Etichetă: mircea abrudean

Mircea Abrudean, mesaj după atacurile la adresa lui Cristian Tudor Popescu: Gestul de intimidare trebuie anchetat de instituțiile abilitate

Într-o postare încărcată pe contul său de Facebook, Mircea Abrudean a scris că „intimidarea unui jurnalist pentru opiniile sale este inacceptabilă și trebuie condamnată fără echivoc”. „Protejarea drepturilor jurnaliștilor înseamnă inclusiv protejarea dreptului fiecărui cetățean de a vorbi liber”, continuă președintele Senatului. Gesturile „nu trebuie trecute cu vederea” Gesturile de intimidare „nu trebuie trecute cu vederea și care n-ar trebui să intre într-o normalitate”, susține el. Mai mult, consideră că astfel de gesturi „trebuie anchetate de instituțiile abilitate”. „Indiferent despre cine este vorba, libertatea de expresie trebuie respectată în România”, afirmă Abrudean. Acesta precizează că astfel de gesturi care pot incita la violență, nu doar verbală, „nu ne fac bine și nu fac bine democrației”. Președintele Senatului susține că „este chiar un atac la libertatea presei și toate instituțiile din România trebuie să trateze cu maximă seriozitate acest lucru”. Nicușor Dan a reacționat și el în urma atacurilor Și Nicușor Dan a descris atacurile la adresa jurnalistului drept „inacceptabile”. „Libertatea presei este garantată de Constituție, iar ea nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”, a transmis Nicușor Dan. Reacțile lui Mircea Abrudean și ale lui Nicușor Dan vin după mai multe gesturi și mesaje ale susținătorilor lui Călin Georgescu din fața Arestului Central. Acestea au fost îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu, în urma pozițiilor exprimate de acesta în spațiul public.

Audieri Guvern. Avize favorabile pentru Țoiu, Abrudean și Pîslaru

Zece miniștri propuși de alianța PNL-USR-UDMR pentru a face parte din Guvernul Mureșan sunt audiați marți, 29 septembrie, în comisiile de specialitate ale Parlamentului României. Audierile au început la ora 10:00 și sunt programte până după ora 19:00. Gândul a acoperit toate evenimentele din prima parte a zilei de audieri. Toate informațiile și imaginile sunt disponibile, în ordine cronologică, AICI. Până în acest moment, Mircea Abrudean (PNL), propus ca vicepremier și ministru al Afecerilor Interne, Dragoș Pîslaru (PNL), propus ca minsitru al Investițiilor și Proiectelor Europene și Oana Țoiu (USR), propunerea pentru Ministerul Afecerilor Externe, au primit aviz pozitiv. Pe de altă parte, Raluca Turcan (PNL), propusă ca ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, respectiv Oana Gheorghiu (PNL), propusă ca ministru al Sănătății, au primit aviz negativ. UPDATE: A început audierea fostei judecătoare Andrea Chiș, propusă ca ministru al Justiției din postura de independent susținut de toate cele trei partide ale Coaliției. „Este o onoare pentru mine să fiu astăzi aici. Am fost judecător peste 28 de ani, din care, timp de șase ani, membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Referitor la programul de guvernare, acesta este adresat, în special, justițiabilului și societății. În primul rând, dorim să ne asigurăm că cererea unui justițiabil ajunge, de îndată, la judecător. Avem un proiect privind normarea activității instanțelor, prin care se dorește, în perspectivă, ca anumite dosare să fie omise de la repartizarea aleatorie”, a declarat Andrea Chiș în deschiderea discursului. UPDATE: Oana Țoiu (USR), propusă ca ministru al Afacerilor Externe, a primit aviz pozitiv, cu 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”.

Siegfried Mureșan, declarație controversată despre Ilie Bolojan

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a făcut vineri, 25 septembrie, o declarație controversată despre Ilie Bolojan, premierul demis în urmă cu aproape cinci luni. Cu o zi înainte de depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri la Parlament, liberalul a lăudat activitatea șefului din fostul Guvern cu puteri depline și a precizat că „este convins” că acesta „va mai face multe lucruri bune pentru România, indiferent de poziția pe care o ocupă în stat”. Declarația a apărut cu doar câteva ore înainte ca europarlamentarul să prezinte lista finală a celor 16 miniștri care vor face parte din Executivul său – dacă acesta va primi votul de învestitură – listă pe care nu se regăsește și numele lui Bolojan. Totuși, mai multe surse politice au susținut că liderul PNL ar fi fost propus pentru a fi unul dintre cei trei vicepremieri, lucru care, în cele din urmă, nu s-a întâmplat.  Loading … „Nu vor mai fi vicepremieri care să nu facă nimic, care să ia doar ordine” / „Apreciez lucrurile bune pe care domnul Bolojan le-a făcut în România” În cazul în care Guvernul Mureșan va primi cele minimum 233 de voturi necesare pentru a fi învestit de Parlament, noul Executiv al României va avea în componență trei vicepremieri, câte unul din partea fiecărui partid al coaliției. Este vorba de Mircea Abrudean (PNL), care va fi și ministru al Afacerilor Interne, de Radu Miruță (USR), căruia îi revine și Ministerul Apărării Naționale, și de Tanczos Barna (UDMR), care va ocupa și funcția de minsitru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Nu vor mai fi vicepremieri care să nu facă nimic, care să ia doar ordine de la partide. Fiecare vicepremier va conduce un minister și va avea de lucru. Am spus că nu confirm și nu infirm (n.r. – dacă Ilie Bolojan va fi vicepremier în Guvernul meu). Despre domnul Bolojan vă pot spune că apreciez mult lucrurile bune pe care le-a făcut în România în ultimii ani. Le vedem cu toții, la Oradea, la Bihor și le-am văzut în Guvernul României. Sunt convins că va mai face multe lucruri bune pentru România în următorii ani, indiferent de poziția pe care o ocupă în statul român”, a declarat Siegfried Mureșan cu câteva ore înainte de a prezenta lista finală a miniștrilor. Siegfried Mureșan și Ilie Bolojan | Sursa foto: Facebook Mureșan îl laudă pe Bolojan, dar critică „numărul mare” de vicepremieri din Guvernele precedente / Guvernul Bolojan a pornit la drum cu cinci Siegfried Mureșan afirmă că, în Executivul său, nu vor mai fi vicepremieri care „să nu facă nimic și care să ia doar ordine de la partide”. Liberalul mai spune că numărul acestora a fost redus la trei și că toți „vor avea de lucru”. Declarația apare în contextul în care Guvernul condus de același Ilie Bolojan căruia europarlamentarul îi recunoaște meritele a pornit la drum cu nu mai puțin de cinci vicepremieri. În total au fost șapte persoane care au ocupat funcția de vicepremier, într-o anumită perioadă de timp. Patru dintre acestea încă au statutul de viceprim-ministru interimar. Cătălin Predoiu (PNL): 23 iunie 2025 – prezent Tanczos Barna (UDMR): 23 iunie 2025 – prezent Oana Gheorghiu (PNL): 30 octombrie 2025 – prezent Radu Miruță (USR): 23 decembrie 2025 – prezent Marian Neacșu (PSD): 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026 Ionuț Moșteanu (USR): 23 iunie 2025 – 28 noiembrie 2025 Dragoș Anastasiu (independent): 23 iunie 2025 – 27 iulie 2025 Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Înainte ca premierul desemnat să prezinte lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din Guvernul său, mai multe surse politice susțineau că numele lui Ilie Bolojan se regăsește în categoria viceprim-miniștrilor. Totuși, în ciuda zvonurilor, liderul liberalilor nu este inclus în Cabinetul lui Siegfried Mureșan și nu va ocupa nicio funcție de conducere în noul Executiv. Pe de altă parte, europarlamentarul a afirmat, în repetate rânduri, că își dorește să continue „reformele începute de Ilie Bolojan” – aspect care reiese și din programul său de guvernare. Mai nou, Mureșan spune că premierul demis „va mai face multe lucruri bune pentru România, indiferent de poziția pe care o va ocupa în stat”. La momentul actual, în afară de funcția de prim-ministru interimar, Bolojan mai este președinte al Partidului Național Liberal și senator de Bihor. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan / „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, este unul dintre mesajele transmise de Siegfried Mureșan cu privire la activitatea premierului demis. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Miniștrii propuși vor fi audiați luni și marți în comisiile din Parlament. Votul în plen va avea loc miercuri Candidații propuși de premierul desemnat Siegfried Mureșan pentru viitorul Guvern vor fi audiați luni, 28 septembrie, și marți, 29 septembrie, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului. Audierile încep luni, la ora 12:00, iar votul de învestitură pentru Cabinetul Mureșan este programat miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00. Programul complet, cu intervalul orar alocat fiecărui ministru propus, poate fi consultat AICI.

