Premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, trebuie să își dea demisia! Aceștia participă la un furt uriaș
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru ar trebui să își dea demisia de urgență, pentru că amândoi participă la un furt uriaș În edițiile anterioare, cotidianul BZI v-a prezentat manevrele din spate și modul în care se încearcă mușamalizarea incidentului de securitate din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Am prezentat despre cum a fost posibilă descărcarea ilegală, frauduloasă, a bazei de date SMIS și PNRR, iar cei implicați se pare că au început să facă presiuni pentru ca oamenii să nu mai cunoască adevărul. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru trebuie să își dea demisia de urgență din cauză că participă la un furt uriaș Vinovații care au descărcat, au folosit și comercializat baza de date SMIS și PNRR din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au început să facă presiuni și să caute oamenii de bună credință care au făcut publice ilegalitățile. Dar este și normal, acesta este modul de operare al USR-iștilor, iar totul este susținut, se pare, inclusiv de premierul Ilie Bolojan, căruia nu îi este străin subiectul descărcării frauduloase a bazei de date din MIPE, dar care tace și nu ia nicio atitudine. Astfel, devine părtaș. Sursele reporterilor BZI au transmis faptul că, în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, încă din ziua publicării articolului „Procurorul general Alex Florența trebuie să se sesizeze în cazul MIPE, cu privire la incidentul de securitate”, (2 decembrie 2025), în care am prezentat modul în care această bază de date a fost descărcată și miza în valoare de zeci de milioane de euro din spate, conducerea MIPE a reacționat. Însă, reacția nu a fost una de transparentizare a situației, ci mai degrabă de presiune asupra angajaților pentru a afla cine a avut curajul să transmită presei ilegalitățile din minister. Adică au aplicat exact metoda USR-istă: „mușcă și fugi”. Deși credem că le-ar sta mai bine cu doctrina „fură și fugi”. Adică, ei, în loc să spună că se lasă de furat, ei se acoperă prin presiune și șantaj asupra angajaților. „După ce ați publicat articolul pe data de 2 decembrie 2025, s-a făcut ședință; toți angajații de la IT au fost chemați și li s-a spus clar că vor fi dați toți afară, pentru că ei sunt cei care au dat informațiile presei. În aceeași zi, toți am primit o înștiințare semnată de ministrul Dragoș Pîslaru și de secretarul general Marilena Nicoleta Balabuti. Aceasta avea ca subiect: «Măsuri privind păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu și confidențialității»”, au spus surse din cadrul ministerului. În documentul mai sus menționat, Pîslaru a adus la cunoștința angajaților din MIPE faptul că datele și documentele din minister nu pot fi divulgate. Adică, Pîslaru încearcă cu tot dinadinsul să pună pumnul în gură angajaților care nu sunt de acord cu frauda din MIPE. „Prin prezenta, vă aducem la cunoștință că informațiile, documentele și datele obținute în cadrul activității profesionale nu pot fi divulgate sau utilizate în scopuri personale ori neautorizate. În acest sens, pentru protejarea intereselor instituției și menținerea unui climat profesional sigur și responsabil, vă reamintim obligația de a respecta prevederile art. 439, coroborate cu prevederile art. 551 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia funcționarii publici și personalul contractual «au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu aplicarea dispozițiilor în vigoare privind liberul acces la informațiile de interes public. Totodată, precizăm că, potrivit art. 492, alin. (2) lit. f) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 96 lit. h) din Regulamentul intern al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, aprobat prin Ordinul ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 135/28.01.2025, nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea administrativ-disciplinară a angajaților ministerului»”, este mesajul trimis, prin înștiințarea mai sus menționată, de ministrul Dragoș Pîslaru angajaților din MIPE. Inclusiv președintele Nicușor Dan recunoaște că România este o țară coruptă Pe data de 1 decembrie 2025, de Ziua Națională a României, inclusiv președintele Nicușor Dan a confirmat faptul că România este o țară coruptă. „România este o țară coruptă, și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția, și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși, suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani. E adevărat și că toată corupția din toată această perioadă ne-a ținut înapoi. Puteam să fim mult mai departe și să trăim mult mai bine față de cum trăim azi. E adevărat și că, în ultimele luni, nu am văzut corupție la vârful statului român”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Cu toate acestea, USR-iștii nu se mai opresc din furat, dar pozează în cei mai corecți politicieni. Dar, probabil, în următoarea perioadă, toată situația se va clarifica, pentru că mai mulți parlamentari au făcut sesizări către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), către Oficiul European de Luptă Antifraudă și, nu în ultimul rând, a fost trimisă inclusiv o interpelare către Ministerul Justiției. În acest sens, așteptăm cu interes reacția instituțiilor competente, cu privire la situația frauduloasă semnalată în cadrul MIPE. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru ar trebui să își dea demisia de urgență, pentru că amândoi participă la un furt uriaș. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE! Femeia este imaginea fidelă a incompetenței
Alina Gîrbea, cumnata păduchelui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE. Aceasta nu are competențe și nu a lucrat niciodată cu fondurile europene Deși premierul Ilie Bolojan susține sus și tare că el nu face altceva decât să muncească pentru bunăstarea poporului român, numirea Alinei Gîrbea în funcția de secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este dovada că tot ce contează sunt relațiile politice, rudeniile, pilele și devalizarea României pas cu pas. Deși, în țară, există profesioniști care pot ocupa o astfel de funcție, păduchele Cătălin Drulă a plasat-o pe cumnata Alina Gîrbea în funcția-cheie pentru propriile beneficii și probabil pentru viitoarele manevre pe bani europeni, plănuite de USR. Piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE Numirea Alinei Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, în funcția de secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ridică, în continuare, numeroase semne de întrebare privind competența sa. Piloasa de la MIPE nu are nicio experiență relevantă în domenii esențiale pentru această poziție, cum ar fi: managementul programelor cu fonduri europene, coordonarea financiară a investițiilor publice, elaborarea și implementarea PNRR, gestionarea autorităților de management, legislație bugetară sau administrație publică națională! Deci e o incompetentă care este plătită doar pentru că este cumnata păduchelui Drulă. Cu ce se poate lăuda Alina Gîrbea? Cu faptul că a ajuns să ocupe funcția de secretar de stat, deși habar nu are ce înseamnă să lucrezi cu fonduri europene, pentru că aceasta a fost consilier parlamentar, funcționar la Comitetul Economic și Social European, apoi membru în cabinete din Parlamentul European și responsabil de comunicare în cadrul Comisiei Europene. Activitatea sa s-a concretizat, în decursul anilor, pe monitorizare politică, redactare de discursuri, analiză de politici europene și organizare de evenimente. Adică, o astfel de experiență poate să fie utilă cel mult în zona de relații internaționale sau comunicare, nicidecum pentru a ocupa funcția de secretar de stat în MIPE. Alina Gîrbea nu are ce căuta în MIPE! Ilie Bolojan, Nicușor Dan și Cătălin Drulă susțin incompetența Trebuie precizat că funcția de secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene presupune experiență tehnică nu pe comunicare, ci în funcționarea autorităților de management, în sistemele MySMIS, în procedurile de absorbție, audit și control financiar. Alina Gîrbea nu are aceste competențe. Mai mult, aceasta nu a dat niciodată niciun concurs și nici nu a fost angajată nici la Parlamentul European, nici la Comisia Europeană. Cumnata lui Drulă s-a ocupat de consiliere și comunicare și nu a ocupat funcții executive sau administrative. Iar, din această cauză, este din ce în ce mai clar și incontestabil faptul că prin această numire urmează o manevră de sute de milioane de euro. Mai exact, cotidianul BZI a aflat pe surse faptul că a fost dată undă verde pentru copierea bazei de date a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar acest lucru este numit „incident de securitate”. Paravanul este un așa-zis proiect, care se va dovedi a fi unul fraudulos, prin care se vizează crearea unui site și a unei aplicații de 100 de milioane de euro. Pentru a nu crea suspiciuni și pentru a justifica motivele pentru care această bază de date a fost copiată, s-a prezentat populației faptul că MIPE dorește doar transparentizarea proiectelor din Programul Național de Redresare și Reziliență. Însă, se pare că situația a început să fie investigată de SRI, iar STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) va fi tras de „mânecă”. Mai mult, sursele reporterilor BZI au transmis că, recent, șeful STS, Ionel-Sorin Bălan, s-a deplasat personal la MIPE pentru a mușamaliza toată situația. Deci, ar trebui Parchetul General să își facă treaba și să înceapă să ancheteze aceste numiri abuzive. Astfel, piloasa Alina Gîrbea, cumnata lui Cătălin Drulă, a fost numită abuziv în funcția de secretar de stat în MIPE. Aceasta nu are competențe și nu a lucrat niciodată cu fondurile europene. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Se pregătesc manevre la nivel înalt! Iată de ce păduchele Cătălin Drulă și-a plasat cumnata în funcția de secretar de stat în MIPE
Manevre la cel mai înalt nivel se întâmplă zilele acestea în România. Totul a început când păduchele Cătălin Drulă și-a plasat cumnata, pe Alina Roxana Gîrbea, ca secretar de stat în MIPE Se pare că la mijloc este vorba de sute de milioane de euro, iar serviciile secrete, în loc să urmărească ce fac USR-iștii, pun mâinile la ochi. Drulă a făcut o mutare importantă și și-a plasat un om-cheie exact acolo unde se învârt cei mai mulți bani, totul pentru ca planul să fie dus la bun sfârșit. Se pregătesc manevre la nivel înalt! De ce Cătălin Drulă și-a plasat cumnata ca secretar de stat în MIPE Mari semne de întrebare se ridică în ceea ce privește numirea Alinei Roxana Gîrbea ca secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în locul unui profesionist. Se pare că la mijloc este vorba despre o manevră de sute de milioane de euro. Mai exact, cotidianul BZI a aflat pe surse faptul că a fost dată undă verde pentru copierea bazei de date a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Paravanul este un așa-zis proiect, care se va dovedi a fi unul fraudulos, prin care se vizează crearea unui site și a unei aplicații de 100 de milioane de euro. Pentru a nu crea suspiciuni și pentru a justifica motivele pentru care această bază de date a fost copiată, s-a prezentat populației faptul că MIPE dorește doar transparentizarea proiectelor din Programul Național de Redresare și Reziliență. Însă, se pare că situația a început să fie investigată de SRI, iar STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) va fi tras de „mânecă”. În acest caz, ne întrebăm: cum este posibil ca serviciile secrete să nu urmărească ce fac USR-iștii? Aceste baze de date – devalizate, copiate de aceștia – vor fi foarte valoroase în viitor, iar acum este cât se poate de clar faptul că Drulă și-a plasat cumnata, pe Alina Roxana Gîrbea, în MIPE. Probabil, în următoarea perioadă, va începe și scurgerea de bani pe diferite direcții știute doar de USR, iar acestea vor fi mascate prin proiecte pompoase. Reprezentanții USR vor începe să iasă și să declare că viitoarele proiecte sunt absolut necesare pentru România, dar nu vor spune că, de fapt, vor să mai fure vreo 50 de milioane de euro din minister. Însă, aceștia sunt oamenii lui Ilie Bolojan și ai lui Nicușor Dan: ei fac acum tot ce pot pentru a se îmbogăți și mai mult și pentru a duce țara într-un colaps financiar și mai mare. Aceasta este liniștea pe care o afișează PNL, PSD, UDMR și minoritățile, o liniște parșivă și ordinară, care le permite „păduchilor” să se extindă pe absolut tot corpul României, iar din spate vin șobolanii să spintece tot. Românii se adaptează inconștient la condițiile de viață! Oamenii suferă de „Revelarea metodei”, un mecanism psihologic, explicat îndeaproape de Michael A. Hoffman Lipsa de reacție pe care românii o au la provocările, la mârșăviile