Germania vrea modernizarea armatei: 26,5 miliarde de euro pentru uniforme noi și vehicule blindate pentru soldați
O componentă majoră a acestui plan, în valoare de aproape 19 miliarde de euro, va fi direcționată în următorul deceniu către dotarea soldaților din Bundeswehr cu uniforme și echipamente individuale de ultimă generație. Conform unui document al Ministerului de Finanțe, proiectul, numit FASER, se va derula până în 2034 și este corelat cu obiectivul guvernului de a mări numărul personalului militar activ de la 280.000 la 460.000 până la jumătatea anilor 2030, arată Reuters. În paralel, guvernul german a aprobat o finanțare suplimentară de 7,5 miliarde de euro, eșalonată până în 2037, pentru achiziția de vehicule blindate pe roți, considerate vitale pentru modernizarea forțelor terestre. Surse din parlament indică faptul că această achiziție ar putea viza între 3.000 și 5.000 de unități de tip Boxer, fabricate de consorțiul germano-francez format din companiile Rheinmetall și KNDS. Această decizie se înscrie într-o strategie mai largă de reînarmare și modernizare, lansată de coaliția guvernamentală de la Berlin pentru a remedia deficiențele unei armate considerate mult timp subfinanțate. Măsura, care a beneficiat de un consens politic pentru a exclude aceste costuri de la regulile stricte privind datoria publică, reflectă angajamentul Germaniei de a contribui la securitatea colectivă a Europei. Ca urmare a acestor eforturi, bugetul total al apărării pentru anul 2026, incluzând fondurile speciale, este proiectat să ajungă la 117,2 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut al Germaniei, depășind astfel ținta minimă de 2% impusă de Alianța Nord-Atlantică. Prin aceste alocări bugetare strategice, Germania face un pas hotărâtor în procesul de transformare a Bundeswehr într-o forță militară modernă, capabilă să răspundă eficient provocărilor de securitate din următorul deceniu.
ANAF a colectat venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei în primul semestru din 2025
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei în primul semestru din 2025. Astfel, se înregistrează o creștere de 12,20% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de preșă al ANAF. „Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru activitatea din primul semestru al anului 2025 a fost de 249,03 miliarde lei, fiind colectate: venituri bugetare brute în sumă de 266,38 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,8% (indice nominal), respectiv mai mult cu 30,28 miliarde lei decât în perioada similară din anul 2024 (236,10 miliarde lei), venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,20% (indice nominal), în sume absolute cu 26,67 miliarde lei mai mult decât în primul semestru al anului 2024 (218,55 miliarde lei)”, se arată în comunicat. ANAF a comunicat că s-au implementat soluții digitale care să conducă la creșterea colectării veniturilor bugetare. „Am făcut pași importanți către modernizare, implementând soluții digitale care să conducă la creșterea colectării veniturilor bugetare dintre care amintește: implementarea sistemului SAF-T (fișierul standard de control fiscal); generalizarea sistemul național de facturare electronică (RO e-Factura); implementarea sistemului RO e-TVA; interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF; dezvoltarea sistemului de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport; împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport. Sistemul permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală”, se mai arată în comunicat. Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele ANAF, a precizat că aceste schimbări au avut loc „într-o perioadă marcată de numeroase schimbări și provocări profesionale”. „La final de mandat ca președinte al uneia dintre cele mai importante instituții publice din țară, trebuie să subliniez faptul că toate realizările prezentate s-au obținut într-o perioadă marcată de numeroase schimbări și provocări profesionale. Toți pașii făcuți în sensul modernizării și dezvoltării activității ANAF au impus eforturi susținute și implicarea activă a întregii echipe de specialiști din structura ANAF, fapt pentru care mulțumesc tuturor colegilor pentru sprijinul acordat”, a declarat Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele ANAF. CITEȘTE ȘI: ANAF sesizează o nouă tentativă de FRAUDĂ. Un site fals imită instituția pentru a fura datele utilizatorilor: „Nu furnizați date cu caracter personal” ANAF: Șase firme de ride-sharing ar fi prejudiciat BUGETUL de stat cu aproximativ 27,8 milioane de lei Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe gaz din Europa
La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România, cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa. Proiectul este deja la 75%, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală va fi gata, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Ministrul a precizat că lucrările sunt în grafic, astfel că 2025 va fi cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. ”La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România: cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa, cu o putere instalată de 1734MW, tehnologie Siemens de ultimă generaţie, investiţie de peste 1,4 miliarde EUR. Am fost aici acum un an şi jumătate, când şantierul era aproape la zero”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja a precizat că, astăzi, proiectul este la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata. ”Am revenit astăzi în şantier pentru a vedea cu ochii mei minunea. Ritmul lucrărilor este excelent, cu aproape 500 de muncitori la lucru şi peste 200 de firme româneşti implicate în întreg proiectul. Au fost deja multiple premiere: transporturi agabaritice, demontarea şi reasamblarea turbinelor Siemens pe poziţie finală, timpul record de finalizare a multor componente esenţiale. Toate acestea s-au realizat în echipă: investitorul MASS Mintia, antreprenorul general AVAX, furnizorul de tehnologie Siemens, autorităţi locale şi centrale”, a mai spus Burduja. Mintia, proiect de importanţă strategică naţională Potrivit ministrului, în decembrie, conform graficului actual, prima turbină de aproape 600MW va fi gata, în ianuarie-februarie încă o turbină identică şi, în iulie 2026, vor fi toţi cei 1.734 MW în producţie. În paralel, Transgaz lucrează pentru a aduce acolo magistrala de gaz până în octombrie. ”Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. La 31 mai, deja aveam 594MW noi puşi în funcţiune anul acesta. Vrem să depăşim 2000-2500MW până la sfârşitul anului. Fiecare MW nou în sistem e şansa românilor şi a companiilor româneşti de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producţie în bandă. Şi la Mintia vorbim de mulţi, de foarte mulţi megawaţi. Mai mult, la Mintia vom folosi inclusiv gazul românesc din Neptun Deep pentru a produce energia de care avem nevoie”, a menționat Sebastian Burduja. Ministrul a mai spus că anul trecut a reuşit să declare în Guvern acest proiect ca fiind de importanţă strategică naţională. Citiți și: Mintia, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, în plin șantier. Super-turbinele, în drum spre Hunedoara Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele