Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice
Liberalizarea pieței energetice, începută acum câțiva ani, ar fi adevărata cauză a crizei economice de proporții cu care se confruntă România în prezent. Suntem campioni europeni la producția de energie, însă liberalizarea energetică a eșuat. Făcută haotic, disproporționat și cu un interes vădit de a umple buzunarele anumitor companii ale „băieților deștepți”, aceasta mușcă adânc din buzunarele românilor. Potrivit specialiștilor, ceea ce trebuia să fie o reformă autentică și să aibă ca efect scăderea prețului energiei, sprijinind creșterea economică, s-a transformat într-o sursă nesecată de haos și instabilitate economică. Ca urmare, erodează nivelul de trai al românilor și subminează competitivitatea firmelor românești. După mai bine de 10 ani în care românii au fost motorul principal al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie arată o schimbare semnificativă. Este oficial. Motorul creșterii economice – consumul – este în declin Datele INS atestă oficial o scădere a comerțul cu amănuntul atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului 2024. Este prima confirmare statistică a faptului că motorul creșterii economice – consumul – pierde din elan, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile suferă în egală măsură în urma liberalizării prețurilor la energie. Este, practic, semnalul de alarmă pentru consumul intern. Comunicatul INS arată că economia crește modest, fiind sprijinită de investiții și construcții, dar este trasă în jos de industrie. Potrivit specialiștilor, actuala criză economică nu a venit întâmplător, ci se datorează unor reforme prost gândite și prost aplicate. În plus, lipsite de transparență față de publicul larg și care au favorizat anumite companii din piață. Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o minciună ordinară După 3 ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, măsura trebuia să echilibreze cererea și ofertă și să readucă transparența în formarea prețurilor. În realitate, spun experții, piața românească de energie nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu se stabilesc în mod liber și transparent. Așa cum spun economiștii, dar și anumiți politiecieni, indiscutabil există un grup de companii favorizate de liberalizarea prețului la energie, care fac profituri record. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Iată una din explicațiile principale ale exploziei prețurilor pe facturile de curent electric. Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară. Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri. Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, punctează Păcuraru pe contul său de Faccebook. Rezultatul reformelor „pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile” Mai exact, cauza recesiunii vine din „reformele pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Negrescu apreciază că cea mai mare greşeală făcută de decidenți a fost „liberalizarea pieţei de energie”, care astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”. „În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă. Negrescu: Liberalizarea pieţei de energie a distrus puterea de cumpărare și a distrus competitivitatea firmelor românești În viziunea lui Adrian Negrescu, liberalizarea prețului la energie după câțiva ani de plafonare asigurată de stat a dus la o inflație record de 10%. Colaj Gândul „Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a explicat cunoscutul analist economic la Antena 3. Lipsa unei strategii și a unei viziuni clare despre consum accentuează criza energetică O opinie similară are și economistul Mircea Coșea. Reputatul profesor universitar apreciază că principala cauză a crizei economice cu care ne confruntăm, care a dus inflația la valori record (cea mai mare din Europa) este faptul că România nu are o strategie energetică clară, dar și faptul că nu știe un element de bază în creionarea unei strategii, și anume consumul. Prof. Mircea Coșea România, până la urmă, va trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente. Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în
Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică, România devansată de Turcia și Bulgaria
De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional. România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică. 2022 – Anul în care România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul UE Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa. Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijloc Pentru România, acordul prezintă oportunități de extindere a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră din România poate servi drept poartă de intrare pentru mărfurile care călătoresc spre și din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte țări de la Marea Caspică, scria presa la acel moment. Afluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim al României, în industria logistică și în sectoarele de servicii conexe. În plus, conectivitatea sporită se aliniază la strategia economică mai largă a României de a deveni un actor-cheie în infrastructura europeană de logistică și transport. Acest efort de colaborare evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a spori conectivitatea și de a promova prosperitatea economică în întreaga Eurasie, mai informau autoritățile. Pe măsură ce acordul avansează spre punere în aplicare, se preconizează că va cataliza noi evoluții în domeniul comerțului, al infrastructurii și al cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoarele eforturi de integrare în regiunea mai largă a Mării Caspice și a Mării Negre. 2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România. La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024 Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps . Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24. Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională. România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.) Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc este menționat de Călin Georgescu. Suveranistul este ironizat crunt de presa mainstream De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. „Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o
E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă
O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele
Prof. Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Vom intra în criză economică
Profesorul în economie Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Într-o intervenție televizată, profesorul a susținut că o criză economică ar prinde contur în România. De asemenea, a mai precizat faptul că un asemenea eveniment social prin care este relevat declinul economic ar putea să survină peste câteva săptămâni. Profesorul în economie Mircea Coșea avertizează cu privire la măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. În cadrul unei intervenții televizate, a precizat faptul că „ceea ce a făcut Guvernul Bolojan până acum” conduce către „începutul crizei economice”. „Niciodată nu se iese din criza bugetară dând povara pe populații. Niciodată nu se scad veniturile. Ceea ce a făcut guvernul Bolojan până acum, a făcut de fapt începutul crizei economice. N-am avut nici taifun, n-am avut nici invazii, n-am avut nimic. Totul vine din măsurile acestui guvern”, a precizat profesorul Mircea Coșea la Realitatea Plus. Profesorul în economie Mircea Coșea: „Vom intra în criză economică” „Vom intra în criza economică. Asta ce înseamnă? Scăderea bruscă a consumului, scăderea bruscă a veniturilor, creșterea inflației. Toate lucrurile astea vor veni în 3 sau 4 săptămâni. Măsuri de scoatere la vânzare a activelor românești, care sunt românești sub o formă, să zicem, intelectuală… Listarea la bursă este o chestiune care nu se face în crize niciodată. Pentru că prețurile cresc, deci vinzi puțin”, a mai spus profesorul în economie Mircea Coșea. Autorul recomandă: Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme. „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Visul „casă, dulce casă”, transformat în chirie pe viață. „Orice se poate întâmpla în piața IMOBILIARĂ. Nu toți dezvoltatorii sunt «rechini»” Alexandru Rogobete prezintă noile modificări din proiectul de Ordonanță: A fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București Sursă foto: captură video Youtube
Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE a marilor platforme: Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi
Decidenții politici se gândesc să introducă o nouă taxă marilor companii din industria publicității pentru a mai astupa din gaura bugetară cauzată de deficitul ridicat al României. În acest context, la negocierile pe pachetul de măsuri fiscale, a fost propusă o taxă de 10% pe veniturile multinaționalelor care fac bani din publicitate. Inspirat de o inițiativă asemănătoare, demarată de politicienii germani și francezi, guvernul de la București ar putea analiza serios oportunitatea unei astfel de măsuri fiscale, menită să regleze un desechilibru vizibil: marile platforme internaționale obțin venituri consistente din publicitatea vândută pe piața românească, dar contribuie foarte puțin la bugetul statului. Gândul a cerut opinia economiștilor despre noua propunere avansată la negocieri. Dacă unii o cataloghează drept „probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, alții sunt sceptici în privința aplicării ei, având în vedere politicile de externalizare și optimizare fiscală, dar și caracterul global al marilor corporații transnaționale. Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim” „La nivel european s-a discutat despre taxarea acestor companii și chiar este într-un cadru mai larg făcut. E acea taxă minimă care se ia de la companiile multinaționale, pentru că multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim din punct de vedere fiscal, adică acolo unde sunt taxele cele mai mici pe care le pot plăti”, spune analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru Gândul. Dragoș Cabat crede că pentru a evita externalizarea profiturilor marilor companii, este mai indicat de introdus o taxă pe cifra de afaceri. „Poți să pui o taxă pe cifra de afaceri, pentru că dacă pui o taxă de profit, companiile duc profitul dintr-o țară în alta. Deci mi se pare că este o soluție imperfectă la o problemă foarte frecventă și foarte importantă. Și atunci, ca orice soluție imperfectă, ea poate fi și criticată. Dar este probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, încheie Cabat. Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție interesantă” „Mi se pare o soluție interesantă față de aia cu taxele pe tranzacțiile bancare, care era una absolut neverosimilă. Mai ales că este în același ton cu ceea ce vor să facă autoritățile federale din Germania și din Franța. Eu nu cred că vor reuși atât de mult 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există și principial, dar și legal această foarte clară cerință că impozitele sunt aplicate pe cifre de afaceri la locul la care se obțin acele cifre de afaceri”, spune profesorul de economie, Adrian Mitroi, pentru Gândul. Adrian Mitroi se declară sceptic în privința capacității statului român de a taxa multinaționalele. „Deci nu cred că avem capacitatea să ordonăm o asemenea taxă, pentru că ați văzut câte discuții există pentru un banal impozit progresiv, care este și natural și firesc și recomandat de toată lumea”. Prof. Mircea Coșea: „Se dorește mai mult decât ceea ce se poate face” De cealaltă parte, profesorul de economie Mircea Coșea spune că „nu este entuziasmat” de o astfel de taxă. În schimb, el propune o negociere cu marile companii din industria publicitară ca o parte din procentul profitului să fie investit în „activități colective”. „Este o perioadă în care asistăm la lucruri extrem de interesante. Interesant e și ceea ce se dorește mai mult decât ceea ce se poate face. Eu nu sunt deloc entuziasmat de o astfel de idee. Ideea, de fapt, a apărut de mult, acum câtva timp, în SUA. Nu cred că se poate pune o astfel de taxă, pentru că există o serie întreagă de elemente care pot face ca aceste companii, fie să nu aibă profitul la vedere, fie să aibă prevederi de ordin contabil. Problema este că, până la urmă, o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc, pentru că sunt fonduri enorme pe care aceste mari companii le rotesc în toată lumea și ar trebui să fie impozitate cumva. O să citez aici un exemplu din literatura de specialitate. Un exemplu din Australia, când s-a încercat să se impună o astfel de taxă într-o altă formă, mă rog, ceva mai elaborat, nu s-a reușit, dar s-a ajuns la o negociere prin care aceste companii, în funcție de profitul pe care îl au – sume imense – un procent să investească în țara prin care acționează în așa-numite activități de interes colectiv, adică sportiv, recreativ, baze de sport, baze culturale, eventual chiar școli”, spune Mircea Coșea pentru Gândul. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă: Televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate outdoor) – 6%, radio – 4,9%, presa scrisă – sub pragul de 1% În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023. Piața publicității digitale în România Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024. Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display,