 443 Dâmbovița: 411 Locuri de muncă pentru persoane fără studii superioare: Pază și protecție: 1.604 locuri Construcții și restaurante: peste 900 fiecare Cele mai frecvente ocupații: Muncitor necalificat: 2.188 locuri Agent de securitate: 1.953 Manipulant marfă: 965 Lucrător comercial: 899 Locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare: Arhitectură și inginerie: 98 locuri Industria alimentară și educație: peste 40 fiecare Inginer: 436 locuri Manager: 85 Economist: 51 Analist: 30 Sursă foto: caracter ilustrativ Gândul CITIȚI: Târg de JOBURI. Domeniul de care fug tinerii, aproape nimeni nu vrea să lucreze aici/20.000 de locuri de muncă, în ofertă Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele