Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a fost plasat în arest la domiciliu. Este acuzat că ar fi intermediat o mită de peste 1 milion de lei
Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a fost plasat în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea de înlocuire a arestului preventiv. El este acuzat că ar fi intermediat o mită de peste 1 milion de lei. Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, a fost plasat în arest la domiciliu, pentru 30 de zile, după ce i-a fost admisă cererea de înlocuire de către Tribunalul București. Vă reamintim că fostul ministru al Transporturilor a fost arestat într-un dosar în care este acuzat de intermedierea unei mite de peste 1.000.000 de lei între un om de afaceri și directorul general al Registrului Auto Român (RAR). Scopul ar fi fost reînnoirea unui acord-cadru. A fost impusă o măsură similară și în cazul lui Cătălin Daniel Buşe. „Constată legalitatea măsurii arestării preventive a inculpaţilor Cătălin Daniel Buşe şi Alexandru Răzvan Cuc. (…) Admite cererea şi înlocuieşte măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri faţă de inculpaţii Buşe Cătălin Daniel si Alexandru Răzvan Cuc. (…) Impune inculpaţilor ca, pe perioada măsurii preventive a arestului la domiciliu, să nu părăsească, fără permisiunea organului judiciar în faţa căruia se află cauza, cu excepţia prezentării în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora, imobilul în care locuiesc”, se arată în soluţia pe scurt a Tribunalului Bucureşti. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc Nu au voie să comunice cu martorii Odată cu impunerea acestei măsuri, cei doi inculpați trebuie să respecte anumite obligaţii. Pe lângă prezentarea în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată atunci când li se solicită, cei doi nu trebuie să comunice direct sau indirect cu martorii Mihai Alecu, Alina Mihaela Niţă, Costel Barbu şi Ciprian Constantin Şerban. „Pune în vedere inculpaţilor cazurile şi condiţiile în care aceştia pot părăsi imobilul unde execută măsura arestului la domiciliu (pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora; în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituţia, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza)”, mai arată instanţa de judecată. De asemenea, în cazul lui Cătălin Bușe, i-a fost respinsă cererea privind încuviinţarea părăsirii domiciliului, arată News.ro. Decizia Tribunalului București poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare. Autorul recomandă: Moment amuzant în ședința Consiliului Local al Municipiului Brăila, oferit de un consilier care depunea jurământul. „La, la, la” Șpagă negociată pe butoane de telecomandă. Gândul prezintă înregistrări ambientale audio – video în dosarul fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc. Procentul din șpagă, discutat și la restaurant: „Când am fost la el în curte, el a zis: „9”, mi-a arătat pe telecomandă. Tu mi-ai zis de 6 – știi?” Detalii din ancheta DNA în care a fost reținut fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc: Discuții în restaurante din București și acasă pentru intermedierea șpăgii. Șeful RAR s-a cablat și a colaborat cu DNA Sursă foto: Mediafax Foto
Mașina de epocă a fiului „baronului de Vaslui”, prins cu o mită de 1 milion de euro, a fost scoasă la vânzare. Vezi câţi bani cere pe ea
Fiul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, Tudor Buzatu, îşi vinde maşina de epocă. Este vorba de fiul „baronului de Vaslui”, Dumitru Buzatu, care a fost prins de procurorii anticorupţie cu portbagajul plin cu bani primiţi sub formă de „foloase necuvenite”. Anunţul de vânzare a mașinii a fost postat pe un site al posesorilor şi cumpărătorilor de maşini din aceeaşi gamă, la preţul de 12.000 euro. Tudor Buzatu vrea să scape de o maşină de colecţie în stare excelentă de funcţionare, pe care vrea s-o valorifice la preţul de 12.000 de euro. L-a pus la vânzare în grupul „Mercedesarii” şi vrea doar 12.000 de euro pe el, deşi este un exemplar de epocă, un Mercedes Benz din 1985, cu un motor de 3,8. „Mercedes-Benz 380 SEL (W126) – 1985, vehicul istoric, stare excepţionalã, 12.000 euro negociabil. Maşina înmatriculatã ca vehicul istoric, eligibilã pentru beneficii specifice (taxe reduse, RCA avantajos). Date tehnice: motor V8, 3.8 benzinã, cutie automatã, tracţiune spate, kilometraj 279.000, normã specificã epocii (vehicul istoric). Maşina are interior din piele crem perforat, foarte bine conservat, trapã electricã funcţionalã, geamuri electrice şi închidere centralizatã. Porneşte si ruleazã impecabil, nu are ruginã structuralã şi este idealã pentru colecţionari, evenimente clasice sau utilizare ocazionalã elegantã”, îşi descrie Tudor Buzatu bolidul scos la mezat în folosul bunăstării familiei. Tudor Buzatu a fost secretar de stat al Secretariatului General al Guvernului (SGG), în cabinetul vicepremierului Ana Birchall(2018), apoi în cabinetul lui Nicolae Ciucă(2022). S-a ocupat de activitatea politică din TSD Vaslui şi a condus un centru de afaceri aflat în subordinea instituţiei pe care tatăl său, Dumitru Buzatu, o conducea la vremea respectivă, CJ Vaslui. După ce acesta din urmă a fost arestat în urma unor acuzaţii de corupţie pentru că ar fi luat o mită de 1,25 milion euro, în portbagaj, Tudor Buzatu a demisionat din funcţia de secretar de stat, în 2023. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avocații lui Dumitru BUZATU solicită revocarea controlului judiciar. Fostul președinte al CJ Vaslui este judecat pentru luare de mită Dumitru Buzatu se târguiește din închisoare cu DNA. Fostul președinte al CJ Vaslui, martor denunțător din spatele gratiilor
Director de colegiu din Iași, acuzat de luare de mită pentru transferul unui elev. Ce s-a întâmplat la Curtea Supremă
Potrivit Ziarul de Iași, Curtea Supremă a intervenit decisiv în dosarul DNA care îl viza pe directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, din Iași. Concret, judecătorii au anulat aproape tot rechizitoriul întocmit de procurori, invocând o decizie luată de Înalta Curte de Casație și Justiție în iunie 2025. Din câte se pare, procurorii DNA au termen 5 zile să se decidă dacă merg mai departe cu rechizitoriul complet schimbat de către Curtea Supremă sau cer înapoi dosarul pentru a reface probatoriul. Ce mită a primit directorul Gheorghiță Nistor Directorul CN „Vasile Alecsandri”, Gheorghiță Nistor, a fost trimis în judecată în 2023. Împreună cu el mai sunt inculpate Andreia Sănătescu, educatoare la grădinița cu program prelungit nr. 12, și directoarea acestei unități de învățământ, Anca Ariton. Procurorii au arătat în rechizitoriu că Nistor ar fi primit 300 de euro de la Sănătescu, care voia să-și transfere fiul în clasa a X-a la renumitul colegiu. „Afacerea” a fost intermediată de Anca Ariton, care îl știa pe directorul Nistor. Ca director, Gheorghiță Nistor monitoriza procedura de transfer a elevilor și avea posibilitatea să obțină variante de subiecte date la examenele de transfer în anii anteriori. De asemenea, tot el selecta și numea profesorii care făceau parte din comisia de elaborare a subiectelor, pe care le putea obține înainte de examen. Nistor a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită, Sănătescu, pentru dare de mită, iar Ariton, pentru complicitate la această faptă. Citește aici motivele pentru care Curtea Supremă a „spulberat” rechizitoriul procurorilor DNA.
Marius Isăilă, despre geanta de firmă: „E fake luat din IDM”. Ce spune fostul senator despre cazul mitei de 1 milion de euro pentru Moșteanu și zilele de arest
Fostul senator PSD Marius Isăilă s-a prezentat, miercuri, la Secția 22 Poliție din București pentru a semna prima dată în cadrul măsurii controlului judiciar dispuse de Curtea de Apel București, după ce a petrecut 13 zile în arest preventiv în dosarul în care este acuzat că ar fi încercat să ofere un milion de euro mită ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. La ieșire, Isăilă și-a susținut din nou nevinovăția și a spus că nu se teme că judecătorii ar putea înăspri măsura preventivă: „Nu voi încălca controlul judiciar. Nu am de ce să mă tem. Respect măsurile stabilite de instanță”, le-a declarat acesta jurnaliștilor. El a adăugat că este dispus să colaboreze cu anchetatorii, dar a refuzat să intre în detalii despre acuzațiile care i se aduc: „Sunt dispus să colaborez cu anchetatorii, dar nu pot să intru acum în detalii. Orice aș spune ar fi interpretat în defavoarea mea”, a afirmat fostul senator. Dialog cu Marian Ceaușescu, glumă despre „geanta fake” În fața secției de poliție, Marius Isăilă a fost așteptat și de activistul Marian Ceaușescu, cunoscut pentru prezența sa la dosarele de corupție de mare vizibilitate. Acesta l-a întrebat pe fostul senator despre geanta de firmă cu care venise la secție, făcând aluzie la interceptările din dosar în care procurorii DNA notează cuvintele „banii se dau la geantă”. Isăilă a răspuns ironic: „E un fake, luat din IDM ( n.r complex comercial din zona Basarab)”, a spus acesta, încercând să minimalizeze discuția. Despre arest: „Nu doresc nimănui să treacă prin asta” Întrebat cum a fost perioada petrecută în arest, Marius Isăilă a evitat detaliile, dar a recunoscut că experiența l-a marcat: „Foarte grele (n.r zilele). E foarte greu să ajungi acolo. Nu doresc nimănui să ajungă acolo. Lipsa libertății e grea”, a mărturisit acesta. Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să admită contestația lui Isăilă la arestul preventiv dispus de Tribunalul București și să îl plaseze sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 20 noiembrie 2025. De ce este acuzat Marius Isăilă Procurorii DNA îl acuză pe fostul senator de cumpărare de influență. Potrivit anchetatorilor, în octombrie 2025, Isăilă ar fi promis, prin intermediul fostului șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, suma de 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, în schimbul influenței acestuia pentru încheierea unor contracte între compania de stat Romtehnica și o firmă privată din domeniul armamentului. În stenogramele aflate la dosar, Isăilă apare discutând despre sume de bani, contracte cu muniție provenită din Kazahstan și posibilitatea revânzării acesteia către Ucraina prin intermediul Romtehnica și al unei firme din Bulgaria, procurorii susținând că mita de 1 milion de euro ar fi urmat să fie plătită „la geantă”. Măsura controlului judiciar presupune, în astfel de dosare, obligații precum prezentarea periodică la poliție, anunțarea schimbării domiciliului și interdicția de a părăsi țara fără permisiunea organelor judiciare, încălcarea lor putând duce la arest la domiciliu sau arest preventiv. Antecedentele penale ale fostului senator Nu este primul dosar de corupție în care numele lui Marius Isăilă apare. În 2016, fostul parlamentar a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, într-un dosar care viza blocarea unui control ANAF și atribuirea unor contracte pe bani publici.
Octavian Berceanu, după ce a apărut discutând cu controversatul Isăilă în interceptările DNA din dosarul Mită la MApN publicate de Gândul: Am acționat în conformitate cu legea. (…) A fost o propunere de participare la o schemă de afaceri ce
Aproape speriat, Octavian Berceanu se apără și spune că tot ce a făcut a fost să respecte legea dar în același timp recunoaște că a purtat discuții cu fostul senator traseist, controversat și condamnat Marius Isăilă. „Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament„, recunoaște Berceanu public. Potrivit unor surse judiciare, Berceanu a purtat tehnică pe el de 17 ori în discuțiile cu Isăilă, iar la DNA s-a prezentat de bună voie. Este martor denunțător în caz. Iată ce susține acesta: Postarea lui Octavian Berceanu, după ce a apărut în interceptările DNA „Având în vedere informațiile apărute recent în spațiul public privind menționarea numelui meu într-un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în calitate de martor, și ținând cont de faptul că investigația este în prezent în desfășurare, doresc să formulez următoarele precizări: 1. Am acționat în deplină conformitate cu legea și cu propriile convingeri, considerând că orice cetățean are datoria morală și legală de a semnala faptele care pot aduce atingere siguranței naționale. 2. Având în vedere că ancheta este încă în curs de desfășurare, nu pot oferi detalii suplimentare până la finalizarea acesteia. 3. Pot confirma doar că am fost invitat, la începutul lunii septembrie, în calitate de specialist în politici de mediu, la o întâlnire desfășurată într-un spațiu public, sub pretextul oferirii de consultanță pentru un proiect în domeniul protecției mediului. Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament. 4. Precizez că nu am cunoscut anterior persoana care m-a contactat și că nu există între noi relații de prietenie sau colaborare, contrar informațiilor eronate vehiculate în presă. 5. Ulterior acestei întâlniri, am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile în cadrul procedurilor legale. Cred că doar prin onestitate, transparență și curaj putem construi o societate dreaptă și integră. Rămân ferm împotriva oricăror forme de corupție, indiferent de context, și consider că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a o combate”, scrie Berceanu. Reamintim că astăzi, Gândul a publicat discuții spectaculoase din dosarul „Mită de 1 milion de euro la MApN”. Potrivit actelor ajunse la instanță în dosarul arestării lui Isăilă, cei doi – Berceanu și Isăilă – vorbeau de genți de bani, ministrul Moșteanu, Ucraina, alegerile din București și multe alte teme, inclusiv politice. Ieri, Isăilă – cu antecedente la DNA cât și în instanțe, a fost arestat de judecătorii Tribunalului București pentru 30 de zile pentru infracțiunea de cumpărare de influență. „În datele de 09 și 15 octombrie 2025, în București, inculpatul I.M.O. ar fi promis indirect, printr-o persoană (martor în cauză), suma de 1 milion de euro pentru ministrul apărării, promisiuni care au fost reiterate în data de 24.10.2025, inculpatul având reprezentarea că ministrul apărării și-ar putea exercita influența asupra conducerii C.N. ROMTEHNICA S.A., cu acționar unic Ministerul Apărării, pentru a determina încheierea unor contracte comerciale între această societate de stat și o societate privată. Infracțiunea de cumpărare de influență a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, inculpatul executând anterior o pedeapsă cu închisoarea aplicată pentru săvârșirea altor infracțiuni de corupție”, a anunțat oficial DNA. Ministrul Ionuț Moșteanu este martor în caz, fiind deja audiat de DNA. RECOMANDĂRILE AUTORULUI EXCLUSIVITATE. Gândul publică interceptări spectaculoase din dosarul de corupție „Mită la MApN”. Senatorul arestat, Marius Isăilă în discuții monitorizate de DNA cu Octavian Berceanu despre Ionuț Moșteanu: „Da, mă, da! Și plus ce-i băgăm noi în buzunar, e treaba ta! Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el! La geantă, ca să nu avem urme! Fără urme!” Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, audiat de DNA. Ce calitate are în dosarul în care un senator ar fi încercat să-i dea șpagă Marius Isăilă, fost senator PSD, a fost arestat pentru cumpărare de influență la MApN. Promitea 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu/Reacția lui Moșteanu
Agenția care a îngropat-o pe Simona Halep iese din nou la rampă cu un anunț incredibil: A dat mită!
Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), organizația care a provocat controverse majore după suspendarea Simonei Halep, continuă să surprindă lumea sportului alb prin noile sancțiuni aplicate jucătorilor din circuitul profesionist. De această dată, pedepsele anunțate de ITIA vizează fapte legate de oferirea de bani sau beneficii în schimbul acordării de wild carduri la turneele de tenis. Simona Halep i-a acuzat anterior pe reprezentanții ITIA de rea-credință și abuz, susținând că aceștia i-au gestionat în mod incorect cazul de dopaj, în timp ce alți tenismeni depistați pozitiv, precum Iga Swiatek sau Jannik Sinner, ar fi fost tratați cu mai multă indulgență. Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului a ieșit din nou la rampă, marți, anunțând că doi tenismeni au acceptat sancțiuni pentru încălcarea regulilor privind wild card-urile din cadrul Programului Anti-Corupție în Tenis (TACP)! Spaniolul David Marrero a recunoscut că a dat mită pentru a obține invitații pe tablourile turneelor de tenis: „Jucătorul spaniol David Marrero, în vârstă de 45 de ani, a recunoscut că a plătit și a oferit bani pentru a obține wild card-uri pentru el și/sau partenerul său de dublu, în patru rânduri, între anii 2022 și 2023. Marrero, care a ocupat locul 5 mondial la dublu în noiembrie 2013, a fost suspendat pentru o perioadă de doi ani și șapte luni și amendat cu 15.000 de dolari, din care 10.000 de dolari sunt suspendați. Perioada de suspendare a lui Marrero a început pe 21 octombrie 2025 și se va încheia pe 20 mai 2028″, a precizat ITIA pe site-ul oficial. Și un căpitan din Cupa Davis și-a recunoscut implicarea în scandalul de corupție De asemenea, fostul jucător tunisian Malek Jaziri, în vârstă de 41 de ani, în prezent căpitan al echipei Tunisiei de Cupa Davis, a fost suspendat pentru nouă luni și amendat cu 5.000 de dolari (dintre care 2.500 de dolari sunt suspendați): „Jaziri a recunoscut implicarea într-o încălcare a regulilor privind wild card-urile, alături de Marrero. Perioada de suspendare a lui Jaziri a început pe 28 octombrie 2025 și se va încheia pe 27 iulie 2026. Pe durata suspendărilor, Marrero și Jaziri nu au voie să joace, să antreneze sau să participe la niciun eveniment de tenis autorizat sau sancționat de membrii ITIA – ATP, ITF, WTA, Tennis Australia, Federația Franceză de Tenis, Wimbledon și USTA sau de orice altă federație națională”, se mai arată în comunicatul ITIA.
Dosarul „Mitei în Portul Constanța”, la ceasul acordurilor de recunoaște a vinovăției / Proiecte cu „cântec”, în valoare de milioane de euro
Informații noi în dosarul corupției din Portul Constanța! Mai exact Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au sesizat Tribunalul Constanța cu acorduri de recunoaștere a vinovăției în cazul a două persoane implicate în dosarul de corupție, legat de atribuirea unor contracte în Portul Constanța. Potrivit unui comunicat transmis joi de DNA, cei doi sunt acuzați de dare de mită în legătură cu proiecte în valoare de milioane de euro derulate prin Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Cei doi inculpați au declarat că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii Reamintim că dosarele de urmărire penală şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Constanţa, cu propunerea de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză. În acest dosar sunt cercetate 41 de persoane, printre acestea aflându-se Ion Dumitrache, fostul șef al PSD Constanța, Chirilă Florin-Laurențiu, director Direcția Tehnică în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Vișan George-Gabriel, director Comercial în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A (deputat PSD). Constanța, Cristea Cătălin-Viorel, consilier al directorului general al C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, dar și Banias Emil-Sorin, director Sucursale în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța. Ce au scris inculpații în acordurile de recunoaștere a vinovăției Procurorii de la Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus sesizarea instanţei de judecată, cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei. „La data de 20 ianuarie 2025, inculpatul Ț.L., urmărind obținerea atribuirii de către una dintre firmele pe care le coordonează a contractului „Umpluturi si sistematizare teritoriu aferent Danei 99 din zona fluvio–maritimă a Portului Constanța și organizarea execuției lucrărilor” în valoare de 124.625.548 de lei – echivalent a aproximativ 25.000.000 de euro – aflat în procedură de licitație, ar fi promis, prin intermediul unei persoane, suma de 250.000 de euro – reprezentând 1% din valoarea contractului, pentru ca funcționari publici cu atribuții decizionale din cadrul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța să întreprindă demersurile necesare astfel încât societatea inculpatului să fie declarată câștigătoare. Ulterior, în datele de 04 și 06 februarie 2025, în realizarea aceleiași rezoluții și prin două acțiuni succesive, inculpatul Ț.L. ar fi oferit, prin intermediul aceleiași persoane, suma totală de 25.000 de euro ca avans din suma promisă de 250.000 de euro. La data de 11 decembrie 2024, inculpatul B.R., urmărind obținerea aprobării la nivelul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța a unui proiect pe care urma să îl deruleze în Portul Constanța prin firma sa, ar fi remis lui Cristea Cătălin-Viorel, funcționar public în cadrul companiei naționale anterior menționate, suma de aproximativ 400 de euro, în legătură cu îndeplinirea și, după caz, urgentarea îndeplinirii, de către cel din urmă și de către alți funcționari publici din cadrul companiei, a actelor necesare obținerii de avize, aprobări și licență de lucru pentru proiectul respectiv. În cauză, cu privire la inculpatul Ț.L., procurorii anticorupție au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 25.000 de euro, depusă în contul A.N.A.B.I. pe numele inculpatului, în vederea confiscării speciale de către instanța de judecată. Facem precizarea că cei doi inculpați și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupție ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt”, se precizează în comunicatul DNA. Cei doi şi-au asumat în totalitate faptele comise Cei doi şi-au asumat în totalitate faptele comise şi au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupţie ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt, a indicat DNA. În prezenţa avocaţilor, aceştia au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mişcare acţiunile penale. În plus, au mărturisit că sunt de acord cu felul şi cu cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora. Vorbim, în această speță, despre o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 4 luni pentru angajat şi o pedeapsă de un an şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani pentru administratorul firmei, după cum informează anchetatorii. Sursă foto colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Kovesi, DEZVĂLUIRI fără precedent! Mafia italiană, implicată în frauda cu TVA din România! / Mafia chinezească, tot mai activă în România!
Dragoș Anastasiu, acuzat de mită în formă continuată și de Consiliul Concurenței
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, din contextul recentului scandal privind mita plătită de firmele controlate de Angela Georgeta Burlacu, fostă funcționară ANAF, reiese că acesta nu este la primul incident cu implicații controversate în mediul de afaceri. În 2019, compania sa, Touring Europabus Romania S.R.L., a fost sancționată de Consiliul Concurenței cu o amendă de 5.397.762 lei (echivalentul a peste 1,15 milioane euro), fiind acuzată de participare la un cartel ilegal între agențiile de turism, comprimă știripesusrse.ro. Milionarul Dragoș Anastasiu, numit de premierul Ilie Bolojan pentru a susține un program de măsuri de austeritate pentru următorii 4 ani, apare ca martor în dosarul Angelei Georgeta Burlacu, fostă funcționară ANAF. În 2019, compania sa, Touring Europabus Romania S.R.L., a fost sancționată de Consiliul Concurenței cu o amendă de 5.397.762 lei (echivalentul a peste 1,15 milioane euro), fiind acuzată de participare la un cartel ilegal între agențiile de turism. Potrivit comunicatului Consiliului Concurenței din ianuarie 2019, 13 agenții de turism, printre care și Touring Europabus, s-au coordonat pentru a împiedica scăderea prețurilor în perioada iunie 2013 – septembrie 2016. Acestea au stabilit politici comerciale comune și au schimbat între ele informații sensibile din punct de vedere concurențial, în scopul de a menține artificial prețurile ridicate pentru pachetele turistice, în special cele ce implicau zboruri charter. Printre practicile constatate se numără: limitarea sau eliminarea campaniilor promoționale ale concurenței, împărțirea locurilor în avioanele charter refuzul de a reduce prețurile sub un anumit prag, chiar și în situații de concurență acerbă. Toate acestea au afectat în mod direct consumatorii, care au fost privați de reduceri și de o piață concurențială funcțională. Anastasiu explică și contextul situației sale. „Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Companiile au recunoscut faptele Touring Europabus Romania S.R.L., alături de alte opt companii sancționate, a recunoscut participarea la această practică anticoncurențială, beneficiind astfel de o reducere de 20% a amenzii. Chiar și cu această reducere, sancțiunea aplicată companiei lui Anastasiu a fost printre cele mai mari din întregul dosar, semn al unei implicări semnificative. De asemenea, și Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a fost sancționată pentru că a interzis membrilor săi acordarea de reduceri sub forma cedării unei părți din comisioanele obținute de la tur-operatori. Un model de „etică antreprenorială”? Această informație revine în atenție în contextul scandalului actual, în care s-a dezvăluit că firmele lui Dragoș Anastasiu au efectuat timp de opt ani plăți unei consiliere ANAF, ulterior condamnată pentru corupție, în schimbul protecției împotriva controalelor fiscale. Deși în acel dosar Anastasiu a fost audiat doar în calitate de martor și nu a fost cercetat penal, recunoașterea faptului că a participat la un cartel comercial și că a menținut relații financiare suspecte cu o funcționară publică ridică semne de întrebare asupra standardelor de etică ale vicepremierului în activitatea sa economică, rezumă stiripesurse.ro
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, implicat într-un dosar de mită confirmat de instanță
Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv prin care a fost mascată o mită oferită către funcționara ANAF. Dragoș Anastasiu a recunoscut mita în instanță Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA. Anastasiu a mărturisit că a perceput propunerea ca un șantaj, dar și ca o formă de protecție pentru afacerile sale, temându-se că refuzul ar duce la anchete penale și insolvență. Judecătorii: contractul semnat de Dragoș Anastasiu a fost o formă de mită mascată Curtea de Apel București a concluzionat că sumele de bani plătite de firmele din grupul Eurolines, controlate de Dragoș Anastasiu, reprezintă mită în formă continuată. Instanța a considerat „ridicolă” ideea că banii ar fi reprezentat servicii de resurse umane, întrucât prestațiile nu au existat în realitate. În total, între 2009 și 2017, Burlacu a primit peste 784.000 de lei (circa 170.000 de euro), inclusiv pachete turistice și plăți înregistrate în numele ei, dar folosite de membrii familiei. Anastasiu a fost informat periodic despre aceste beneficii, fără a opri plățile. Vicepremierul Dragoș Anastasiu, parte activă într-un mecanism de corupție ANAF Judecătorii au stabilit că Dragoș Anastasiu și colaboratorii săi au acceptat propunerea de a încheia un contract fictiv pentru a masca mita. Suma inițială plătită a fost de peste 218.000 de lei, dar avantajele materiale au continuat sub alte forme. Motivarea respinge ideea că beneficiile oferite ar fi fost destinate tratamentului medical al fiului inspectoarei, arătând că există o disproporție evidentă între sumele cheltuite și costurile tratamentului.