Fostul ministru al Mediului: Pădurile sunt primele pe lista de tăieri. Mircea Fechet, apel adresat conducerii actuale: Deşertificarea nu se opreşte!”
Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, semnalează starea gravă a pădurilor din România și solicită atenție din partea actualei conduceri a Ministerului Mediului, în frunte cu Diana Buzoianu. El a declarat că, în timpul mandatului său, România a avut un program important pentru împăduriri, cu contracte semnate pentru 14.700 hectare, din care peste 7.886 hectare au fost deja plantate, iar alte 2.300 hectare sunt aproape de semnare. „Constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului”, spune Fechet, care a adăugat că „pierdem în fiecare minut 50 mp prin deşertificare”. El cere ca actuala conducere, condusă de Diana Buzoianu, să nu oprească împăduririle, mai ales că „deşertificarea nu ia pauză”. Mircea Fechet explică că a preluat un program cu aproape 100 de hectare împădurite prin PNRR și a lăsat 27.000 hectare validate pentru împăduriri, dintre care 14.700 hectare cu contracte semnate, iar peste 7.886 hectare au fost plantate. Alte 2.300 hectare erau aproape de semnare, adică aproximativ 17.000 hectare pregătite. El spera ca „nivelul de ambiţie să fie continuat” pentru că, în opinia sa, este esențial să existe un mecanism funcțional pentru împăduriri, o realitate nouă pentru România. „Nu există nicio justificare pentru a încetini ritmul”, mai spune Fechet, care semnalează că în ultimii doi ani s-a creat o industrie în jurul împăduririlor, cu pepiniere și material săditor, iar piața s-a dezvoltat datorită unei finanțări stabile și unei perspective pe termen lung. „Acum, constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului. Ultimul lucru de care avem nevoie e un blocaj în lanţ care să frâneze o locomotivă care prinsese viteză.” El a declarat că a propus și a reușit să crească, prin Ordonanță de Urgență, sprijinul financiar pentru cei care împăduresc terenuri, de la 456 euro la 640 euro pe hectar. Acest sprijin vizează pe cei care vor să lase păduri vii generațiilor următoare. De asemenea, Mircea Fechet și-a dorit să împădurească și spațiile de lângă autostrăzi și drumuri expres, dar nu a găsit terenurile necesare. „Reconsideraţi decizia de a scurta termenele şi păstraţi vechiul termen de depunere a proiectelor! Sprijiniţi oamenii care vor să planteze, nu-i pedepsiţi din motive birocratice! Sunt oameni care şi-au pus încrederea într-un program funcţional şi o industrie care aşteaptă predictibilitate.”, a declarat fostul ministru al Mediului. Fechet consideră că „proiectul naţional de împăduriri este mai important decât o discuţie birocratică legată de PNRR” și că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) poate deveni o sursă importantă de finanțare. „Urgent, fără nicio zi de pauză, pentru că nici deşertificarea nu ia pauză! În fond, AFM asta trebuie să finanţeze, Mediul! Împădurirea este o prioritate naţională şi trebuie tratată ca atare,” a declarat Mircea Fechet.
Mircea Fechet, detalii din raportul Curții de Conturi la controlul Romsilva: „Ani de risipă şi de haos în administrarea patrimoniului statului”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că, în urma ultimelor verificări ale Curţii de Conturi la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, au reieșit „abateri semnificative şi generalizate”. Mircea Fechet a precizat că verificările autorităților laRegia Naţională a Pădurilor – Romsilva au scos la iveală nereguli ce vizează gestionarea deficitară a patrimoniului public şi privat al statului, dar și venituri rămase neîncasate din suprafeţele date spre folosinţă temporară şi cheltuieli cu salariile mai mari decât limitele bugetare, de peste 66 milioane lei, transmite News.ro. Mai mult, Mircea Fechet a menționat că Romsilva are întârzieri privind termenele de exploatare a lemnului, nu a calculat penalităţi de întârziere pentru contractele încheiate şi a acceptat participarea la licitaţiile de masă lemnoasă a unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale. De asemenea, Romsilva a oferit prime angajaților, în valoare de peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanţelor acestora, a mai subliniat ministrul. „De ce e nevoie de reformă la Romsilva ca de oxigen? Pentru a opri hemoragia de la bugetul Regiei, pentru a reechilibra instituţia după abuzuri pe care am decis să nu le tolerez şi pentru a readuce normalitatea în activitatea angajaţilor din teren. Ani de risipă şi de haos în administrarea patrimoniului statului. Asta a descoperit şi Curtea de Conturi la Regia Naţională a Pădurilor la cel mai recent control, în urma căruia concluzia a fost clară: «abateri semnificative şi generalizate»”. afirmă ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Mircea Fechet. Potrivit verificărilor făcute de Curtea de Conturi, lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreţinerii şi construirii de noi drumuri forestiere. De asemenea, Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane lei, bani care reprezintă valoarea lemnului vândut şi exploatat din pădurile statului, şi nici nu a recuperat prejudiciile rezultate din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei, precizează Fechet. În raportul Curţii de Conturi este menționat şi că Romsilva nu a asigurat integritatea fondului forestier naţional, permiţând ocuparea unor suprafeţe de pădure fără a încasa veniturile aferente. „Romsilva şi-a premiat toţi angajaţii cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală” Mai mult, la nivelul RNP nu există estimări actualizate în legătură cu necesarul anual real de lemn de foc pentru populaţie, deşi Romsilva reprezintă principala sursă de furnizare a lemnului pentru încălzirea românilor. „În ciuda tuturor acestor nereguli, Romsilva şi-a premiat toţi angajaţii cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanţelor acestora. Plăţile necuvenite au depăşit bugetele aprobate pentru anii 2021 şi 2023, şi au încălcat prevederile Contractului colectiv de muncă, potrivit căruia aceste beneficii se acordă individual, doar pentru rezultate deosebite”, afirmă Mircea Fechet. Curtea de Conturi a constatat erori în calculul şi plata drepturilor salariale de către Romsilva, iar sporurile au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare, mai indică ministrul. „Clasele de salarizare şi sporurile acordate s-au stabilit prin negociere individuală, astfel că s-a ajuns la situaţii în care salariaţi care ocupă acelaşi post au negociat niveluri salariale şi sporuri diferite. De asemenea, Regia a practicat un tratament diferenţiat pentru aceeaşi categorie de salariaţi. Acelaşi tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără criterii obiective şi transparente, iar angajaţi pe posturi de execuţie au negociat şi obţinut salarii şi sporuri mai mari decât cei aflaţi pe posturi de conducere”, explică ministrul. „Patrimoniul ignorat, bani pierduţi şi salarii peste buget” Raportul Curţii de Conturi arată că membri ai Consiliului de Administraţie au deţinut simultan calitatea de salariaţi ai Regiei, precum şi trei cazuri de conflict de interese, la direcţiile silvice Bihor, Călăraşi şi Vrancea, acolo unde trei salariaţi au avut şi calitatea de asociaţi ai unor societăţi comerciale cu care Romsilva are relaţii contractuale, încălcându-se prevederile Codului Muncii, Contractului colectiv de muncă şi Codului de conduită etică şi profesională a salariaţilor RNP. „Am propus, prin proiectul de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (aflat acum în proces de armonizare a observaţiilor primite prin avize), un plan de reformă ambiţios, cu obiective concrete, pentru o administrare silvică eficientă, responsabilă, transparentă şi pregătită să răspundă provocărilor actuale, economice, sociale şi climatice. Un plan bazat pe principii sănătoase pentru redresarea Regiei, de sus în jos, plată egală pentru muncă egală, echitate în loc de privilegii, mai puţine funcţii de conducere, debirocratizare. Cu patrimoniul ignorat ca prioritate, bani pierduţi şi salarii peste buget, Romsilva de azi reprezintă o piatră de moară pentru România, iar eu sper ca noul Guvern să înţeleagă urgenţa reformei RNP şi să finalizeze ce am început”, afirmă Fechet. Oficialul mai precizează că, în etapa de consultare publică a proiectului, a discutat, în cadrul unui grup tehnic format din specialişti ai Romsilva şi reprezentanţi ai sindicatului, despre planul de reformă şi a analizat propunerile primite. „Proiectul de Hotărâre de Guvern este gata, a fost trimis în consultare la ministerele avizatoare, a preluat observaţiile acestora şi urmează ca noul Guvern, cu puteri depline, să obţină toate avizele. Actualul Executiv, pentru că e interimar, nu poate asuma politici publice noi, deci nu poate emite Hotărârea de Guvern de reorganizare a Romsilva”, a subliniat Mircea Fechet. Mircea Fechet, despre Romsilva, cu 99 de directori și PRIME de pensionare de 100.000 de euro. „Vreau şi eu să văd care e tragedia dacă rămânem cu 17” Silvicultorii PROTESTEAZĂ în Piața Victoriei împotriva planului ministrului Mediului de reorganizare a Romsilva Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Mircea Fechet, despre Romsilva, cu 99 de directori și PRIME de pensionare de 100.000 de euro. Vreau şi eu să văd care e tragedia dacă rămânem cu 17
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susţine într-un interviu la Prima TV, că Romsilva, companie de stat, are nu mai puţin de 99 de directori în toată țara și vreau să vadă care e tragedia dacă ar rămâne cu 17. Demnitarul a anunţat că directorii Romsilva nu mai primesc deloc prime de pensionare, după ce, anul trecut, unul dintre şefi încasase 100.000 de euro bonus la plecarea din funcţie. Însă angajaţii Romsilva se bucură în continuare de alte privilegii. „Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic”, susţine ministrul Mediului, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, preluat de News.ro. Ministrul Mediului Mircea Fechet a fost întrebat dacă mai există prime de pensionare de 100.000 de euro la Romsilva. „Să ştiţi că anul acesta n-a ieşit nimeni la pensie cu astfel de primă, însă am dispus, şi m-am bucurat atunci când în guvern a fost aprobată ordonanţa de urgenţă propusă de minister, prin care am modificat Legea privind statutul personalului Silvic în sensul în care să eliminăm acea bonificaţie la pensionare. Nu mai primeşti deloc. Însă acesta este doar unul dintre paşii mulţi ce trebuie a fi făcuţi, pentru că această veritabilă pierdere de capital datorată acestor prime e doar un mod în care eram ineficienţi. Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic. Aproape nu înţeleg care mai e rolul unei structuri centrale. În lipsa unei coordonări, în lipsa acelei situaţii când îl tragi de mânecă pe director, îl concediezi, aduci altul mai competent şi aşa mai departe”, a spus Mircea Fechet. Potrivit ministrului Mediului, un ocol silvic privat este mult mai eficient decât un ocol silvic de stat. În acest moment, peste două milioane de hectare de pădure din România sunt deţinute de către persoane private. „Fondul Forestier Naţional este doar pe jumătate aparţinând domeniului public al statului român şi avem mai bine de 2 milioane de hectare de pădure în România deţinute de către privaţi, ca să nu mai pun la socoteală unităţile administrative teritoriale. Deci există o competiţie şi tocmai din acest motiv mă deranjează atunci când văd că un ocol privat e mai eficient decât ocolul de stat. E adevărat că la ocolul privat, când se pleacă la muncă, pleacă toată lumea. Că eşti şef de ocol sau că eşti pădurar, toată lumea îşi suflecă mânecile şi dimineaţa la prima oră pleacă la treabă şi seara se întorc împreună de la muncă. La ocolul de stat, lucrurile sunt uşor diferite. Se pierde din eficienţă. E adevărat că au de făcut şi foarte multe hârtii şi foarte multe raportări şi poate că e şi vina ministerului că de multe ori am complicat toate aceste lucruri. Însă, fără îndoială, Regia Naţională a Pădurilor este un bun exemplu în legătură cu care putem să aducem nişte bani la bugetul de stat. Profitul Regiei se varsă la bugetul de stat, la Ministerul Finanţelor Publice, într-un cuantum de 90%. Cu cât va fi Regia mai eficientă, cu atât aceşti bani vor putea fi folosiţi ulterior”, a explicat ministrul Mediului. Mircea Fechet a anunţat că Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor, are pe ștatul de plată 99 de directori în toate judeţele ţări și ar putea funcţiona cu doar 17 directori la nivel naţional. „Încerc să aduc în spaţiul public tema companiilor de stat în general. Pentru că în România sunt foarte multe astfel de companii, probabil de ordinul sutelor şi cred că ceea ce se întâmplă la Regia Naţională a Pădurilor, într-o măsură mai mare sau mai mică, cred că se întâmplă peste tot unde statul administrează aceste companii. Eu nu spun să le vindem, nu spun să le privatizăm, nu vreau să intru în logica celor care ne acuză de astfel de practici, dar nimic nu ne opreşte să le eficientizăm. Şi vreau şi eu să văd care e tragedia dacă în loc de 99 de directori, câţi avem astăzi în judeţele României, rămânem cu 17, cât am propus eu. Pentru că una e să ai 100 de directori, alta e să ai 15. E adevărat că nu ajungi cel mai popular ministru nici în minister, nici în rândul colegilor, nici în partid, trebuie să admit, însă astea sunt nişte decizii corecte sau cel puţin eu le apreciez a fi corecte şi pe care, cu tot riscul, îmi propun să le las cât mai aproape de a fi îndeplinite atunci când îmi voi termina mandatul”, a conchis ministrul Mediului, conform sursei citate. Citiți și: O dată la 100 de ani. Codul portocaliu a făcut ravagii în București – IMAGINI INCREDIBILE
Bugetul Apelor Române, aprobat. Mircea FECHET: „Este cu cu 55% mai mare decât cel de anul trecut”
Mircea Fechet, ministrul Mediului, a făcut declarațiile joi, în cadrul unei conferințe de presă. „A fost aprobat bugetul Administrației Naționale Apele Române. Este un buget în valoare de 4,25 miliarde de lei, cu o creștere de 55% față de anul trecut. Vorbim despre investiții in consolidarea infrastructurii hidrotehnice, de combatere a schimbărilor climatice și de modernizare a sistemului național de gestionare a apelor”, a explicat ministrul Mediului. Mircea Fechet a oferit câteva exemple de investiții care vor fi realizate cu noul buget. „Am alocat 441 de milioane pentru lucrări hidrotehnice, avem 24 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de intervenție în regim de urgență în județele Galați și Vaslui afectate de viituri în luna septembrie a anului trecut” În buget mai sunt incluse 976 de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile și 1,17 miliarde de lei din PNRR. UPDATE, ORA 16.10 Guvernul României a aprobat un buget istoric pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), în valoare de 4,25 miliarde de lei, în creștere cu aproape 55% față de anul anterior. Acest buget reflectă o decizie strategică de consolidare a infrastructurii hidrotehnice, de combatere a efectelor schimbărilor climatice și de modernizare a sistemului național de gospodărire a apelor. „Siguranța populației, protecția mediului și buna administrare a apelor României sunt priorități strategice. Bugetul alocat în acest an Administrației Naționale «Apele Române» reflectă angajamentul ferm al Guvernului pentru un viitor sigur și durabil al resurselor noastre de apă“, a declarat Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Veniturile totale ale instituției sunt estimate la 3,84 miliarde lei, în creștere cu 37,8% față de execuția din 2024. Această evoluție reflectă atât majorarea alocărilor de la bugetul de stat, cât și performanțele în atragerea de fonduri proprii. În 2024, veniturile proprii realizate au depășit estimările, atingând 1,61 miliarde lei (105% față de bugetul aprobat), tendință similară cu cea din 2023. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare vor beneficia de 14,4 milioane lei la credite de angajament și 7,1 milioane lei credite bugetare pentru cofinanțarea mai multor proiecte, inclusiv a proiectului „DALIA” și Danube Sediment Q care vor contribui la refacerea habitatelor și la creșterea rezilienței climatice, în parteneriat cu alte state din regiunea Dunării. În bugetul de venituri și cheltuieli sunt cuprinse fonduri în valoare de 3,1 milioane de lei pentru contractarea în regim de urgență a serviciilor de proiectare pentru atenuarea în amonte a viiturilor pe Pârâul Corund, având în vedere situația de la Praid. De asemenea, pentru lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt prevăzute 548,6 milioane de lei credite de angajament și 379,6 milioane lei credite bugetare, sume majorate comparativ cu execuția anului precedent. Fondurile vor permite investiții esențiale în întreținerea și modernizarea barajelor, a digurilor și a echipamentelor de evacuare a apei. În 2025, România alocă 441 de milioane de lei pentru lucrări hidrotehnice, 24 de milioane de lei pentru intervenții de urgență în județele Galați și Vaslui, ce au fost afectate de viituri. La acestea se adaugă 1,17 miliarde de lei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru digitalizarea echipamentelor de control al apelor. În bugetul ANAR sunt incluse și sume pentru realizarea măsurilor prevăzute în proiecte privind măsuri de combatere a secetei pedologice. Administrația Națională „Apele Române” va asigura, în anul 2025, siguranța barajelor, prevenirea inundațiilor și protecția cursurilor de apă, printr-un program național extins, susținut de fonduri publice și externe. Bugetul reflectă o politică publică responsabilă, axată pe prevenție, modernizare și adaptare la noile realități climatice.