Pacienții cronici vor avea acces la serviciile medicale fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri. Precizările ministrului Sănătății
Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, pe Facebook, că pacienții cronici vor avea acces mai simplu la serviciile medicale. Adică vor putea merge fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri. „Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a transmis ministrul Sǎnǎtǎții. Mai exact, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, însă doar în următoarele situații: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice. Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național. Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare. Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei. HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA. Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh. „Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament”, a mai precizat Alexandru Rogobete. FOTO – Alexandru Dobre / Mediafax Foto
Alexandru Rogobete: Vom introduce indicatori de performanță și pentru șefii de secție
Pe fondul scandalului legat de neregulile din Centrul de arşi al Spitalului Floreasca, unde au fost oprite internările după descoperirea a fost confirmată prezenţa Candida auris, Rogobete a transmis: „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă. În România, avem manageri care au demonstrat că se poate construi, că se poate reforma și că se poate performa în sistemul sanitar. Jos pălăria în fața lor! Dar, din păcate, există și unități sanitare în care managementul lipsește cu desăvârșire”. „Vreau să vorbim deschis și despre șefii de secție. Pentru că și ei sunt, practic, mici manageri în spitale – coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului, influențează direct calitatea actului medical. Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid”, a precizat ministrul, pe Facebook. El a adăugat că „vom introduce indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție”. „Vor exista criterii clare, obiective și evaluabile. Pentru că fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează”, a subliniat el. „Reforma din sănătate nu înseamnă doar clădiri noi și echipamente. Înseamnă și o schimbare de atitudine și de responsabilitate în fiecare nivel de conducere”, conchide Rogobete.
Ministrul Sănătăţii cere demisia şefului Centrului de Arşi de la Floreasca: Iresponsabilitate crasă
„Şeful Centrului de Arşi Grav de la Spitalul Floreasca dă dovadă de iresponsabilitate crasă şi nepăsare. Aroganţa şi indolenţa sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar. La aproape o săptămână de la debutul unei crize grave în urma cazului cutremurător al Alinei, şeful de secţie se află încă în concediu, pe care şi l-a prelungit chiar. Fără nici o declaraţie sau poziţie publică (sau privată), fără explicaţii, fără empatie, nu numai faţă de pacienţi ci inclusiv faţă de întreaga echipă medicală. Nu mai este loc de sugestii sau de politeţuri din partea mea: cer public şi imperativ demisia imediată a acestui şef de secţie. Nu mai are ce căuta în fruntea unei structuri medicale atât de sensibile”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete. El aminteşte că a fost nevoie de „mobilizare socială, de articole de presă, de strigăte după ajutor” pentru ca o pacientă să îşi găsească tratamentul în afara ţării. „A fost nevoie de intervenţia Inspecţiei Sanitare de Stat pentru ca pacienţii din centru să fie testaţi pentru Candida Auris. Răspunsul şefului de secţie la toate aceste probleme este nul, inexistent. Mă simt nevoit să cer scuze public pacienţilor şi familiilor lor pentru comportamentul inacceptabil al unui cadru medical. Consideraţi că răbdarea mea faţă de nepăsare a ajuns la limită! În semn de respect faţă de medicii care îşi fac datoria şi faţă de pacienţii şi aparţinătorii care poate trec prin situaţii similare, am început să lucrăm un set de modificări legislative care implică sancţiuni dure pentru cei care tratează astfel de situaţii cu neprofesionalism, nepăsare sau indolenţă”, încheie Rogobete. Ministerul Sănătăţii a anunţat că în urma unui control extins efectuat la Centrul pentru Arşi din cadrul Spitalului Floreasca au fost constatate deficienţe majore de ordin sanitar şi organizatoric, care au generat aplicarea unor sancţiuni şi impunerea unor măsuri corective urgente. O pacientă cu arsuri grave a fost internată 53 de zile la Spitalul Floreasca după explozia centralei termice din locuinţa sa, în timp ce îşi salva copiii. Familia acuză tratamente inumane: dureri cumplite netratate, infecţii nosocomiale ascunse şi gândaci în salon. Sora pacientei a relatat pe Facebook că zonele arse erau lăsate să se lipească de cearşafuri, apoi desprinse brutal, provocând dureri suplimentare. Sora, donatoare de piele pentru grefele chirurgicale, a mai relatat că medicii au declarat-o pe pacientă „cauză pierdută” în iulie, apoi au obstrucţionat transferul în străinătate, refuzând să elibereze documentele necesare. Spitalul susţinea că este „acreditat” şi oferă „tratamente la standarde înalte”. Pacienta a fost în final transferată în Belgia cu avionul DSU, unde medicii au confirmat infecţiile şi au stabilit un plan de tratament.
Ministrul Sănătății amenință cu vizite inopinate în spitale: Da, am văzut somon în farfuriile pacienților
„Respectul în spitale nu e o opțiune. E o obligație. Cine nu înțelege asta, pleacă! Am fost recent într-un spital public din România, unde am văzut ce înseamnă respectul față de pacient. Am văzut mâncare gătită corect, curățenie, atitudine demnă, performanță medicală. Și da – am văzut somon cu broccoli în farfuriile pacienților. Am spus atunci că se poate. Iar echipa de acolo a demonstrat zi de zi că nu a fost o întâmplare: postează public, zilnic, fotografii cu meniurile, pentru toată lumea. Asta înseamnă transparență și asumare”, spune, vineri, Rogobete, pe Facebook. Acesta infirmă, astfel, vocile cum că vizita sa la spitalul din Târgu Mureș a fost aranjată și că meniul a fost schimbat pentru el. „Gresit! Astăzi, de exemplu, deși nu am fost acolo, în același spital s-a servit – din nou – somon cu broccoli. Asta este realitatea. Nu folclor. Nu excepție”. Rogobete mai spune că a primit peste 200 de sesizări prin formularul online lansat de Ministerul Sănătății, cu imagini trimise de pacienți. Unele arată impecabil, altele arată exact „cât dispreț există, în unele locuri, față de oameni”. Acesta amenință că de săptămâna viitoare începe vizitele fără anunț prealabil. „Merg direct acolo unde pacienții ne-au transmis sesizări. Voi arăta public ce se întâmplă în fiecare loc – atât de bine, cât și de rău. Respectul pornește de la lucrurile de bază și de umanitate: mâncare, curățenie, comportament. Nu e filozofie. E bun-simț. Cine nu e capabil să-l aplice, nu are ce căuta într-o funcție de conducere într-un spital public. Eu sunt responsabil ca în fiecare spital public din România, pacienții și cadrele medicale să fie tratați cu demnitate. Investim masiv în sistemul public pentru că vrem să-l întărim, nu să-l cosmetizăm. Sistemul public de sănătate este baza sistemului și rolul nostru este să oferim pacienților tratamente adecvate, tratamente inovative – acolo unde nu există alternativă terapeutică, tehnologii performante și, foarte important, respect! Cine își face treaba – are tot sprijinul meu!”, mai spune Alexandru Rogobete.
Cum vrea ministrul Sănătății să vindece „boala” din sănătatea Românească. Rogobete vrea reforme fără cosmetizări: „Doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a afirmat vineri, că este nevoie de reformă reală în sistem, iar aceasta se poate face doar pornind de la adevăr, și nu de la o cosmetiare fără substanță. Oficialul de la Sănătate a precizat că nu mai tolerează mediocritatea în funcții-cheie, adăugând că spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. „Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic” ”Dacă vrem cu adevărat să schimbăm un sistem care ştim că este greşit, trebuie să începem cu adevărul – clar, direct şi fără menajamente. Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic. Avem nevoie de curaj! Reforma doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi, dar fără ea nu vom mişca nimic”,a scris, vineri, pe Facebook. Ministrul Sănătăţii. „Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă” Alexandru Rogobete afirmă că ”sistemul nu înseamnă doar reguli sau structuri abstracte”, ci manageri vizionari, șefi de secție profesioniști și cadre medicale care își fac meseria cu responsabilitate și empatie. ”Sistemul înseamnă oameni — şi din fericire, avem mulţi care fac diferenţa: medici dedicaţi, manageri vizionari, şefi de secţie care au arătat că se poate, chiar şi în condiţii grele. Sunt cadre medicale – şi nu numai – care îşi fac meseria cu responsabilitate şi empatie, chiar dacă au obosit, lipsesc resursele şi adesea nu sunt suficient sprijiniţi. Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă. Avem nevoie şi de manageri competenţi, care să înţeleagă că spitalul nu este o funcţie, ci o responsabilitate. Nu mai putem accepta mediocritatea în funcţii-cheie. Excelenţa trebuie sprijinită! Rolul meu este să identific exemplele de bună practică şi să le transform în regulă, nu în excepţie”, a mai transmis Rogobete. „Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere” Ministrul Sănătăţii susţine că nu doreşte să-şi apere scaunul, ci să facă schimbări – ”pentru pacienţi, pentru cei care suferă, aşteaptă şi speră.” ”Spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. Niciunul dintre noi — ministru, manager sau profesionist medical — nu trebuie să uite un lucru esenţial: existăm pentru pacient. Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere. Îl putem construi doar prin adevăr, acţiune şi voinţa fermă! Adevărul din sistem nu e comod, dar este singura cale spre vindecare”,a mai transmis ministrul Sănătăţii. Ilie Bolojan a criticat risipa din sănătate Reamintim că premierul Ilie Bolojan a afirmat, recent, că a doua direcţie importantă la care guvernanţii lucrează este reducerea risipei din sănătate. Oficialul a precizat că a fost informat de ministrul Sănătăţii şi de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că mai este nevoie de 14 miliarde de lei pentru ca anul în domeniul sănătăţii să fie încheiat cu bine. De asemenea, Bolojan a mai afirmat că, de la an la an, cheltuielile de personal sunt extinse, menționând că există decontări fictive sau umflate în unităţile spitaliceşti. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Rogobete infirmă lipsa de ser fiziologic în spitale: „Stoc de 5 milioane de flacoane” / Oficialul va trimite Corpul de Control la Brașov Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: „Au fost eliberate şi peste 100-200 de CONCEDII medicale într-o singură zi, mai mult decât este posibil fizic” Alexandru Rogobete, ANUNȚ crucial prinvind construcția a 14 spitale din PNRR : „În 2022, am găsit trei proiecte pentru centre de arși blocate”
Ministrul Sănătății: Nereguli grave la Spitalul Județean din Mehedinți. Manageri sancționați
„În urma controalelor desfășurate la Spitalul Județean din Mehedinți privind modul în care au fost externați și transferați mai mulți pacienți cu afecțiuni neuropsihice, am constatat nereguli grave în respectarea legislației și a protocoalelor medicale. Nu au respectat nici legislația, dar cel mai grav în opinia mea, nu au respectat demnitatea umană pentru pacienți care se află într-o stare de vulnerabilitate absolută. Oameni fără apărare, fără capacitatea de a reacționa. Inacceptabil! Nu tolerez un asemenea comportament față de pacienți. Nu există justificări și nu accept nicio explicație pentru lipsa de respect și lipsa de empatie”, a scris luni pe Facebook Alexandru Rogobete. El anunță că a dispus sancțiuni pentru managerul unității sanitare (10.000 lei), pentru directorul medical (10.000 lei) și pentru spital (30.000 lei), iar raportul controlului realizat de Inspecția Sanitară de Stat este transmis către toate autoritățile competente din justiție. „Ce trebuie să facem pentru ca aceste cazuri să nu se mai repete: Ne-am obișnuit să fim reactivi. Ne scandalizăm când ne confruntăm cu imagini și cazuri grave, sancționăm, blamăm și mergem mai departe. Este insuficient! Lucrăm deja la un set de protocoale actualizate, împreună cu Ministerul Muncii, care vin să prevină situații similare”, adaugă ministrul. El spune că cere doar un lucru firesc: ca fiecare pacient să fie tratat cu demnitate și omenie: „Nu poți pretinde respect dacă tu, la rândul tău, nu oferi respect. În sistemul medical, respectul față de pacienți, aparținători, față de oameni, nu este o opțiune, este o obligație profesională, morală și legală”.
Ministrul Sănătății anunță că își va da demisia dacă noul sistem informatic al Casei de Asigurări nu e gata până în 2026
Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății – a anunțat că Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va fi funcțională integral până în luna decembrie a anului 2026. Acesta promite o digitalizare completă a serviciilor medicale, inclusiv dosarul electronic, rețeta digitală și accesul securizat pentru pacienți. În același timp, Alexandru Rogobete promite că va demisiona dacă promisiunea nu va fi transpusă în realitate. Într-o intervenție la Digi 24, Rogobete a repetat angajamentul ferm privind modernizarea sistemului de sănătate prin implementarea Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS),proiect major de digitalizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va integra dosarul electronic al pacientului, rețeta digitală și, totodată, va permite „trasabilitatea completă a serviciilor medicale”, oferind pacienților un modul de acces securizat, validat prin SMS, asemănător cu sistemele bancare moderne. Noul sistem va contribui la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale Ministrul Sănătății a accentuat că reforma are o importanță vitală importanța vitală și a declarat că implementarea integrală a PIAS este „esențială pentru creșterea transparenței și eficienței în domeniul sănătății”. „Îmi dau demisia dacă acest sistem nu se realizează până la sfârșitul anului 2026”, a punctat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a menționat și că – pe lângă beneficiile directe pentru pacienți și profesioniștii din domeniu – noul sistem va contribui și la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale. Citește și: MOTIVUL pentru care pilotul Cezar Osiceanu nu are apă potabilă de 4 ani. I-a facut plângere penală lui Nicușor Dan, pe vremea când era Primar General Industria jocurilor de noroc în genunchi, piața neagră EXPLODEAZĂ. „Distrugerea pieței legale și pierderi bugetare majore” Carambol pe Autostrada Soarelui, pe sensul de mers spre București. A fost activat PLANUL ROȘU de intervenție Dan Andronic EXPLICĂ de ce toți liberalii ar trebui să strige „Banzai, Bolojan!”, la Congresul PNL din 12 iulie 2025 Cristian Socol: „România nu a fost și nu va fi în INCAPACITATE de plată”/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Alexandrescu are întârziere de un an din cauza blocajelor birocratice
În urma unei vizite la șantier, sâmbătă, ministrul a anunțat că a cerut antreprenorilor să accelereze lucrările prin prelungirea programului de lucru până la ora 23:00 pentru a recupera decalajele. Aceeași măsură va fi aplicată la toate șantierele de spitale noi care înregistrează întârzieri. Referitor la situația centrelor de mari arși la nivel național, Rogobete a explicat că la preluarea mandatului în 2022, când a ajuns la Ministerul Sănătății secretar de stat, a găsit trei proiecte complet blocate pentru perioada 2022-2023, pe care a reușit să le deblocheze prin finalizarea licitațiilor și semnarea contractelor de construcție. Centrul de la Timișoara este cel mai avansat – structura și eliportul sunt finalizate, urmând amenajările interioare, iar predarea este estimată pentru sfârșitul anului sau începutul lui 2026. La Târgu-Mureș lucrările au ajuns la etajul trei, în timp ce la București șantierul a depășit parterul. Aceste centre au fost planificate după tragedia de la Colectiv din 2015, când sistemul medical românesc s-a confruntat cu lipsa infrastructurii specializate pentru tratarea victimelor cu arsuri grave.
Ministerul Sănătății țintește acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienții cu AVC
România își propune să asigure acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienții cu accident vascular cerebral și la trombectomie pentru 5% dintre aceștia, în cadrul strategiei naționale care a primit finanțare de aproximativ 60 de milioane lei în primul său an de funcționare efectivă. „Ne dăm seama că accidentul vascular cerebral este una dintre terapiile unde putem avea succes foarte mare. Ținta acestei strategii, care are niște ținte măsurabile, este de a oferi acces la tromboliză pentru 15% dintre pacienți și la trombectomie pentru 5% dintre pacienți”, a anunțat, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Finanțarea acestui program strategic este asigurată din două surse principale: aproximativ 30 de milioane de lei alocate anul trecut de la Ministerul Sănătății prin acțiunile prioritare și o sumă similară de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ministrul a subliniat necesitatea uniformizării costurilor între centrele de tratament, menționând existența unor „diferențe semnificative, de la simplu la dublu” în privința cheltuielilor. „Principalul câștig, dincolo de salvarea vieții, este reinserția socială și familială rapidă. Un pacient tratat prin tromboliză sau prin trombectomie își reia activitatea într-un timp scurt. Reabilitarea este scurtă și pierderea de zile de viață sănătoasă nu este nicidecum similară cu cea a unui pacient care are un accident semnificativ și la care recuperarea e mult mai lungă și mai puțin completă”, a explicat ministrul Sănătății. Rafila a asigurat că, atât în calitate de specialist în sănătate publică, cât și de medic, va pleda întotdeauna pentru finanțarea prioritară a acestor strategii esențiale pentru sănătatea publică.
Ministrul Sănătății vrea creșterea numărului de posturi la rezidențiat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în cadrul Forumului Național de Neurologie intenția de a crește ponderea posturilor la rezidențiat, în detrimentul locurilor, pentru a asigura o distribuție mai eficientă a medicilor rezidenți în sistemul medical. „În momentul de față, știți că avem marea majoritate locuri în specialități, iar posturile sunt relativ puține. Trebuie să găsim o soluție în care progresiv să creștem și numărul posturilor, adică să știe tânărul medic unde urmează să lucreze, pentru că în felul ăsta poți să faci și o politică coerentă, care să țină cont de nevoile la nivel regional sau local”, a declarat Alexandru Rafila. Ministrul a subliniat importanța realizării unui registru național al profesioniștilor din domeniul medical, care să fie funcțional până la sfârșitul anului. Acesta va include inițial cele patru profesii reglementate: medic, stomatolog, farmacist și asistent medical. „Când facem o planificare a numărului de locuri sau de posturi pentru rezidențiat, avem nevoie de o informație foarte clară, nu numai câți medici sunt în țară, ci unde sunt și mai ales ce vârstă au, să știm și o predictibilitate a retragerilor din activitate”, a explicat Rafila. În ceea ce privește specializările medicale, ministrul a evidențiat eforturile de extindere a competențelor pentru procedurile de trombectomie, anterior realizate exclusiv de radiologia intervențională. Un program de atestat cu durata de un an permite acum și altor specialiști care lucrează cu pacienți neurologici – neurologi, neurochirurgi sau cardiologi intervenționali – să facă această procedură, prima generație absolvind recent acest program. Ministrul a menționat și importanța centrelor universitare în atragerea resurselor umane calificate, inclusiv a medicilor care s-au întors din străinătate și lucrează acum în orașe precum Timișoara, Oradea sau Bistrița. Pentru aceste centre au fost asigurate echipamentele necesare efectuării intervențiilor specifice. „Fără specialiști și fără echipamente nu se poate face o intervenție care să fie specifică”, a concluzionat Alexandru Rafila.