Moșteanu: Mandatul șefei Spitalului Militar Central nu va fi prelungit
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat joi că a decis să nu mai prelungească mandatul actualei conduceri a Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila”, după ce Corpul de Control al ministerului a semnalat existența unor suspiciuni de corupție și dosare în atenția DNA și a Parchetului Militar. „În iunie, am decis să nu mai prelungesc mandatul managerului Florentina Ioniță de la Spitalul Militar Central. Mandatul se încheie la finalul lunii. Am luat această decizie după ce am fost informat de Corpul de Control despre existența unor suspiciuni de corupție și dosare la DNA și Parchetul Militar”, a explicat ministrul. Moșteanu a precizat că generalul-maior Florentina Ioniță a beneficiat deja de trei prelungiri de mandat, deși a ajuns încă din 2022 la vârsta de pensionare. În acest context, ministrul a semnat documentele pentru trecerea acesteia în rezervă. „În perioada următoare, funcția de comandant va fi preluată temporar de un ofițer, locțiitor al comandantului, desemnat de Direcția Medicală. Ulterior, vom organiza concurs deschis pentru ocuparea funcției”, a adăugat ministrul Apărării. Faptele pentru care DNA a făcut percheziții joi dimineața la domiciliul comandantului Spitalului Militar „Dr. Carol Davila”, generalul Florentina Ioniță, au legătură cu fapte din perioada 2020 – 2023, potrivit unui comunicat oficial al procurorilor.
Consolidarea capabilităților industriei de apărare, prioritate în folosirea instrumentului SAFE
Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut, marți, o întrevedere cu Herald Ruijters, coordonatorul grupului de lucru instituit la nivelul Direcției Generale pentru Industria de Apărare și Spațiu (DEFIS) din Comisia Europeană, în vederea implementării inițiativei SAFE (Security Action for Europe). Discuția a avut loc în anticiparea vizitei experților DEFIS la București, planificată la data de 15 octombrie, pentru consultări tehnice care vizează proiectele ce vor fi finanțate prin acest instrument, potrivit MApN. Ministrul apărării naționale a mulțumit reprezentantului Comisiei Europene pentru strânsa cooperare la nivel de experți, în vederea implementării de către România a regulamentului SAFE, inclusiv din perspectiva definitivării planului național de investiții în industria europeană de apărare. Cu privire la acest proces, au fost evidențiate progresele înregistrate la nivel național și s-a pledat pentru o cooperare cât mai solidă și pe viitor. Valorificarea instrumentului SAFE De asemenea, a fost prezentat interesul României pentru valorificarea instrumentului SAFE, alături de statele membre și partenerii eligibili. „România își propune să utilizeze pe deplin oportunitățile oferite de instrumentul SAFE, prin implicarea industriei naționale de apărare în domenii strategice precum mobilitatea militară, apărarea aeriană și antirachetă, sistemele terestre, facilitatori strategici, echipamente individuale pentru soldați și sisteme maritime. Apreciem, totodată, includerea domeniului privind sistemele de drone și antidrone, esențial în raport cu inițiativele europene recente Eastern Flank Watch și European Drone Wall”, spune ministrul apărării naționale. Oficialul român a evidențiat importanța coordonării eforturilor statelor membre în derularea investițiilor și rolul important al Comisiei în conectarea cu industriile de apărare și dezvoltarea acestora de o manieră cuprinzătoare la nivel UE, îndeosebi în regiunile cele mai expuse la materializarea amenințărilor militare. Totodată, ministrul român al apărării a subliniat importanța conectării la această inițiativă a partenerilor cei mai apropiați ai Uniunii Europene, care pot avea o contribuție esențială la derularea rapidă a achizițiilor urgente, în special pentru nevoile statelor de pe Flancul Estic. De asemenea, a evidențiat importanța cooperării cu Ucraina pentru dezvoltarea capabilităților militare, prin valorificarea experienței acestui partener în ceea ce privește inovarea și adaptarea rapidă la condițiile războiului de mare intensitate.
Moșteanu, întâlnire cu reprezentanții BEI în vederea cooperării în domeniul industriei de apărare
Potrivit comunicatului de presă publicat de MApN, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a discutat a avut o întrevedere alături de Robert de Groot, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), dar și Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI, responsabil pentru România. Pe agenda discuțiilor s-au aflat aspecte care privesc oportunitățile de cooperare în domeniul industriei de apărare. Reprezentanții BEI au prezentat posibilități concrete de colaborare, prin dezvoltarea de parteneriate și extinderea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele de investiții în acest sector strategic, potrivit sursei citate. Discuțiile au avut loc la sediul Ministerului Apărării. Banca Europeană de Investiții (BEI) este o instituție financiară independentă, care își stabilește în mod autonom deciziile privind contractarea împrumuturilor și acordarea de credite, în funcție de proiect și de oportunitățile de pe piețele financiare. În cadrul Uniunii Europene, BEI urmărește prioritățile de finanțare stabilite la nivel european, iar în afara UE, BEI sprijină politicile de dezvoltare și cooperare în diverse țări ale lumii.
Moșteanu reacționează după ce Putin a comentat alegerile anulate din România: E ultimul om care poate da lecții despre democrație
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a reacționat joi seara, Digi24, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut comentarii în privința anulării alegerilor prezidențiale din România de anul trecut. „Este ultimul om de pe planetă care ar putea să dea cuiva lecții despre democrație și alegeri libere. Alegerile prin care își asigură mandatul de fiecare dată sunt o farsă, o butaforie. Putin este cel care își bagă adversarii politici în închisoare și îi omoară în condiții ciudate și suspecte de fiecare dată. Putin este cel care își aruncă comandații militari pe geam sau foarte apropiați”, a spus ministrul Apărării la Digi24. Comentariile lui Putin privind alegerile anulate din 2024 Reacția acestuia vine în contextul în care joi, Vladimir Putin a comentat direct alegerile anulate din România, criticând țările care „interzic oponenții politici” și „manipulează voința poporului” „Establishmentul nu este dispus să renunțe la putere, înșelându-și în mod deschis propriii cetățeni, escaladând situația pe plan extern și recurgând la orice fel de trucuri în propriile țări – din ce în ce mai mult la limita legii, dacă nu chiar dincolo de aceasta. Însă transformarea la nesfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”, a comentat Putin. Totuși, declarația lui Putin vine în contradicție cu realitățile interne din Federația Rusă, unde opoziția este sistematic reprimată, iar procesele electorale sunt contestate la nivel internațional. Declarațiile susținute joi de liderul rus la Soci vin la două zile după ce președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că procurorul general a confirmat în raportul său interferența Rusiei în campania electorală, prin folosirea unor firme și conturi de publicitate din Federația Rusă.
Moşteanu, întâlnire cu preşedintele Consiliului Parlamentar al NATO. Dacă vrem o Europă sigură, Flancul Estic trebuie să fie puternic
Întrevederea dintre Moşteanu şi Perestrello a avut loc în marja Forumului pentru Securitate de la Varşovia, desfăşurat în perioada 29–30 septembrie. Discuţiile au vizat importanţa consultărilor în format aliat, precum şi lansarea Eastern Sentry, iniţiativă menită să întărească securitatea spaţiului aliat de la Marea Baltică la Marea Neagră. Oficialul român a subliniat că, la nivel naţional, România a depus eforturi constante pentru consolidarea apărării, inclusiv pe dimensiunea juridică, menţionând completarea cadrului legal şi procedural pentru angajarea dronelor şi avioanelor militare cu pilot, care încalcă spaţiul aerian naţional. Totodată, au fost salutate deciziile adoptate de liderii aliaţi la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, prin care statele membre s-au angajat să îşi majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. În cadrul discuţiilor, ministrul apărării a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Ucraina, aflată în faţa agresiunii ruse, precum şi pentru parcursul european al Republicii Moldova. În acest context, a apreciat rezultatul recentelor alegeri parlamentare de la Chişinău ca pe o confirmare a orientării europene şi a subliniat importanţa sprijinului pentru consolidarea rezilienţei şi a capacităţilor de apărare, esenţiale pentru securitatea regională şi europeană. Oficialul român a evidenţiat, de asemenea, rolul esenţial al României în regiunea Mării Negre şi contribuţia substanţială a ţării noastre la consolidarea Flancului Estic al NATO. A subliniat importanţa strategică a regiunii pentru stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic şi a precizat că Marea Neagră se află constant pe agenda aliată, fiind un punct central al discuţiilor privind securitatea europeană. În acest context, a amintit faptul că România a preluat, pentru semestrul al II-lea al acestui an, comanda MCM Black Sea – iniţiativă dezvoltată împreună cu Bulgaria şi Turcia. În continuare, ministrul apărării a accentuat importanţa Grupului de Luptă NATO de la Cincu, condus de Franţa, la care contribuie şi alte state aliate, precum şi relevanţa exerciţiului „Dacian Fall 2025”, ce va avea loc în această toamnă în România. Totodată, a precizat că ţara noastră este activ implicată în asigurarea securităţii şi stabilităţii Flancului Estic, prin contribuţii semnificative atât la grupurile de luptă din Polonia, Bulgaria şi Slovacia, cât şi la misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în statele baltice.
Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării, condamnă încălcarea spaţiului aerian estonian de către Rusia
„Acesta este încă un act de provocare şi intimidare din partea Federaţiei Ruse – parte a unui model de provocare care vizează destabilizarea flancului estic al NATO şi testarea unităţii noastre. România este pe deplin solidară cu Estonia. Împreună cu aliaţii noştri, vom continua să consolidăm apărarea flancului estic şi să arătăm clar că fiecare centimetru din spaţiul aerian NATO este protejat”, a scris ministrul pe X. Rusia trebuie să înţeleagă că astfel de provocări nu vor rămâne fără răspuns, adaugă acesta. Trei avioane militare ruse au încălcat vineri spaţiul aerian al Estoniei, membru NATO, timp de 12 minute, într-o incursiune „fără precedent”, a declarat guvernul estonian. Incidentul survine la puţin peste o săptămână după ce peste 20 de drone ruse au intrat în spaţiul aerian polonez în noaptea de 9-10 septembrie, determinând avioanele NATO să doboare unele dintre ele şi oficialii occidentali să declare că Rusia testează pregătirea şi hotărârea alianţei, anunţă Reuters. Încălcarea spaţiului aerian are loc la trei zile după ce forţele militare ruse şi belaruse au încheiat exerciţiile militare comune, numite Zapad 2025. Tallinn a declarat vineri că cele trei avioane de vânătoare MiG-31 au intrat fără permisiune în spaţiul aerian estonian şi au rămas acolo timp de 12 minute. „Rusia a încălcat spaţiul aerian estonian de patru ori deja în acest an, ceea ce este inacceptabil în sine, dar încălcarea de astăzi, în timpul căreia trei avioane de vânătoare au intrat în spaţiul nostru aerian, este fără precedent”, a declarat ministrul de externe Margus Tsahkna.
Ministrul Apărării: România a trimis 23 de pachete de echipament militar către Ucraina
„Pe partea de echipament militar, au fost 23 de pachete care au plecat către Ucraina, decise împreună cu armata ucrainiană, în funcţie de nevoile lor de echipare, în funcţie de disponibilităţile armatei române şi de stocurile armatei române. Există nişte liste care sunt clasificate”, spune la Prima TV Ionuţ Moşteanu. Întrebat dacă cifra vehiculată în spaţiul public, de 1,5 miliarde de eur, este adevărată, el spus: „Nu are nicio bază realistă”. „Sunt nişte valori de inventar la nişte echipamente, unele dintre ele nu mai erau folosite. Apropo, ucrainenii aveau nevoie de echipament de producţie sovietică pe care armata română îl avea în depozite, să spun aşa, şi au folosit unele dintre ele şi pentru piese de schimb. Este o realitate. Industria de război ucraineană se mişcă diferit faţă de o industrie pe timp de pace şi orice ajutor a fost binevenit. E foarte greu să zici că valoarea de inventare e o valoare realistă sau acele echipamente ar fi putut fi utilizate mâine în caz de război. Partea bună e că avem un plan de înzestruare al armatei române care curge de ani de zile foarte bine. Mergem înainte în fiecare an, se fac paşi între echipamente noi în înzestrare al armatei române. Avem contracte în derulare şi proceduri de achiziţii în curs de finalizare. Avem un plan pe mulţi ani de zile, un plan stabilit cu partenerii NATO, care să acopere toate nevoile unei armate moderne şi facem aceşti paşi lună de lună, an de an. Armata română devine din ce în ce mai bine echipată şi din ce în ce mai bine profesionalizată pentru că fiecare astfel de echipament modern vine şi cu o parte de pregătire pentru personal, pentru mentenanţă şi pentru utilizare”, adaugă minisstrul APărării. Chestionat cu privire la aşteptarea românilor de a a şti care a fost ajutorul concret oferit de România Ucrainei, el a afirmat „cea mai simplă răspuns e unul ce ţine de strategie militară, pentru că nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele”. De asemenea, el a subliniază pe lângă ajutorul militar, este şi ajutorul umanitar, „care e greu de estimat”. „Deci, de la începutul războlui, din prima zi am ajutat poporul ucrainian, care avea nevoie de acest tip de ajutor şi o facem în continuare. Ajutorul pentru ajutorul economic, pentru economia ucrainiană, faptul că am ajutat să-şi comercializeze resursele şi am creat coridoare speciale, fiind ţară vecină, nimeni nu putea face lucrul ăsta. Deci, noi suntem aici, într-o poziţie, într-un fel, privilegiată, într-o poziţie care aduce multe provocări. Suntem alături de ei, am fost din prima zi şi vom fi până în momentul în care se va ajunge la o pace şi apoi după, în procesul de menţinere, alături de aliaţii noştri”, continuă Ionuţ Moşteanu.
Ministrul apărării anunță că proiectul privind introducerea serviciului militar voluntar va ajunge la CSAT și apoi în Parlament
Moșteanu a explicat că România are nevoie să își întinerească rezerva militară, în condițiile în care armata obligatorie a fost suspendată de mulți ani, iar cei care au trecut prin serviciul militar sunt acum la vârste înaintate. „Rezerva este îmbătrânită. De aceea venim cu acest proiect care introduce termenul de militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani vor putea să facă armata patru luni de zile și apoi să intre în rezerva Armatei României”, a spus Moșteanu. El a adăugat că armata va avea astfel o bază mai largă de selecție pentru cei care ar putea urma o carieră militară. „Unii vor rămâne în sistem, alții se vor îndrăgosti de această carieră. Avem nevoie de oameni buni și pregătiți pentru această misiune”, a afirmat el. Moșteanu a precizat că proiectul se află în prezent pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că va fi discutat la următoarea ședință, urmând ca apoi să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.
Ministrul Apărării despre fabrica de pulberi: Din această producție vom face aici armament
„Rheinmetall o să facă o fabrică de pulberi. Asta a semnat Radu (N.R. Ministrul Economiei, Radu Miruță), este un proiect, o discuție începută acum un an și ceva”, a spus Moșteanu la Antena 3 CNN. Acesta a mai explicat: „E foarte important să avem aceste pulberi în România, în Europa și în România, pentru că în momentul ăsta Europa e dependentă de pulberi venite din Serbia, din Turcia, din China. Sunt lanțuri lungi de aprovizionare și e bine să avem această producție aici. Din această producție vom face aici armament”. Despre înzestrarea Armatei Române, Moșteanu a declarat: „Nu o să se întâmple peste noapte, dar toate contractele pe care noi le închidem de acolo, contractele de înzestrare, o să aibă o componentă de localizare a producției aici, în țară. Și vorbim, de exemplu, de armamentul individual pentru armata română, contract care urmează să se deruleze și să se închidă la anul, vrem noi să-l închidem, să-l băgăm pe SAFE”.
Moșteanu, despre prezența lui Nicușor Dan la ședința coaliției: Nu a fost la ședința plenară
El a spus că președintele a avut discuții cu președintele PNL Ilie Bolojan și cu președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Moșteanu a spus la Euronews că ședința a început la ora 17 și s-a terminat în jurul orei 20.20. „Nicușor Dan nu a fost la ședința plenară de coaliție. A vorbit cu domnul premier separat câteva minute și s-a mai dus la Sorin Grindeanu câteva minute. (…) În funcție de discuție și topic, mai vine unul, mai pleacă. Am ajuns la o variantă agreată 90% de către toate partidele din coaliție pe acest pachet 2 de care se tot vorbește. Mâine și poimâine se va consolida un proiect și vineri vom avea o ședință de guvern în care vom aplica acest pachet”, a spus Moșteanu. Moșteanu nu a putut să spună ce efect va avea prezența lui Nicușor Dan la ședința coaliției. „Azi asta a fost discuția lui Nicușor Dan cu premierul Bolojan. Oricum era prin zonă. Au avut niște întâlniri cu ambasadori. A fost o ședință de coaliție bună. Cred că dacă suntem de acord că nu putem fi mereu de acord cu toate, atunci putem merge înainte”, a mai spus Moșteanu.