De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,
Săptămână turbulentă în Franța: Guvernul lui Bayrou se confruntă luni cu un vot de încredere
Viitorul prim-ministrului francez François Bayrou atârnă de un fir de ață luni, 8 septembrie, când va avea loc un vot de încredere care, pe hârtie, pare extrem de nefavorabil. Votul necesită majoritate absolută, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate ar trebui să respingă moțiunea de încredere pentru ca premierul și miniștrii săi să cadă. Aproape toate forțele politice au indicat că se vor opune moțiunii. În tabăra conservatoare, deputații Les Républicains (LR) vor avea „libertatea de a vota”, potrivit Euronews. Variantele lui Macron în cazul prăbușirii guvernului În situația în care guvernul va cădea, președintele francez Emmanuel Macron are la dispoziție trei variante: să numească un nou prim-ministru, să formeze un guvern provizoriu sau să dizolve, din nou, Adunarea Națională, așa cum a procedat la scurt timp după rezultatele alegerilor europarlamentare din 2024. În acest moment, niciuna dintre cele trei opțiuni nu pare ideală pentru președinte, care se confruntă cu o instabilitate politică persistentă de la începutul celui de-al doilea mandat. Moțiunea de demitere a lui Bayrou a fost cauzată de o propunere de reducere a bugetului din 2026 cu aproximativ 44 de miliarde de euro. Bayrou, care a avertizat că o moțiune de demitere a sa ar arunca țara într-o criză, este cel de-al patrulea premier al Franței în ultimii trei ani. El a fost numit în funcție în decembrie 2024.
Predoiu: Rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură / Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB
„Spun limpede aici ceea ce am spus și în fața seniorilor din PNL, ceea ce am discutat și cu premierul: rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură și continuam si cu politici de dezvoltare a României. Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB. Cum? Prin stimularea investițiilor, a producției și a locurilor de muncă”, a scris Predoiu, într-o postare pe Facebook. Ministrul a mai precizat că problema nu este doar deficitul în sine, ci ponderea acestuia în PIB. „De aceea trebuie sa acționăm pe ambele planuri: corectăm deficitele (tăiem cheltuielile nejustificate) și accelerăm economia (investiții, producție, noi proiecte economice)”. „România a mers prea mult pe un singur motor: consumul. E important și să îl menținem, dar fără capacități de producție suficiente și fără bunuri sau servicii făcute aici, în țară, balanța comercială se dezechilibrează și apar alte deficite. Trebuie să repornim motorul clasic al producției, prin investiții cu capital autohton, dar și investiții străine”, potrivit lui Predoiu. Abordarea are si o dimensiune esențială de securitate, potrivit ministrului. „Vedem o repoziționare globală, cu o atenție crescută a SUA spre zona Asia–Pacific, ceea ce înseamnă ca Europa trebuie să-și consolideze pilonul propriu de apărare, ceea ce implica un efort întins pe mai mulți ani. În acest context, investițiile directe americane în România înseamnă și securitate: capital protejat, lanțuri de aprovizionare sigure, tehnologie. Prezența a cât mai multor investiții directe la noi creează locuri de muncă, crește PIB-ul și întărește indirect siguranța națională. Cum mi-a spus recent un diplomat: ‘Investițiile înseamnă securitate. Astăzi, aproape totul înseamnă securitate.’” Predoiu a asigurat că lucrează „ împreună cu premierul, colegii din Guvern și Parlament la relansarea acestor politici. PIB-ul crește în mod real întru-un singur fel: stimulând motoarele economiei prin producție, export, inovare, infrastructură. Asta vom face în continuare”.
Parlamentarul PSD care a semnat o moțiune AUR: Am semnat ca primarul, nici nu știam că e moțiune de cenzură”
Întrebat despre moțiunea de cenzură, Popa a răspuns că „a venit un domn la mine care îl cunosc și mi-a spus: ~semnați tabelul ăsta~, eu am crezut că e inițiativă legislativă”. Parlamentarul a precizat că nu știa despre ce este vorba și că „dacă semnam moțiunea, le semnam pe toate patru. Nu semnam doar una”. El a explicat că a fost oprit la „ieșire din sala de plen” și se grăbea când a fost abordat de persoana respectivă. Popa a recunoscut că nu a citit ce a semna. Întrebat dacă ar fi semnat chiar și propria demisie în aceleași condiții, a răspuns fără ezitare: „Da, plecam, da. Repet, greșeala se plătește, pleci”. Când și-a dat seama de greșeală, parlamentarul spune că a cerut retragerea semnăturii sale și că a explicat conducerii ce s-a întâmplat. Dorin Popa a adăugat că nici nu știa că „sunt moțiunile” în dezbatere și întrebat dacă nu a fost în Parlament, acesta a afirmat că a lipsit pentru că are întâlniri, dar îi merită indemnizația de 10.900 de lei și suma forfetară pentru că muncește.
Atac dur la guvernul Bolojan: AUR depune patru moțiuni de cenzură, joi sunt prezentate în parlament
Moțiunile depuse de AUR în Parlament „vin în urma abuzurilor legislative și a măsurilor de austeritate adoptate prin angajarea răspunderii, fără dezbatere, consultări sau vot parlamentar”. Partidul a prezentat patru moțiuni de cenzură, fiecare vizând un sector care, potrivit acestuia, a fost „grav afectat” de politicile actualei administrații: Economia: AUR condamnă ceea ce descrie ca fiind impozite și taxe sufocante, care paralizează întreprinderile și antreprenorii români. Întreprinderile de stat: Partidul susține că aceste entități sunt gestionate în interesul străin și pentru a alimenta rețelele de clientelism politic, rather than the public good. Instituții autonome: AUR susține că reformele recente sunt doar superficiale, menite să mențină salariile exorbitante și funcțiile numite politic, fără a aduce schimbări reale. Sănătate: Măsurile sunt criticate pentru că restricționează accesul pacienților la teste de diagnostic și tratamente, subminează medicamentele generice și slăbesc cadrul medicinei de familie. În consecință, AUR cere demisia imediată a guvernului prim-ministrului Bolojan. Partidul afirmă că Parlamentul trebuie să-și recâștige rolul de adevărată arenă a dezbaterii democratice, în loc să rămână un loc în care „puterea conducătoare dictează prin abuz”. Moțiunile urmează să fie dezbătute și supuse la vot, duminică.
Alexandru Muraru: Moțiunea de cenzură, un joc de imagine al partidelor extremiste
Alexandru Muraru critică, la RFI, moțiunea de cenzură depusă de AUR. „Este un demers politic fără susținere parlamentară, care nu oferă nici o alternativă reală de guvernare. Este un exercițiu retoric și nu este o soluție pentru România. Autorii moțiunii au absentat inclusiv de la citirea moțiunii, iar acest lucru arată cât preț pun pe propriul demers”, spune Muraru. Deputatul precizează că „PNL rămâne concentrat pe reforme și pe stabilitatea guvernării și nu pe jocuri de imagine inițiate de aceste formațiuni extremiste”. Întrebat, pe de altă parte, dacă se teme de o trădare a PSD-ului, care ar putea rupe la un moment dat coaliția de la guvernare, Alexandru Muraru a răspuns: „Guvernarea este un proiect comun, iar PNL își respectă angajamentele și ne așteptăm ca toți partenerii de coaliție să facă la fel (…). În ceea ce privește PSD, sigur că există foarte multe frământări acolo, pentru că ei sunt într-un proces electoral (…). Eu consider că PSD are o singură șansă de supraviețuire, aceea de a rămâne în coaliția de guvernare, pentru că PSD, ca și orice alt partid din coaliție, dacă va părăsi această guvernare, eu cred că va fi taxat acest partid sau alte partide vor fi taxate extrem de dur, până la neintrarea în Parlament, dacă acest lucru se va întâmpla”. Votul pe moțiunea de cenzură se dă luni, de la ora 15:00, în Parlamentul României.
Parlamentarii dezbat și votează luni moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan
Deputații și senatorii se reunesc luni, de la ora 15.00, într-un plen comun, pentru a dezbate și a vota moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea este intitulată „Au ruinat țara și cum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” și a fost citită joi în Parlament de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Moțiunea a fost semnată de parlamentarii AUR, POT, SOS România și de cei neafiliați. În textul moțiunii, ințiatorii susțin că majorarea TVA de la 19% la 21%, măsură inclusă de Guvern în primul pachet de măsuri fiscale, aduce prețuri mai mari la alimente, servicii, medicamente, locuințe sau chirii. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să își retragă banii din firmă”, se mai arată în textul moțiunii. „Austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți” De asemenea, inițiatorii moțiunii mai acuză că sănătatea și educația vor fi cele mai afectate domenii. „Se introduce CASS, atât pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului, cât și pentru pensiile de peste 3.000 de lei – adică românii care au muncit o viață și au contribuit cinstit sunt din nou jefuiți de stat! Ilie Bolojan are tupeu să spuncă că aceste pensii sunt „mari”, în timp ce el încasează lunar peste 15.000 de lei net doar din funcția de premier, fără sa mai punem la socoteală restul privilegiilor. Cu un cinism greu de egalat, prim-ministrul a declarat încă din 2 iulie că primele nesimțite de 35.000 de euro pentru judecătorii CCR pensionari „sunt prevăzute de lege” și, deci, vor fi plătite. Cu alte cuvinte, austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți – nu pentru clientela de lux a statului”, mai scrie în moțiune. Pentru a trece moțiunea de cenzură, opoziția are nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment, însă, partidele din opoziție adună doar 153 de parlamentari. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare” Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Guvernul Bolojan în fața primei posibile MOȚIUNI de CENZURĂ. Pachetul 1 de austeritate fiscală va fi asumat luni
Cabinetul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pentru pachetul 1 de măsuri privind măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Dacă nu va trece asumarea, prin moțiune ulterioară, Guvernul poate pica cu tot cu program cu tot. AUR, SOS și POT au afirmat că se vor opune. „Ne propunem ca după ședința de Guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței ECOFIN, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de Guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a afirmat Ilie Bolojan vineri. Parlamentarii s-au învrednicit Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern în care s-a dezbătut primul pachet de măsuri de reducere a deficitului, că şi-a propus să depună proiectul la Parlament, iar cel mai târziu marţi, data şedinţei ECOFIN, să se intre pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor. Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede: Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere. Citiți și: Guvernul a adoptat vineri primul pachet cu măsurile fiscale. Bolojan: „Ne propunem ca după ședința de Guvern să depunem acest proiect la Parlament” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele