Starea copilului în România: 3 din 10 copii trăiesc în sărăcie, crește rata mortalității infantile
Lipsa vaccinării a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), încât pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expuși riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc înainte de vârsta de 15 ani rămân un fenomen îngrijorător al României. La începutul anului 2025, erau 3.610.644 de copii cu reședința în România, reprezentând 19% din întreaga populație rezidentă a țării. În anul 2025, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.725, cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent. Față de anul 2024, în anul 2025 s-au înregistrat cu 11.545 mai puțini născuți-vii. La finalul anului anterior, un număr de 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, 8.908 dintre ei crescând în instituții de tip rezidențial. Riscul de sărăcie, mai mare la copii decât la adulți Deși în ultimii ani se înregistrează o îmbucurătoare tendință de scădere, peste 3 din 10 copii români (32,4%) continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Pentru 1.163 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților. Deși riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor înregistrează o tendință de scădere, nu putem spune același lucru despre sărăcia nutrițională. Astfel, datele pentru anul 2025 arată o creștere îngrijorătoare a ponderii familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente – de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale. Nivel educațional scăzut Pe de altă parte, sărăcia are și un impact puternic asupra dreptului la o educație de calitate. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%. Totodată, sărăcia se reflectă în accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente școlare sau excursii: aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la astfel de activități, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%. La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (425.491, reprezentând 18,18% din populația rezidentă de vârsta respectivă). România are cea mai scăzută rată de cuprindere a copiilor întrer 3 și 7 ani Provocările legate de participarea la educație încep de la nivelul educației timpurii, în condițiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educație a copiilor cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu (76,5% față de o medie EU de 95%). Datele Eurostat arată că din ce în ce mai mulți copii cu vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022, 16,26% în anul 2023 și 17,09% în anul 2024)9, situația fiind și mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învățământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022, 26,89% în anul 2023 și 27,23% în anul 2024). Copii care nasc copii Deși numărul total al nașterilor din țara noastră reprezintă doar 4% din nașterile la nivel EU (4,04%), România are o contribuție în plan european de șase ori mai mare în cazul nașterilor la minore (26,19%) și de peste 10 ori mai mare în cazul nașterilor la fete sub 15 ani (41,39%). În anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore, în 496 dintre aceste cazuri mama având vârsta sub 15 ani12. Și mai îngrijorător este faptul că aproape 1 din 5 copii născuți din mamă minoră nu este primul copil al mamei (18,4%). Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea crește de la 8,04% din totalul nașterilor la 15,9% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 43,3% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 28,35%. Rata mortalității infantile, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalității infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Cea mai gravă criză de vaccinare Pe de altă parte, România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. În ceea ce privește vaccinarea contra rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP. Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor Sănătatea mintală: Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat pe parcursul anului trecut de serviciile de terapie
Mortalitatea infantilă, crește din nou, România între țările cu cei mai puțini bani pentru sănătate
Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale, dar și de investiția statului în sistemul de sănătate. Astfel, în anul 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în același an 9,5% din PIB, Cehia și Croația, 9%, iar Franța 8,9%. La coada clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) și România (5,2%). Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață: astfel, rata mortalității infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuți vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru același an, rata mortalității infantile a fost de 2,3 la mie. În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România. Organizația Salvați Copiii România câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. De ce ne mor bebelușii? România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,5 decese la 1.000 de nașteri vii. O problemă suplimentară e dată de cauzele mortalității: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare, cauze care ar putea fi în multe cazuri prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt. Sprijin pentru viață, prin dotarea maternităților Organizația Salvați Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziția maternităților și spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unități medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum și de lucrări de modernizare și renovare. Astfel, medicii solicită dotarea unităților medicale cu mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie, ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 euro. „Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Organizația Salvați Copiii. Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt: • Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii; • Olt – 3.40 • Ilfov – 4.00 • Tulcea – 4.20 • Teleorman – 4.60 La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile sunt: • Mureș – 13.00 • Ialomița – 12.70 • Suceava – 10.70 • Satu Mare – 9.90 • Botoșani – 9.80.