Răzbunarea leneșilor: Dai cu aspiratorul? Urci scările? Felicitări, tocmai ți-ai prelungit viața
Nu e nevoie de abonament la sală sau antrenamente epuizante. Cercetătorii norvegieni au analizat datele a peste 150.000 de adulți din Marea Britanie, SUA și Scandinavia. Concluzia privind viața este surprinzătoare prin simplitatea ei, notează La Stampa. Ce au descoperit cercetătorii Cinci minute de activitate moderată zilnică în plus – mers alert, bicicletă, urcat scări – pot preveni unul din zece decese înainte de 69 de ani. „A fost surprinzător să constatăm cum schimbări mici au un impact atât de semnificativ”, a declarat Ulf Ekelund, coordonatorul studiului și profesor la Școala Norvegiană de Sport. Ekelund subliniază că obiectivul real rămâne cel recomandat de OMS: 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână. „Dar 5 minute sunt un început bun”. Efectul cel mai mare la sedentari Beneficiile sunt cu atât mai mari cu cât punctul de plecare este mai jos. Pentru cei deja activi, cinci minute în plus au un efect minor. Pentru cei sedentari, schimbarea este semnificativă. Reducerea timpului petrecut pe scaun cu doar 30 de minute pe zi scade rata mortalității premature cu 7%. „Sedentarismul este una dintre principalele cauze ale bolilor cronice și ale decesului prematur”, a adăugat Ekelund. Aspiratorul contează Activitățile care cresc frecvența cardiacă se califică. Dansul în bucătărie, aspiratul energic, urcatul scărilor mai repede decât de obicei, toate contează. Nu e nevoie ca mișcarea să fie continuă. Sesiunile scurte distribuite pe parcursul zilei au efecte reale asupra sănătății cardiovasculare. Datele globale sunt îngrijorătoare. Unul din trei adulți și opt din zece adolescenți nu fac suficientă mișcare. Peste cinci milioane de decese pe an sunt atribuite inactivității fizice. Nivelurile globale de activitate fizică nu s-au îmbunătățit în ultimele două decenii.
Metoda prin care ajungi să fii în formă fără să petreci ore la sală, potrivit experților
Nu ai nevoie de ore petrecute la sală pentru a fi în formă. Experții în fitness susțin că un plan simplu, repetat săptămânal, este suficient pentru a construi un corp mai puternic și mai sănătos pe termen lung. Planul recomandat presupune bifarea a trei obiective săptămânale: două antrenamente de forță pentru întregul corp, câteva sesiuni de mișcare care accelerează ritmul cardiac și cel puțin 7.000 de pași pe zi. De ce funcționează antrenamentul minimalist Antrenorul de forță Darren Ellis susține că progresul nu necesită efort excesiv. Două sesiuni solide de antrenament de forță pe săptămână, combinate cu numărul recomandat de pași și una sau două sesiuni aerobice, sunt suficiente pentru rezultate vizibile. Abordarea menține inima și plămânii sănătoși, construiește articulații rezistente, îmbunătățește forța și mobilitatea și reduce riscul majorității bolilor cronice. Câți pași pe zi sunt suficienți Cercetătorii au stabilit că 7.000 de pași zilnici reprezintă pragul la care se obțin cele mai multe beneficii cardiovasculare. Un studiu realizat în 2023 de Universitatea din Granada a confirmat această cifră. O meta-analiză publicată în The Lancet în 2025 a arătat că, față de 2.000 de pași pe zi, 7.000 de pași zilnici sunt asociați cu un risc cu 22% mai mic de simptome depresive, cu 38% mai mic de demență, cu 47% mai mic de mortalitate din toate cauzele și cu 25% mai mic de boli de inimă. Micro-plimbările, soluția practică Dr. Courtney Conley recomandă „micro-plimbările” ca metodă simplă de a atinge obiectivul zilnic. Acestea sunt plimbări scurte de cinci minute, echivalentul a aproximativ 500 de pași, integrate în pauzele obișnuite ale zilei. Specialiștii subliniază că planul trebuie adaptat nivelului personal de fitness. Persoanele mai puțin active obțin beneficii semnificative chiar și din cantități mici de mișcare.
Încălzirea globală ar putea determina un stil de viață mai sedentar și o creștere a problemelor de sănătate în viitor, arată un studiu
Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050. Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian. Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic. Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News. De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori. Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski. „Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News. Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.
Secretul vieții lungi: multe decese ar putea fi prevenite cu doar 5 minute pe zi
O echipă de cercetători condusă de Școala Norvegiană de Științe Sportive a analizat nivelul de activitate al peste 130.000 de persoane. A demonstrat că schimbări minime în rutina zilnică pot avea efecte majore asupra speranței de viață. Studiul arată că doar 5 minute de exerciții fizice pe zi – moderate sau intense – sau o reducere de 30 de minute a timpului petrecut în poziție șezând pot duce la o îmbunătățire semnificativă a speranței de viață. Cei sedentari au cel mai mult de câștigat Cercetarea este o veste deosebit de bună pentru persoanele în prezent mai puțin active. Cercetătorii au analizat două grupuri principale: cei 20% dintre cei mai puțin activi și restul populației, cu excepția celor mai activi. Rezultatele arată că cei care stau cel mai mult au cele mai mari șanse de a prelungi viața dacă fac schimbări în comportament. Conform modelelor statistice, adăugarea a 5 minute de activitate fizică moderată până la intensă pe zi ar putea preveni aproape 6% din decesele din grupul cel mai puțin activ. Această rată ar putea ajunge la 10% în populația generală. 30 de minute mai puțin stând jos contează Reducerea stilului de viață sedentar este la fel de esențială. Petrecerea a doar 30 de minute mai puțin pe zi stând jos este deja un pas semnificativ către menținerea unei sănătăți bune. Daniel Bailey, cercetător la Universitatea Brunel din Londra, care a analizat rezultatele în calitate de expert independent, a subliniat: „Mesajul pe care vrem să îl transmitem este că fiecare mișcare contează”. Orice creștere a activității este un prim pas Deși Organizația Mondială a Sănătății continuă să recomande 150 de minute de activitate fizică moderată până la intensă pe săptămână, orice creștere a activității fizice este un bun punct de plecare. Nu trebuie să alergați imediat un maraton – o plimbare regulată, o scurtă plimbare cu bicicleta sau orice activitate care nu implică statul jos va avea un efect pozitiv. Deși cercetarea este de natură observațională – se bazează pe estimări statistice și nu pe decenii de urmărire – rezultatele sunt demne de remarcat datorită cantității mari de date implicate.
Obiceiul zilnic de 7 minute care poate prelungi viața cu un an. Ce spun experții în sănătate
Un obicei zilnic de 7 minute poate prelungi viața cu un an, conform unui studiu bazat pe date de la UK Biobank, care a urmărit aproape 60.000 de adulți cu vârsta peste 65 de ani pentru o durată de 8,1 ani. Cercetătorii au analizat trei piloni majori ai îmbătrânirii: somnul, activitatea fizică și calitatea dietei, utilizând o abordare inovatoare. Ei au căutat să identifice pragurile precise la care aceste comportamente, atunci când sunt combinate, încep să producă câștiguri măsurabile, nu doar în ceea ce privește speranța de viață, ci și în anii trăiți fără boli cronice, potrivit Le Figaro. Prima constatare frapantă este că beneficiile apar foarte devreme, iar autorii arată că se poate câștiga un an de viață cu schimbări minime. O jumătate de porție de legume pe zi Acest lucru necesită somn cu aproximativ cinci minute mai mult pe noapte, două minute suplimentare de activitate fizică moderată zilnic și adăugarea echivalentului a jumătate de porție de legume pe zi, în dietă. Acest lucru are efect numai dacă aceste trei lucruri sunt combinate. „Chiar și atunci când faci foarte puțin, câștigi ceva. Și cu cât combini mai multe abordări diferite, cu atât beneficiul este mai mare”, rezumă profesorul Eric Boulanger, specialist în biologia îmbătrânirii la Spitalul Universitar și la Universitatea din Lille. Așadar, nu este vorba despre a spune „fă totul perfect sau nimic”, ci despre a-i încuraja pe oameni să facă întotdeauna puțin mai mult. „După cum spune un doctor de la Harvard, dacă nu faci nicio activitate fizică, fă puțin. Și dacă deja faci puțin, fă puțin mai mult”, confirmă Antoine Flahault, profesor la Universitatea Paris Cité. Persoanele active, risc mai mic de mortalitate În combinația dintre somn, dietă și activitate fizică, aceasta din urmă rămâne pilonul central, iar cei mai activi participanți au avut un risc semnificativ mai mic de mortalitate decât cei sedentari. „Când cineva este activ, mănâncă mai bine, doarme mai bine, fumează mai puțin, bea mai puțin și menține legături sociale mai puternice. Un tren de mare viteză al cărui motor este activitatea fizică, urmată de nutriție și apoi somnul”, explică profesorul Boulanger, care rezumă astfel îmbătrânirea sănătoasă. În ceea ce privește somnul, studiul arată că longevitatea optimă se obține cu o durată de somn de aproximativ 7 până la 8 ore pe noapte. „Un somn puțin mai lung crește probabilitatea unui somn profund, care este esențial pentru detoxifierea creierului și reglarea dispoziției”, explică profesorul Boulanger. În timpul acestui somn profund, creierul activează un sistem numit „sistem glimfatic”, care ajută la eliminarea deșeurilor și a toxinelor acumulate în creier pe parcursul zilei. Sursă foto – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock Cercetătorii mai arată că, deși îmbunătățirile modeste pot crește speranța de viață, menținerea unei vieți fără boli cronice (cardiovasculare, metabolice, respiratorii sau neurodegenerative) pentru mai mult timp necesită schimbări mai substanțiale și mai durabile. Pentru a obține patru ani de viață sănătoasă, studiul identifică o „doză minimă” care combină trei factori cheie: dormitul cu 24 de minute în plus, efectuarea a aproximativ 4 minute suplimentare de activitate fizică moderată până la intensă și îmbunătățirea semnificativă a calității dietei. De exemplu, această îmbunătățire nutrițională înseamnă adăugarea de legume și cereale integrale în farfurie în fiecare zi și consumul de pește de două ori pe săptămână. Cele mai favorabile profiluri, asociate cu peste nouă ani câștigați, au combinat o activitate fizică zilnică de aproximativ 45 de minute, o dietă mediteraneană de bună calitate și un somn regulat de aproximativ șapte până la opt ore. „Faimosul «10.000 de pași pe zi» (mai mult de o oră și jumătate de mers pe jos) este benefic, dar nerealist pentru multe persoane de peste 65 de ani. Pe de altă parte, obiectivul de 45 de minute de activitate fizică zilnică, aproximativ șapte ore de somn și o dietă mediteraneană pare atât realizabil, cât și extrem de eficient. Acesta este un mesaj de sănătate publică deosebit de puternic”, precizează rofesorul Flahault. Autorul mai recomandă: Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026 „Zonele albastre”, adevăr sau mit global? Unde trăiesc oamenii mai mult, de fapt
Un obicei simplu are același efect ca mersul la psiholog în fiecare săptămână
Cercetătorii de la Universitatea din Lancashire au examinat 73 de studii cu aproape 5.000 de adulți cu depresie. Exercițiile fizice au fost comparate cu absența tratamentului, cu psihoterapii și cu medicamente antidepresive, notează El Economista. Efect similar cu psihoterapia, mai puține efecte secundare Studiul confirmă că exercițiul fizic aduce un beneficiu moderat în reducerea simptomelor depresive, în comparație cu lipsa terapiei. Față de psihoterapie, activitatea fizică are un efect similar asupra simptomelor depresive. În comparație cu medicamentele antidepresive, exercițiul are de asemenea un efect similar, dar cu dovezi mai puține. Depresia afectează 280 de milioane de persoane în întreaga lume. Exercițiul fizic devine astfel una dintre cele mai benefice alternative, datorită caracterului său economic și accesibil pentru toți. Efectele secundare au fost rare. Participanții la exerciții fizice au raportat ocazional leziuni musculo-scheletice, în timp ce cei care luau antidepresive au avut oboseală și probleme digestive. Exercițiile ușoare, mai benefice decât cele intense Andrew Clegg, autorul principal al revizuirii, subliniază că exercițiul fizic funcționează bine pentru unele persoane, dar nu pentru toate. „Este important să se găsească strategii pe care oamenii sunt dispuși să le urmeze și pe care sunt capabili să le mențină”, a declarat Clegg. Exercițiile fizice ușoare până la moderate ar putea fi mai benefice decât cele intense. Deși nu s-a identificat niciun exercițiu fizic superior celorlalte, programele de exerciții mixte și antrenamentul de forță au părut mai eficiente decât exercițiile aerobice singure. Experții subliniază că dovezile sunt limitate, deoarece efectele pe termen lung nu sunt atât de clare. Participanții nu au fost monitorizați după tratament, ceea ce înseamnă că nu se știe dacă beneficiile persistă în timp. „Dacă vrem să aflăm care funcționează cel mai bine, pentru cine și dacă beneficiile durează în timp, sunt încă necesare studii mai ample și de înaltă calitate”, a conchis Clegg.
O opțiune pentru o viață de o calitate superioară. Sedentarii își pot prelungi zilele dacă se mișcă
Un studiu arată că la persoanele cele mai sedentare activitățile fizice frecvente sunt asociate cu beneficii semnificative pentru sănătate. Exercițiile fizice sunt cel mai bun instrument pentru a întârzia îmbolnăvirea și decesul, chiar și în doze mici, și mai ales pentru persoanele cele mai puțin active. Aceasta este principala concluzie a unei analize a datelor efectuate pe peste 135.000 de persoane cu o vârstă medie de 64 de ani, publicată pe 14 ianuarie în revista The Lancet. Studiul, condus de Ulf Ekelund de la Școala Norvegiană de Științe Sportive, estimează că, dacă cele mai puțin active 20% dintre persoane ar adăuga cinci minute de exerciții fizice moderate până la viguroase pe zi, echivalentul unui mers rapid, 6% din decesele premature din acest grup cu risc ridicat ar putea fi prevenite. Reducerea mortalității cu costuri minime Dacă această mică creștere a activității fizice zilnice ar fi adoptată de întreaga populație (fără a fi nevoie să includem cele mai active 20%), reducerea mortalității premature ar ajunge la 10%. Același studiu indică o altă măsură ușoară care poate îmbunătăți sănătatea a milioane de oameni: reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute pe zi, cu plimbări scurte de câteva minute la fiecare oră, de exemplu, ar putea preveni între 3% și 7% din decesele premature. Rezultatele sugerează că persoanele cele mai sedentare beneficiază mai mult de pe urma creșterii numărului de exerciții fizice intense. Pentru o persoană foarte inactivă, creșterea activității zilnice de la unu la șase minute reduce riscul de mortalitate cu 30%, iar pentru cei care deja fac exerciții fizice timp de nouă minute zilnic și adaugă încă cinci, reducerea este de 18%. Odată ce se ating 24 de minute de activitate zilnică, reducerea riscului nu mai este la fel de pronunțată. Pas cu pas Un al doilea studiu, publicat în eClinicalMedicine, o revistă din grupul The Lancet, prezintă rezultate care extind concluziile studiului anterior privind modul în care micile schimbări ale stilului de viață pot avea un impact semnificativ asupra longevității. Lucrarea, condusă de Emmanuel Stamatakis de la Universitatea din Sydney (Australia), a utilizat date de la 60.000 de participanți la Biobank din Marea Britanie pentru a analiza modul în care combinația dintre somn, activitate fizică și nutriție afectează speranța de viață și anii trăiți fără boli majore, cum ar fi cancerul, diabetul sau demența. Sănătatea, o chestiune de sinergie Rezultatele demonstrează cum sănătatea este o chestiune de sinergie. Deși obținerea rezultatelor cu un singur instrument necesită un efort semnificativ, schimbări mici și simultane în acești trei piloni ai sănătății produc beneficii mult mai mari. Pentru a câștiga un an de viață, este necesar doar să dormiți încă cinci minute pe zi, să faceți mișcare încă două minute și să adăugați jumătate de porție de legume în dieta zilnică. Pentru a obține același lucru schimbând doar obiceiurile de somn, ar trebui să dormiți încă 25 de minute pe zi. Cercetătorii au calculat, de asemenea, cât ar fi necesar pentru a prelungi speranța de viață fără boli grave cu patru ani. Deși efortul necesar este ceva mai mare, este totuși realizabil pentru majoritatea oamenilor. Ar implica să dormiți cu 24 de minute mai mult pe zi, să faceți mișcare încă patru minute și să adăugați aproximativ 100 de grame de legume, o porție zilnică de cereale integrale și două porții de pește pe săptămână în dieta cuiva. Plus zece ani de viață de calitate Studiul a calculat, de asemenea, efectele combinației optime a acestor obiceiuri de viață. Pentru cei care dorm între șapte și opt ore pe zi, fac mișcare mai mult de 42 de minute zilnic și mențin o dietă de înaltă calitate, câștigul este de aproape 10 ani de speranță de viață în stare bună de sănătate, comparativ cu cei cu cele mai proaste obiceiuri. Datele indică faptul că obiceiurile bune se consolidează reciproc. De exemplu, în timp ce exercițiile fizice sunt principalul factor determinant al anilor suplimentari de viață, eficacitatea lor crește atunci când sunt combinate cu un somn bun și o nutriție bună. Pentru a câștiga opt ani de sănătate, o persoană care face doar mișcare ar avea nevoie de 30 de minute pe zi, dar dacă le combină cu o oră suplimentară de somn în fiecare noapte și o dietă sănătoasă, ar avea nevoie doar de 10 minute de exerciții intense pentru a obține același rezultat. Un studiu milimetric Una dintre contribuțiile interesante ale acestor studii este utilizarea unor dispozitive pentru a obține măsurători obiective, precise și continue ale activității voluntarilor. Rezultatele studiilor care evaluează efectele inactivității fizice atribuie acesteia între 7% și 9% din mortalitate, dar acestea se bazează de obicei pe informații furnizate de participanți. Această metodă tinde să subestimeze adevăratul efect al activității fizice în reducerea deceselor premature, lucru care diferă de analiza publicată în The Lancet. În acest studiu, mișcarea a fost înregistrată cu accelerometre purtate de subiecți, eliminând riscul de uitare sau ca voluntarul să răspundă în funcție de ceea ce și-ar fi dorit să facă, mai degrabă decât de ceea ce a făcut de fapt. Fiecare mișcare contează Mai mulți experți independenți, consultați de Science Media Center, apreciază rezultatele, deși avertizează că studiul este observațional și nu poate stabili o relație cauză-efect între exercițiile fizice sau o dietă sănătoasă și reducerea mortalității. Aiden Doherty, de la Universitatea din Oxford, apreciază rezultatele și recomandările care pot fi trase din acestea, precum și potențialele lor beneficii pentru a face sistemele de sănătate – care sunt suprasolicitate la limită – mai sustenabile. Cu toate acestea, deocamdată, el încurajează în continuare „adulții să respecte ghidurile de activitate fizică ale Organizației Mondiale a Sănătății și să urmărească cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate de intensitate viguroasă”. „În plus, adulții au nevoie de cel puțin două zile de activitate de întărire a mușchilor în fiecare săptămână”, adaugă profesorul de la Oxford. Deși consideră că este important să se urmărească obiectivele OMS, Doherty concluzionează că „rezultatele acestui nou studiu demonstrează că fiecare
Un campion mondial din sportul românesc și-a deschis o afacere inedită: Sala este aproape plină
Florin Arteni, campion mondial la canotaj în proba de opt plus unu mixt, și-a planificat atent viitorul pentru a avea continuitate în lumea sportului și după ce va renunța la canotaj. Împreună cu prietena lui, Florin a ales să-și deschidă o sală de pilates. Business-ul este unul inedit și atrage deja public care dorește să facă mișcare. Florin Arteni a explicat pentru ProSport cum de s-a ajuns la o astfel de idee. „De ce pilates? Pentru că este o modalitate de a face mișcare unde efectele se văd în profunzime și nu neapărat la suprafață. Este genul de mișcare extrem de solicitantă. Pilates a prins foarte bine ca idee de sport, de mișcare”, a declarat Florin Arteni care a ales ca loc de deschidere a studioului pilates zona Tunari. Chiar dacă nu și-a inaugurat „afacerea” de multă vreme Florin se poate declara mulțumit de interesul pe care cursanții îl manifestă față de orele de pilates. „Sunt multe înscrieri ceea ce nu poate decât să ne bucure. Asta demonstrează interesul pe care oamenii îl manifestă față de sport. Sala este aproape plină”, a mai precizat Florin Arteni. Numele studioului dat după orașul în care și-a întâlnit marea dragoste „Buenos studio” nu este o denumire aleasă întâmplător pentru sala de pilates. „Povestea numelui are un istoric drag nouă. A plecat de la numele orașului argentinian, Buenos Aires. Un oraș superb în care aș putea spune că mi-am întâlnit marea dragoste, pe Alina Balețchi, și ea fostă canotoare. Atunci am fost împreună la Jocurile Olimpice pentru tineret în 2018. De la Buenos Aires am zis să dăm și numele studioului de pilates”, a mai explicat Florin. Vrea să-și invite colegii la o sesiune de pilates Într-o mini vacanță de la canotaj Florin se gândește să-și invite colegii la câteva ședințe de pilates. „Sigur că mi-aș dori ca ei să vină să vadă cum e. Sunt sigur că le va plăcea”, a mai explicat Florin Arteni, care a ținut să puncteze faptul că fără sprijinul Alinei Balețchi, prietena lui, nu ar fi reușit să pună pe picioare acest bussiness. „Este un om extraordinar. Ne înțelegem de minune. Pentru mine ea reprezintă principalul pilon de susținere în tot ceea ce fac și țin să-i mulțumesc pentru asta”, a încheiat el. Ce înseamnă pilates Pilates este o metodă de antrenament fizic și mental, creată la începutul secolului XX de Joseph Pilates, care se concentrează pe întărirea musculaturii profunde (core), îmbunătățirea posturii, flexibilității și echilibrului. Principiile sale esențiale includ controlul mișcărilor, respirația conștientă, concentrarea, precizia, fluiditatea și centrarea (pornită din zona abdominală și lombară).
Studiu Universitatea Stanford: 15 minute în natură îmbunătățesc starea psihică, chiar fără mișcare
Locuitorii din orașe au nevoie de doar un sfert de oră petrecut zilnic în spații verzi pentru îmbunătățirea sănătății mentale, arată un studiu de la Universitatea Stanford. Cercetătorii au analizat aproape 6.000 de persoane și au descoperit că natura urbană reduce depresia și anxietatea – iar surprinzător, efectul este mai puternic când oamenii stau relaxați decât când fac sport în aer liber. Pădurile urbane sunt cele mai eficiente, dar orice tip de spațiu verde ajută. Tinerii sub 25 de ani beneficiază cel mai mult, ceea ce este relevant pentru că majoritatea problemelor de sănătate mintală apar în această perioadă. Pentru că peste 80% din britanici trăiesc în orașe, cercetătorii speră că datele vor convinge autoritățile să creeze mai multe parcuri mici și să planteze copaci pe străzi. Calculele lor arată că o creștere de la 20% la 30% a spațiilor verzi dintr-un oraș ar putea preveni numeroase cazuri de boli psihice. Studiul, publicat în Nature Cities, oferă o „soluție pentru sănătatea mintală” la îndemâna oricui – sunt suficiente 15 minute zilnic petrecute în natură.
Experții dezvăluie ce sporturi nu trebuie practicate în cazul durerilor de spate
Durerile de spate pot apărea din diverse cauze, iar mișcarea poate, uneori, să fie nocivă pentru asemenea episoade. Potrivit experților, sporturile care necesită schimbări frecvente de direcție, cum ar fi fotbalul, nu sunt ideale o persoană are dureri de spate recurente. Ortopedul german Matthias Manke subliniază că în aceste tipuri de sport, „vă opriți, schimbați direcția și apoi accelerați din nou”, ceea ce înseamnă că trunchiul trebuie să facă multe mișcări rapide de rotație, punând o presiune suplimentară asupra coloanei vertebrale, notează DPA. Nici badmintonul, squashul, tenisul și voleiul nu sunt potrivite pentru persoanele care suferă de dureri de spate. Sporturile mai prietenoase cu durerile de spate Cu toate acestea, în cazul în care nu se dorește la renunțarea, în general, a practicării unui sport, în ciuda durerilor de spate, se recomandă consultarea unui medic dacă există dubii și, în plus, antrenarea suficientă a mușchilor spatelui. Potrivit ortopedului Matthias Manke, orice sport care necesită puține schimbări de direcție este considerat benefic pentru spate. Acesta recomandă mersul nordic sau ciclismul, iar în cazul înotului este recomandat cel pe spate, pentru că înotul bras poate supune spatele la arcuire.