Guvernul Siegfried Mureșan: Lista completă a miniștrilor propuși

Premierul desemnat Siegfried Mureșan și-a prezentat vineri, 25 septembrie, lista completă de miniștri care vor face parte din Guvernul său, în cazul în care acesta va fi învestit de Parlament. Dintre cele 16 ministere, șapte sunt ale PNL, cinci ale USR, trei ale UDMR, iar unul dintre ele îi revine unui ministru independent. Este vorba de Ministerul Justiției, care va fi condus de fosta judecătoare Andrea Chiș, susținută de toate cele trei partide. De asemenea, câte un ministru de la fiecare partid va ocupa și funcția de viceprim-ministru.  Loading … Mai mult de jumătate dintre miniștrii lui Siegfried Mureșan au fost și în Guvernul demis al lui Bolojan Europarlamentarul a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din următorul Executiv cu puteri depline, în cazul în care va trece de votul Parlamentului. Pe lângă cele 16 nume, Mureșan a menționat și persoana care va ocupa funcția de Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Este vorba de inginerul Dan Reșitnec, din partea USR. Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru: Mircea Abrudean (PNL) Minsiterul Apărării Național și viceprim-ministru: Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru: Tanczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției: Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe: Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății: Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Raluca Turcan (PNL) Minsiterul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei: Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii: Bulcsu Koppany Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării: Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR) În afară de Mircea Abrudean, Cătălin Drulă, Andrea Chiș, Raluca Turcan, Sebastian Burduja, Bulcsu Koppany Ötvös și Dan Retișnesc, toți au făcut parte, într-o formă sau alta, din Guvernul condus de Ilie Bolojan și demis la începutul lunii mai. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Am propus oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea” / „Mâine facem următorul pas” „Aceasta este echipa cu care mergem în fața Parlamentului României. Am propus pentru fiecare minister oameni competenți, serioși și pregătiți să își asume responsabilitatea guvernării. Avem în față multă muncă. Oamenii așteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare și știe ce are de făcut pentru a le obține. Mâine depunem programul de guvernare și lista Guvernului și facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil și pregătit să înceapă munca din prima zi”, a scris Siegfried Mureșan în postarea publicată pe Facebook. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Surpriza USR : Cătălin Drulă, în madatul căruia nu s-a inaugurat niciun km de autostradă, se întoarce chiar la Transporturi Cea mai mare surpriză din Guvernul Mureșan vine de la USR. A fost readus în prim-plan Cătălin Drulă, propus la Ministerul Transporturilor. Este vorba de același omu căruia i se mai spunea și ,,zero kilometri’’, aluzie la faptul că, în mandatul său din perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, nu s-a construit niciun kilometru de autostradă. „Am demonstrat că putem guverna altfel: cu rezultate, nu cu promisiuni. Miniștrii USR au livrat reforme pe care România le aștepta de ani de zile, iar votul de astăzi le reconfirmă mandatul. Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați și un trai mai bun pentru fiecare român”, a declarat președintele USR, Dominic Fritz. Cătălin Drulă, propus de USR ca ministru al Transporturilor Aripa conservatoare din PNL, care a cerut susținere pentru Mureșan, „decapitată” complet de Ilie Bolojan Pe de altă parte, în lista propusă de liberali se află doar nume care fac parte din aripa partidului care îl susține pe liderul Ilie Bolojan. Niciunul dintre „disidenții” din grupul conservator al liberalilor – care i-au îndemnat pe parlamentari să voteze Guvernul Mureșan – nu a fost inclus în schema de guvernare. De asemenea, membrii Biroului Politic Național al PNL au validat în unanimitate programul de guvernare prezentat de europarlamentarul desemnat pentru a forma următorul Executiv cu puteri depline.

Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani

O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ.  Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?!  Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.

Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, chemați astăzi la audieri în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, în ancheta privind întâlnirea lor din august

Potrivit programului publicat de Senat, Comisia pentru Constituționalitate se reunește marți, de la ora 11.00, în Salonul Alb, pentru audieri în cadrul anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Ilie Bolojan este așteptat la ora 11:00, iar Simina Tănăsescu la ora 11:30. În cazul în care președinta CCR nu se prezintă, la aceeași oră este programată audierea unui angajat al Serviciului de Protecție și Pază. De la ora 13.00 sunt chemați președintele Senatului, Mircea Abrudean, directorul Cancelariei președintelui Senatului, directorul Cabinetului acestuia și directorul general al consilierilor președintelui Senatului. Comisia a solicitat și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului în ziua întâlnirii, inclusiv cele de pe căile de acces către biroul președintelui Senatului. Senatul a aprobat pe 24 august declanșarea demersurilor pentru ancheta parlamentară, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă. Întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public în prealabil. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să analizeze sesizări privind Legea Integrității. Ce au spus Bolojan și Simina Tănăsescu despre întâlnire Atât premierul, cât și președinta CCR au susținut că întrevederea a vizat exclusiv chestiuni administrative și că nu a fost discutat niciun dosar aflat pe rolul Curții Constituționale. Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea a fost legată de nevoia CCR de spații suplimentare pentru desfășurarea activității. Bolojan a respins criticile apărute după întâlnire și a afirmat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Premierul a susținut că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative și că acest lucru nu înseamnă că sunt discutate cauze aflate pe rol.

Ilie Bolojan, întâlnire cu Emil Boc la Primăria Cluj-Napoca. Ce au discutat cei doi

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, s-a întâlnit cu premierul demis Ilie Bolojan, la Primăria Cluj-Napoca. Discuțiile au vizat atât proiectele administrative și fondurile europene din PNRR, cât și teme politice de actualitate, susține Boc. Întâlnirea a avut loc după inaugurarea noului Centru de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie din Cluj-Napoca. Emil Boc: „Am discutat atât probleme administrative, cât și teme politice actuale” Emil Boc a anunțat întâlnirea printr-o postare pe Facebook. La discuții au participat și Daniel Buda, europarlamentar și președintele PNL Cluj, precum și Mircea Abrudean, președintele Senatului. „Întâlnire cu domnul Ilie Bolojan, prim-ministru și președinte PNL Împreună cu colegii mei, Daniel Buda, europarlamentar, președintele PNL Cluj și Mircea Abrudean, președintele Senatului, senator de Cluj, am avut plăcerea să ne întâlnim la primărie cu domnul Ilie Bolojan. Am discutat atât probleme administrative, inclusiv despre proiectele din PNRR, Clujul fiind un campion al absorbției acestor fonduri europene, cat și teme politice actuale. Întâlnirea a avut loc după ceremonia dedicată finalizării construcției unui nou spital la Cluj, Centrul de patologie cerebro-vascularā și neurochirurgie”, a scris Boc. Întâlnirea, după inaugurarea noului centru de neurochirurgie Discuția dintre cei doi a avut loc după ceremonia dedicată finalizării construcției noului Centru de Neurochirurgie și Patologie Cerebro-Vasculară al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. La eveniment a participat și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Proiectul are o valoare de 230,734 milioane de lei și a fost realizat cu finanțare prin PNRR, la care s-a adăugat o contribuție proprie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca de aproximativ 11,54 milioane de lei.

PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan

Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Mircea Abrudean, revoltat, după ce PSD și AUR își adjudecă conducerea ICR / Parteneriatul lor funcționează

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a acuzat PSD și AUR că au colaborat în Parlament la votul pentru noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), susținând că cele două partide și-au împărțit funcțiile de conducere ale instituției. Potrivit lui Abrudean, în urma votului desfășurat marți, PSD a obținut funcția de președinte al ICR, iar AUR una dintre pozițiile de vicepreședinte. „O nouă dovadă a colaborării” „AUR și PSD au confirmat astăzi, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, a afirmat președintele Senatului într-o postare publicată pe rețelele sociale. Acesta a susținut că votul reprezintă o nouă dovadă a colaborării dintre cele două formațiuni politice, pe care le acuză că acționează împreună atunci când este vorba despre împărțirea funcțiilor, fără a propune soluții pentru actuala situație politică. „Nu au venit cu nicio soluție” „Au reușit încă o dată să găsească o formulă de colaborare, după ce au dărâmat prin moțiune de cenzură un Guvern pro-reforme. Lucrează împreună când e vorba de propriile interese, dar nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării, deși a trecut o lună de când au declanșat criza politică în care ne aflăm”, a declarat Abrudean. Președintele Senatului a subliniat importanța Institutului Cultural Român, instituție aflată sub control parlamentar și responsabilă de promovarea culturii române în străinătate. Abrudean: „Rezultatele votului reflectă fidel relațiile dintre partidele politice” „Institutul Cultural Român nu este o instituție oarecare. ICR reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării peste hotare”, a transmis acesta. Mircea Abrudean a mai afirmat că rezultatul votului din Parlament reflectă mai fidel relațiile dintre partidele politice decât declarațiile publice ale acestora. „Votul de astăzi este încă un exemplu al felului în care relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”, a concluzionat președintele Senatului.

Gândul: Nr. 2 în stat, Mircea Abrudean, ar fi făcut nuntă după 7 ani de căsnicie, cu participarea lui Ilie Bolojan. Locația, deținută de băieții deștepți din energie

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi organizat în acest weekend o nuntă, în ciuda faptului că este căsătorit de aproximativ șapte ani cu Adina Abrudean, director în cadrul Curții de Conturi, potrivit informațiilor publicate de Gândul și confirmate de surse din interiorul Partidului Național Liberal. Potrivit acelorași surse, momentul ales nu ar fi fost întâmplător. Un liberal, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Gândul că organizarea evenimentului ar avea legătură cu poziția actuală a lui Abrudean în stat: „Acum are funcție. Și poate încasa mai mult. Simplu”. Evenimentul ar fi avut loc la un resort de lux din Cluj, detinut de „băieții deștepți din energie” Nunta ar fi avut loc la Issa Resort, un complex de lux din Turda, județul Cluj, cunoscut inclusiv pentru herghelia de cai. Conform informațiilor citate de Gândul, locația este frecvent utilizată pentru întâlniri ale unor grupuri politice și de interese din zonă. De asemenea, resortul este deținut de frații Simion și Teofil Mureșan, descriși în presa din România drept „băieți deștepți din energie” și, pe care, Bolojan i-a semnalat în repetate rânduri. În altă ordine de idei, invitații ar fi avut acces la facilitățile complexului, inclusiv la zona de agrement și la herghelia de cai. La eveniment ar fi participat și Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, care, potrivit Gândul, ar fi ajuns la nuntă după ce a aterizat pe aeroportul din Oradea. Context politic și posibile aspirații În vârstă de 41 de ani, Mircea Abrudean ocupă în prezent funcția de președinte al Senatului, fiind considerat al doilea om în stat. În trecut, a fost șef al cancelariei premierului Nicolae Ciucă. Potrivit informațiilor Gândul, Abrudean ar viza funcții importante în stat, inclusiv poziția de prim-ministru sau conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), rămasă vacantă după demisia lui Eduard Hellvig. În acest context, sursele citate susțin că ar fi încercat să obțină sprijin inclusiv din zona instituțională și religioasă, fiind menționat numele Patriarhul Daniel ca posibil intermediar în relația cu președintele Nicușor Dan. Informațiile privind organizarea evenimentului, participanții și contextul acestuia sunt bazate pe relatările și sursele citate de Gândul. Până în acest moment, nu există o reacție oficială din partea lui Mircea Abrudean.