și planurile mafiote ale actualei guvernări este explicată clar de Michael A. Hoffman – un autor cunoscut pentru lucrările sale despre psihologia socială, manipulare și societăți secrete. Acesta face referire la un mecanism pe care îl numește „Revelation of the Method”, „Revelarea metodei”. Mai exact, nu vorbim doar de pasivitate; lipsa de reacție a românilor este o adaptare inconștientă la condițiile actuale de viață, care sunt dure și din ce în ce mai grele. Hoffman ar spune că aceasta este faza în care cei care controlează puterea pot trece la acțiuni mai dure, fără opoziție. Cum este și cazul României. Actuala conducere „ștrangulează” populația cu măsuri grele, prin care scad nivelul de trai, iar oamenii privesc tăcuți și nu acționează. Este stadiul în care societatea se află într-o transă hipnotică profundă, aparent stabilă pentru unii, dar fragilă și vulnerabilă în esență. Conform interpretării lui Hoffman, în ultima fază a procesului de degradare și control social, elita sau grupurile de putere nu mai acționează din umbră, ci încep să își dezvăluie intențiile și acțiunile direct, în fața populației. În România, acest test se întâmplă cu oamenii, cu cetățenii. Românii nu mai reacționează, pentru că au intrat într-o transă și încă au falsa iluzie că se descurcă. Însă, atunci când vor trăi fix ca negrii din triburile africane, aceștia își vor da seama că au greșit cumplit. Manevre la cel mai înalt nivel se întâmplă zilele acestea în România. Totul a început când păduchele Cătălin Drulă și-a plasat cumnata, pe Alina Roxana Gîrbea, ca secretar de stat în MIPE. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ce spune MIPE despre casa cumpărată de Dragoș Pîslaru în Belgia și decontările pentru cazare în deplasările la Bruxelles
După ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora cazarea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost plătită din bani publici în vizitele sale la Bruxelles, deși are o casă acolo, ministerul a reacționat cu un răspuns. Reprezentanții Ministerului afirmă că ministrul nu deține o locuință în capitala Belgiei. „Domnia sa a achiziționat recent o casă în Flandra, la care a avut acces efectiv începând cu data de 5 august 2025, odată cu finalizarea formalităților legale și predarea proprietății. Prin urmare, în perioada vizată de articol, ministrul nu avea în proprietate o locuință utilizabilă în Belgia”, se arată într-un drept la replică al Ministerului. În ceea ce privește decontarea cazării, Ministerul susține că orice referire la faptul că aceasta s-a făcut „în condițiile în care ministrul deține o locuință în Bruxelles” este eronată. „Toate cheltuielile de cazare aferente vizitelor oficiale anterioare au fost realizate strict în baza legislației și a procedurilor aplicabile deplasărilor externe ale membrilor Guvernului României. Pentru reducerea costurilor suportate de bugetul public, ministrul Dragoș Pîslaru a ales, ori de câte ori a fost posibil, zboruri low-cost sau clasă economică. Toate deplasările oficiale s-au desfășurat în condiții de maximă prudență financiară, tocmai pentru a demonstra responsabilitate în utilizarea resurselor publice”, se mai arată în răspunsul Ministerului. „Ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare” MIPE a oferit inclusiv clarificări depsre obiectivele deplasărilor lui Dragoș Pîslaru: „renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces extrem de complex și esențial pentru protejarea investițiilor, discuțiile privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, optimizarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței mecanismelor de implementare”. Ministerul mai adaugă că importanța acestor subiecte pentru România a necesitat prezența directă a lui Dragoș Pîslaru în întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai altor instituții europene relevante, precum și cu oficiali ai Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles. „Separat de aceste vizite oficiale, ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare. Toate cheltuielile aferente acestor vizite private au fost suportate integral din resurse personale. Reiterăm că toate costurile deplasărilor oficiale sunt documentate, comunicate public și respectă cadrul legal. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne angajat în transparență, responsabilitate și utilizarea corectă a banului public, în interesul exclusiv al cetățenilor români”, conchid reprezentanții Ministerului. Reacția MIPE vine după ce site-ul Oficiul de Știri a scris că Dragoș Pîslaru a decontat peste 3.000 de euro din bani publici pentru cazare în cinci vizite în scop de serviciu la Bruxelles, deși ar deține o casă acolo. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea RECOMANDĂRILE AUTORULUI: În 2017, Digi24 îi lua un interviu „ideologului lui Putin”. Ce s-a întâmplat cu predicțiile lui Dughin despre Rusia, Occident și Trump, în 2025 Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: „Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington” / „Susținem propunerea unei trilaterale” Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul BNR și prezintă date surprinzătoare
Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să finalizeze și să clarifice ultima rundă de negocieri cu Bruxelles-ul privind PNRR-ul (Planul Național de Redresare și Reziliență), ca să știe exact când și în ce ordine vor cere banii de la Uniunea Europeană, arată un memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de joi. Propunerile Guvernului: transmiterea pachetului de documente necesare revizuirii PNRR; continuarea procesului de renegociere și agrearea cu COM (Comisia – n.red.) a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv cu negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea); agrearea calendarului final și stabilirea secvenței cererilor de plată. Principiile de negociere care au stat la baza propunerii de ajustare a PNRR au avut ca obiectiv principal eficientizarea utilizării fondurilor alocate investițiilor incluse în plan. Aceste principii au fost formulate având în vedere recomandările orizontale ale Comisiei Europene, după cum urmează: asigurarea continuării tuturor recomandărilor specifice de țară; garanția contribuției planului la atingerea obiectivelor privind tranziția verde și digitală, în conformitate cu procentele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/241; corelarea nivelului de realizare privind indicatorii de rezultat cu bugetele alocate, prin reducerea proporțională a alocărilor financiare în cazul diminuării acestora; maximizarea eficienței în utilizarea componentei de grant; menținerea în plan exclusiv a investițiilor care prezintă cele mai ridicate șanse de a fi implementate în termenul prevăzut de regulament”, se arată în document. Ce s-a stabilit în urma renegocierii PNRR din 15 iulie Componenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. euro. De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld. euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR. Ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de RO și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro (capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program. Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreată cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8,06 mld. euro sub formă de împrumuturi), se arată în memorandumul citat. Toate aceste date au fost prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă, pe 15 iulie, la Palatul Victoria. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul Dragoș Pîslaru anunță că va face MILITĂRIE pentru a grăbi progresul PNRR. Care este stadiul renegocierii cu Comisia
România este pe cale să închidă renegocierile pentru rearanjarea proiectelor incluse în PNRR, pentru a reduce pe cât posibil să piardă banii alocați, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, miercuri, în conferința de presă organizată pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. În acest scop, demnitarul a dat asigurări că o sa facă militările cu ministerele de resort, indiferent de „popularitatea” pe care și-ar atrage-o în Guvern. Dragoș Pîslaru a anunțat că se așteaptă ca în zilele următoare să finalizeze renegocierea PNRR cu oficialii Executivului de la Bruxelles. „Vestea bună este că suntem foarte aproape de finalizarea renegocierii. Foarte aproape înseamnă că speranța noastră este că astăzi, când am un call, un apel cu doamna Céline Gauer (director general al Comisiei Europene – n.r.) la ora 16:30 și respectiv mâine, când mai sunt eventual de rezolvat ultimele lucruri tehnice, să închidem practic cu un acord pe sume, deci pe sumele legate de componenta de grant și de investiții”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie. „Acest lucru ne-ar permite mai întâi să trecem prin grafic, ca, în timpul verii, luna august să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei, ce va avea loc în septembrie – deci practic pregătim ceea ce se numește «cover note» și toate detaliile tehnice pentru aceste sume. Vom avea din partea Comisiei o foarte mare deschidere pe care am negociat-o – și mi se pare că este una din veștile cele mai bune – de a simplifica major jaloanele și țintele. Deci de la 580 și ceva câte aveam inițial și din care mai avem încă niște sute bune, să putem ajunge la o înjumătățire a jaloanelor și țintele rămase și cu o simplificare fundamentală a descrierii acestora. Acest lucru ar însemna că în septembrie Comisia să-și termine evaluarea, astfel încât pe 20 octombrie la ECOFIN, la Consiliu, să putem avea planul aprobat și evident, ceea ce se numește noul CID, adică noul cadru pe care de care avem nevoie pentru a formaliza aceste elemente”, a detaliat demnitarul. În paralel, a detaliat ministrul, se lucrează la cererea de plată patru. „Cererea de plată patru trebuie să cuprindă toate investițiile pe care le-am terminat în perioada aceasta și pe care vrem să o depunem imediat, în două, trei zile după confirmarea în Consiliu, de comun acord cu Comisia, planul, fiind că în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată patru”, a anunțat Dragoș Pîslaru. Un tablou de bord în pregătire În acest context, ministrul a apreciat colaborarea din interiorul Executivului. „Ceea ce este foarte important e că negocierea aceasta pe care am avut-o în ultima vreme nu ar fi fost posibilă fără o colaborare de echipă la nivelul Guvernului. Știu că conferința mea de presă anterioară a cauzat o grămadă de lucruri și de reacții în spațiu public, dar cred că este foarte important acuma să clarificăm unde suntem cu discuțiile. După cum știți, încercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeană să păstrăm o serie întreagă de proiecte care fuseseră considerate irecuperabile de către Comisia Europeană, să accelerăm și să găsim soluțiile pentru ca ele să nu fie pierdute din PNRR”, a subliniat șeful MIPE. „În perioada următoare veți vedea practic cum se așează întreaga matrice de proiecte, astfel încât să vedem cum proiectele prioritare, rest de spitale, autostrăzile care se mută, își vor continua finanțarea așa cum ne dorim. Este adevărat însă că vor exista și proiecte care, mai ales cele care nu au început încă sau nu au reușit nici măcar să ia avizele, pentru care va trebui, la nivelul coaliției, să existe o decizie legat de viitorul acestuia, așa cum este și discuția pe Anghel Sagliny sau pe alte tipuri de programe similare”, a spus ministrul. „Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat Dragoș Pîslaru. Șeful MIPE a anunțat cu această ocazie că în luna august se va lucra la un tablou de bord pentru a vedea stadiul PNRR. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem cât mai curând o imagine care să poată fi urmărită și public cu privire la progresul PNRR. Evident, voi avea această plăcere să vin în conferință de presă în fața dumneavoastră, dar cred și mărturisesc că este un lucru la care țin, aș vrea să am și publicul, românii alături de noi în implementare a PNRR, astfel încât odată ce am bătut în cuie pe ce ne concentrăm un an de zile – ăsta e termen, până în august 2026 -, să știm împreună ca țară, aceste proiecte nu sunt numai proiectele unui minister sau unei alte instituții sau coordonate de MIPE, sunt proiectele României și orice putem să facem ca să ni le ducem la bun sfârșit trebuie făcut”, a subliniat ministrul. „Îmi doresc un proces de mobilizare național” Ministrul a subliniat că actualul obiectiv este implementarea PNRR. Pentru asta vreau ca din septembrie să poată să vadă toată lumea care e stadiu implementat. Mi se pare absolut firesc, este un exercițiu de transparență, evident, de la prim-ministru până la ultimul cetățean din România să poată exista această transparență legată de progres. Vom avea un exercițiu de asistență tehnică cu Banca Mondială, finanțat de Comisia Europeană, la care va avea, sper, în septembrie acest rezultat”, a detaliat ministrul. „Ce vă zic că se va întâmpla este că, odată ce închidem perioada asta de incertitudine de peste un an de zile legată
Dragoș Pîslaru anunță o ECONOMIE de 40,3 milioane de lei după reforma la nivelul MIPE. De unde s-au tăiat costuri
După reducerea salariilor, a posturilor și a cheltuielilor administrative, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a estimat o economie la nivelul instituției de câteva zeci de milioane de lei, urmând ca lunile următoare să încerce și reducerea costurilor cu chiriile, fie prin renegocierea cu actualii proprietari, fie prin comasarea sediilor, în teritoriu. Dragoș Pîslaru a detaliat, într-o conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat, stadiul reformei pentru reducerea cheltuielilor administrative și eficientizare a proceselor interne de la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. „Ca urmare a analizei și măsurilor din ultima lună, vă pot spune că avem proiecția pentru august – decembrie de realizare o economie de 40,3 milioane de lei. Puteți să puneți în comparație cu alte ministere, noi zicem că fiind un minister mai mare și suma e mai mare și în competiția pe ministere, vă faceți dumneavoastră calculele cine reduce mai mult și cum reduce. Între noi fie vorba, eu acuma zâmbesc, dar e un zâmbet amar pentru că o bună parte din aceste lucruri vin din cheltuielile salariale care au fost reduse și evident că, după cum vă imaginați, un început de mandat în condițiile în care colegii iau o lovitură de 22,7% din venitul net nu este neapărat un lucru foarte bun”, a declarat Dragoș Pîslaru. Pe lângă reducerile salariale, s-au tăiat și numărul angajaților, respectiv 77 de posturi tăiate, după ce angajații au plecat voluntar, nu concediați. Ministrul a cerut o reducere cu 20% a chiriilor În ceea ce privește cheltuielile de funcționare – sedii, servicii de întreținere – ministrul a admis că nu a fost încântat de costul chiriilor din minister, chiar dacă mai bine de jumătate din aceste cheltuieli sunt finanțate din fonduri europene. „Dar ca să fie foarte clar, cu sprijinul doamnei secretar general, căreia-i mulțumesc foarte mult, am dat pur și simplu sec peste tot, la toți furnizorii de spații de închiriere, un mesaj prin care le cerem ca până la sfârșitul anului cel puțin să avem o reducere de chirie de 20%. Mi se pare că e o chestiune de solidaritate pe care o avem împreună. Până la urmă, Ministerul este unul din clienții fundamentali în zona asta de S Park și nu numai, și la sumele pe care le plătim, sunt convins că putem face un efort în comun cu cei care ne țin în spațiu. Și acest lucru este valabil și pentru toate sediile pe care ministerul le are în teritoriu”, a anunțat ministrul. La întrebarea reporterului Gândul, ministrul a pus că este vorba de sute de mii de euro pe lună pe care îi se plătesc pe chirii, jumătate fiind acoperite de minister. În plus Dragoș Pîslaru a anunțat un plan, de la 1 ianuarie, de a comasa eventual sediile pentru care plătește chirii în țară cu cele ale agențiilor în dezvoltare regională. Și deplasările externe ale ministerului au fost fie anulate complet, fie reduse și, la capitolul cheltuieli cu formarea profesională a personalului, o reducere de 25%. Mai mult, ministrul își propune o scădere a costurilor prin creșterea gradului de digitalizare. Sursa foto: Alexandra Pandrea / Mediafax Foto
Dragoș Pîslaru: În ședința de guvern am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru INVESTIȚII în domenii cheie
„Luni, în ședința de guvern, am agreat 2,54 de miliarde de euro pentru investiții în domenii cheie, unde Comisia Europeană s-a convins că le putem termina până la august 2026, deci pot rămâne în componenta de împrumut”, anunță marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru. Potrivit lui Pîslaru, de la 5 spitale agreate cu Comisia pentru a fi finalizate în august 2026 din bani europeni, s-a ajuns la „încă 7 spitale”. „Discutăm de transformarea digitală a administrației publice centrale, proiect la ADR, Agenția de Digitalizare care ține de Ministerul Economiei. La partea de energie discutăm de producția de hidrogen verde, de producția CHP și de lanțul de baterii, proiecte inovative care au avut întârzieri și la care, parțial, anumite contracte ar trebui să renunțăm, dar le-am repus pe masă. Discutăm la Ministerul Apelor și Mediului în principal de sistemele apă-canal, dar și de recâștigarea, față de ultima poziție, a măcar 2000 de hectare de împădurire adițională, deși ajunge la 20.000 de suprafețe noi împădurite și, poate foarte important de menționat, discutăm la Ministerul Sănătății de menținerea integrală a obiectivului legat de centre comunitare integrate, de cabinete de planificare familială și, atenție, de recuperare față de situația pe care v-am deschis-o în prima săptămână, de la cele cinci spitale care erau cumva agreate și de Comisia Europeană că sunt fezabil de a fi finalizate până în august 2026… încă șapte spitale. Asta este o discuție foarte importantă, după cum vă puteți imagina”, adaugă șeful MIPE. Ministrul dă asigurări că „România nu pierde niciun euro din componenta nerambursabilă” din PNRR. „Noi am tot strâns dovezi cu privire la acest lucru, că ele pot fi terminate până la sfârșitul lunii august 2026, deci pot să rămână în componenta de împrumut din PNRR”, conchide Pîslaru. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Dragoş Pîslaru s-a întâlnit cu sindicaliştii din MIPE. Despre ce au discutat
„Am avut astăzi (marţi – n.r.) o primă întâlnire constructivă cu reprezentanţii Sindicatului „MIPE Normalitate” din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cărora le mulţumesc. Am fost şi voi fi întotdeauna un susţinător al dialogului social, al transparenţei şi al respectului reciproc — valori fără de care nu putem construi o instituţie eficientă, echitabilă şi performantă. Alături de colegii din sindicat, am discutat aplicat despre principalele lor nemulţumiri şi preocupări: de la volumul de muncă şi lipsa personalului în anumite zone critice, până la chestiuni ce ţin de salarizare, recunoaşterea efortului profesional şi nevoia unui climat de muncă în care vocea fiecăruia să conteze”, anunţă Dragoş Pîslaru. El afirmă că, zilele următoare, va analiza în detaliu soluţiile posibile, în limitele cadrului legislativ existent şi ţinând seama de contextul dificil al finanţelor publice din România. „Ne vom reaşeza apoi la masa dialogului pentru a decide împreună paşii următori. Cred cu tărie că doar prin parteneriat şi comunicare sinceră putem face din MIPE un model de funcţionare pentru administraţia publică din România, aşa cum ne dorim cu toţii. Iar acest drum începe prin dialog şi colaborare”, încheie Pîslaru. Executivul a decis, prin ordonanţa de urgenţă aprobată în şedinţa de luni, limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv. De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare. „Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv”, transmite Guvernul. Măsurile intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 şi se aplică până la data de 31 decembrie 2026, potrivit Executivului.
Pașii pe care trebuie să îi facă România pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR. Deocamdată va încasa 1,3 miliarde euro
Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, a transmis, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, au anunțat, joi, oficialii MIPE. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. „Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE. Potrivit instituției, România a inregistrat o serie de progrese pentru validarea cererii de plată 3. De aminitit că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară. Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), respectiv: Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale. Potrivit MIPE, ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro. Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro), arată MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează: În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie; Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024; Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme. România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României”, potrivit instituției. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderarea la blocul comunitar. „România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România. Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele