Parlamentarii PACE- Întâi România depun vineri moțiunea de cenzură
Moțiunea de cenzură critică activitatea guvernamentală în planurile finanțelor, sănătății educației, administrației publică și înzestrarea armatei. În plus, în deschiderea moțiunii, semnatarii amintesc și incidentul de la barajul Paltinu: „Dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan, un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în plin cod meteorologic cu risc hidrologic. Acest Guvern s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor”. Critici privind gestionarea finanțelor publice, sănătății, educației și administrației publice În gestionarea finanțelor publice, guvernul este acuzat de „ supra-îndatorare”. „Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului. Și, pentru că nu se putea altfel, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, se punctează inflația de 9,8% și „cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din UE”. În domeniul sănătății, inițiatorii moțiunii acuză că Executivul „a tratat sănătatea românilor nu ca pe o prioritate, ci ca pe un experiment contabil. A tăiat personal, a tăiat bugete, a tăiat spitale dar n-a tăiat suferință”. De asemenea este criticată și introducerea CASS pentru mai multe categorii vulnerabile. Privind măsurile din educație, opoziția afirmă că Guvernul „a generat un sistem segregar, cu infrastructură de secol XIX cu toalete în curte, școli neconsolidate, mascate de o finanțare mincinoasă. În loc să combată analfabetismul funcțional, îl consolidează. În loc să investească în viitor, investesc în austeritate”. Despre administrația publică, moțiunea spune că Palatul Victoria: „a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier ce poate fi mutată oricum fără consecințe. Reducerea agresivă a personalului din primării și instituțiile locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment de administrație făcut pe spatele comunităților”. „Au redus ajutoarele sociale ca și cum sărăcia ar fi vina săracilor. Au diminuat fondurile pentru centrele de asistență socială, ca și cum bătrânii și persoanele cu nevoi speciale sunt cheltuieli inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană”, se arată în textul moțiunii despre măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Cheltuieli militare netransparente Despre cheltuielile dedicate înzestării Aramtei, moțiune anotează: „a transforma bugetul apărării într-o vacă de muls, imună la orice verificare, în timp ce educația, sănătatea și administrația publică sunt puse pe regim de înfometare, aceasta nu mai este politică de stat, ci sacrificiu național”, adăugând: „Dacă România investește în apărare, atunci aceste investiții trebuie să genereze și dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă românești, tehnologii românești, capacități de producție românești. Dar Guvernul progresist Bolojan a preferat acel tip de apărare care apără doar profiturile marilor corporații străine”. „Această moțiune este un apel la demnitate, la responsabilitate și la schimbare. Pentru România care muncește, care speră și care refuză să mai fie călcată în picioare. Și vă cer, cu solemnitate și responsabilitate. Votați moțiunea de cenzură. Votați demiterea Guvernului progresist Bolojan. România merită un guvern care servește România”, se arată în încheierea textului.
Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură, pentru a doua oară în ultimele trei luni
La trei luni după ce a supraviețuit primei moțiuni de cenzură, Ursula von der Leyen se confruntă nu cu una, ci cu două moțiuni depuse de Partidul Patrioților pentru Europa și Partidul Stângii, scrie Euronews. Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse la câteva ore după ce von der Leyen a ținut discursul său istoric privind starea Uniunii în fața Parlamentului de la Strasbourg Dezbaterea celor două moțiuni vor avea loc în Parlamentul European luni, la ora 17:00 CEST, urmând ca voturile să fie exprimate joi, la ora 12:00 CEST. Ce acuzații i se aduc Ursulei von der Leyen Cele două moțiuni aduc în discuție un punct comun: reacția negativă față de acordul comercial dintre UE și SUA privind cheltuieli în valoare de 750 de miliarde de euro și investiții în piața americană de alte 600 de miliarde de euro, dar și condițiile extrem de nefavorabile pe care acesta le impune exportatorilor europeni. De asemenea, cele două grupuri care au depus moțiunile critică acordul de liber schimb UE-Mercosur pe care von der Leyen l-a încheiat în decembrie anul trecut și ale cărui texte juridice sunt acum în curs de adoptare. De asemenea, grupurile critică în egală măsură lipsa de transparență a lui von der Leyen, care a fost deja un subiect important în încercarea din iulie. În replică, von der Leyen a recunoscut că acordul cu SUA este „imperfect”, dar se apără spunând că este suficient de „solid” pentru a face față turbulențelor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump. Șansele ca moțiunile de cenzură să treacă La fel ca în cazul moțiunii din luna iulie, se așteaptă ca von der Leyen să supraviețuiască voturilor de neîncredere datorită sprijinului celor trei partide de centru: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe. În cazul moțiunii de acum trei luni, aceasta a arătat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 în favoare și 18 abțineri. Purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen a confirmat, potrivit Euronews, că președinta va participa la dezbaterea plenară de luni și „va avea ocazia să asculte problemele și să răspundă”.
AUR îl ia în vizor pe Daniel David. Moțiune simplă împotriva ministrului Educației: Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate
AUR nu lasă lucrurile să treacă ușor după ultimele reforme din Educație și a înregistrat la Senat o moțiune simplă împotriva ministrului Daniel David. Opoziția îl acuză că a împins școala românească spre „concedieri mascate”, comasări haotice și o scădere vizibilă a calității actului educațional. Moțiunea va fi dezbătută și votată luni, 15 septembrie, de la ora 16. În document, AUR arată cu degetul spre Legea nr. 141/2025, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului. Formațiunea o numește „cel mai brutal atac asupra educației din ultimii ani”. Și, dacă ne uităm la cifre, înțelegem de ce: norma didactică a crescut de la 18 la 20 de ore pe săptămână fără o creștere de salariu, fondul de burse redus cu peste 50%, iar comasările amenință sute de școli, în special din mediul rural. „Profesorii sunt supuși la presiuni uriașe, elevii și studenții pierd burse esențiale, iar sute de școli sunt amenințate cu închiderea. Educația este coloana vertebrală a unei națiuni, iar profesorii și elevii merită respect și resurse, nu dispreț și austeritate”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Dincolo de retorică, problema ridicată în moțiune evindențiază riscul ca abandonul școlar să crească. Această nouă moțiune vine după ce dumincă, Parlamentul a respins cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR împotriva Guvernului Bolojan. Acestea vizau teme majore precum reforma sănătății, guvernanța corporativă, funcționarea instituțiilor precum ASF, ANCOM și ANRE, dar și pachetul de austeritate. Surse foto: Profimedia / Mediafax Foto, Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai Guvernul a „clarificat” declarațiile lui Bolojan și a RESPINS scenariul creșterii vârstei standard de pensionare Fostul director adjunct al SIS Moldova, acuzat că vindea secrete ale României KGB-ului din Belarus/Cum a fost prins
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul de Finanțe al Franței: „Nu cred într-o criză financiară. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia”
Ministrul de Finanțe francez Eric Lombard a declarat joi că nu vede niciun risc de criză financiară în Franța și că statul își va atinge ținta de deficit de 5,4% din Produsul Intern Brut din acest an. Mesajul ministrului era menit să liniștească investitorii, în contextul în care Guvernul francez se va confrunta cu o moțiune de cenzură luna viitoare, notează Reuters. Moțiunea de cenzură vine în contextul planurilor anunțate de premierul Francois Bayrou în încercarea de a readuce finanțele țării pe drumul cel bun. Partidele de opoziție au declarat că vor vota împotriva Guvernului minoritar în timpul moțiunii de cenzură din 8 septembrie. Deficitul public: 5,4% din PIB în 2025, 4,6% în 2026 La rândul său, chiar Lombard vorbise, la începutul acestei săptămâni, despre un potențial risc de a avea nevoie de o intervenție a Fondului Monetar Internațional, dacă Franța nu își pune finanțele în ordine. Cu toate acestea, Lombard a adoptat un ton mai liniștitor joi, în timpul unei conferințe a grupului de lobby de afaceri din Franța MEDEF. „Nu cred într-o criză financiară”, a spus Lombard. „Țara este bogată, țara crește, țara este administrată, este sub control, iar companiile din Franța își fac treaba. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia.” Lombard a mai spus că deficitul public va fi redus la 5,4% din Produsul Intern Brut până la sfârșitul anului, așa cum era planificat, și 4,6% în 2026, notează Bloomberg. Liderii de afaceri prezenți la conferință au declarat că criza politică prezintă riscuri mari pentru economie. Sondajele de opinie efectuate după anunțul lui Bayrou arată că majoritatea francezilor doresc acum noi alegeri naționale, indicând o nemulțumire tot mai mare față de politică și un risc de incertitudine de durată. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”
Franța: Un ministru nu exclude alegerile anticipate în urma moțiunii de cenzură din septembrie
Luni, premierul Francois Bayrou a cerut organizarea unei moțiuni de cenzură, iar partidele de opoziție, de la extrema dreaptă la stânga radicală, au anunțat rapid că vor vota împotriva guvernului minoritar, fapt ce ar demite guvernul. Socialistul Boris Vallaud a anunțat pe X: „Avem nevoie de un alt prim-ministru și, mai ales, de o altă politică”. Jean Luc Mélenchon a cerut demisia președintelui Macron: „Macron trebuie să plece. El este responsabil pentru această criză”. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a admis că, în lipsa unui acord de rezolvarea a crize, președintele Franței ar putea să fie forțat să dizolve Parlamentul. De asemenea, ministrul Finanțelor, Éric Lombard a declarat că în scenariul unor alegeri anticipate, Fondul Monetar Internațional ar putea interveni în Franța. Bayrou a motivat cererea moțiunii de cenzură prin nevoia de claritate. Expresia a fost folosită și de președintele Macron înainte de alegerile anticipate din 2024, însă acestea nu au adus stabilitatea dorită.
Piperea, reacție la acuzațiile că moțiunea de cenzură împotriva președintei CE e susținută de Rusia
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a transmis o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca reacție la acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European ar fi susținută de Rusia. Gheorghe Piperea i-a transmis o scrisoare deschisă Ursulei von der Leyen, în legătură cu acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură votată de curând în Parlamentul European, pe care el a inițiat-o, ar fi susținută de Moscova. „Aceste acuzații nefondate, preluate de numeroase publicații, se bazează atât pe declarațiile dumneavoastră din plenara de la Strasbourg, cât și pe cele ale purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, care citează niște studii presupus „independente și imparțiale” realizate de către organizațiile cvasi-non-guvernamentale Debunk și Check First. În primul rând, vreau să atrag atenția asupra independenței îndoielnice a acestor studii, realizate de entități care primesc finanțări directe din partea Comisiei Europene prin diferite proiecte. Precum ar trebui să știți, în repetate rânduri, chiar Curtea Europeană de Conturi a atras atenția prin rapoarte oficiale (probe, în sensul procedurii judiciare) asupra practicii ilegale și netransparente a Comisiei Europene de a plăti cu sute de milioane de euro anual, din banii publici europeni, presa oficială, obedientă, și mai ales anonimii „fact-checkers”. Nu este nicio coincidență că aceștia produc știri pozitive despre Comisia Europeană și despre conducerea sa, în timp ce etichetează negativ opiniile critice și dizidente față de politicile publice ale Comisiei Europene. Așadar, acești gardieni ai adevărului care promit imparțialitate și independență, nu pot fi decât subiectivi când elaborează „rapoarte independente” despre Comisia Europană, întrucât sunt mandatați chiar de Comisia Europeană cu vânătoarea de așa-zise fapte sau de greșit etichetate știri false (adică, tot ceea ce nu corespunde informației sau minciunii oficiale)”; spune europarlamentarul AUR. El mai spune că raportul realizat de către compania Check First susține că ar fi verificat presa rusă, unde sunt publicate opinii, „iar nu fapte”, iar aceste opinii sunt critice la adresa UE și a Ursulei von der Leyen personal. „Apariția unor asemenea opinii nu ar trebui să mire pe nimeni, de vreme ce entitatea (UE) și persoana fizică (temporarul reprezentant) sunt ostile Rusiei. Atrag atenția că, lipind persoana de entitate, nu faceți altceva decât să imitați practici sovietice, pe care niciun cetățean european nu le dorește repetate în UE, în anul de grație 2025. În alt treilea rând, verificările așa-zis factuale și concluziile independente privesc presa rusă din martie 2025, când ideea moțiunii nici măcar nu se născuse. Ideea moțiunii s-a născut imediat după decizia CJUE în speța Pfizergate din 14 Mai 2025, speță inițiată de o jurnalistă de la New York Times căreia Comisia Europeană nu i-a dat acces la mesajele telefonice scrise dintre președinta CE, pe de o parte, și CEO – ul Pfizer, pe de altă parte, lucru petrecut în timpul și cu ocazia unui contract de 35 de miliarde de euro din bani publici dintre statele membre UE (reprezentate ilegitim de președinta CE) și Pfizer. Înțeleg că aceste studii și rapoarte fac o paralelă între narativa prezentată de presa rusă și moțiunea de cenzură pe durata înaintării acestui demers. Însă, asta nu dovedește nicidecum o legătură între moțiunea de cenzură și apropiații Moscovei, mai ales dacă ne uităm la data și motivarea demersului bazată pe o decizie a CJUE. De fapt, acest gen de concluzie întrunește toate cerințele UE pentru a fi calificată drept teoria conspirației, iar nu informație sau judecată de valoare”, mai spune Piperea. Europarlamentarul AUR se declară „profund dezamăgit de reacția executivului european” care, în loc să apere cu cinste interesele cetățenilor europeni și să-și asume cu demnitate responsabilitatea în fața unor demersuri pur democratice, așa cum este moțiunea de cenzură, „recurge la acuzații nesusținute pe fapte, la insulte și la minciuni, totul pe baza unor teorii ale conspirației, plătite din bani publici europeni”. „Din nou, îi privați pe cetățenii europeni de dreptul de a cunoaște adevărul dar și de respectul cuvenit, respect care ar fi impus să vă abțineți de la inducerea în eroare a opiniei publice cu informații false”, afirmă Gheorghe Piperea. Acesta îi cere Ursulei von der Leyen să facă proba certă a afirmației că în spatele moțiunii se află regimul de la Moscova. Iar dacă o asemenea probă nu există, îi cere președintei CE să prezinte oficial scuze europarlamentarului român, precum și tuturor celorlalți 79 de euro-parlamentari semnatari ai moțiunii, precum și celorlalți 95 de euro-parlamentari care au votat moțiunea, deși „se cuvine să le cereți public scuze pentru dezinformare tuturor celor 460 de milioane de cetățeni ai UE”. „În caz de refuz sau de tăcere pe o perioadă mai mare de 7 (șapte) zile, atât Comisia Europeană, cât și agenții săi, respectiv, dumneavoastră și purtătorul de cuvânt, sunteți informați că vă expuneți unei acțiuni în daune la CJUE formulată de mine și de cel puțin o parte dintre semnatarii și votanții moțiunii”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Gheorghe Piperea, membru al Parlamentului European, de profesie avocat.
Dominic Fritz, despre moțiunea de cenzură: Un stat nereformat le convine și celor de la AUR, și Kremlinului
Mesajul a fost publicat joi seara. „Azi, rușii au aruncat bombe peste Cernăuți, oraș cu profunde rădăcini românești. Tot azi, AUR a scris în moțiunea de cenzură că de vină pentru criza bugetară sunt banii dați Ucrainei și Moldovei. Operațiune de marketing, cum zic ei. Manipulare cinică, să-i zicem noi. Nu Ucraina ne-a băgat în datorii. Nu Republica Moldova a pus în funcții mii de șefi inutili, în consilii de administrație sau în agenții create doar pentru a oferi recompense politice. Nu doar că e grețos să-i găsești țapi ispășitori fix pe vecinii noștri ai căror sânge și curaj sunt protecția noastră împotriva bocancilor rușilor. Mai mult, mută atenția de la eforturile reale pentru a schimba radical statul român, capturat de interese private de 35 de ani. Un stat nereformat le convine și celor de la AUR, și Kremlinului, pentru că e slab și coruptibil. Aici se duce adevărata bătălie. O vom câștiga”, a explicat președintele USR, Dominic Fritz. Dezbaterea moțiunii și votul, săptămâna viitoare Moţiunea de cenzură AUR împotriva Guvernului Ilie Bolojan, ca urmare a asumării răspunderii pe pachetul de măsuri fiscale de reducere a deficitului, a fost citită joi, în Parlament. Plenul comun se va reuni luni, de la ora 15.00, pentru dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură. AUR a depus moțiunea de cenzură, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar.
Parlamentul European votează joi MOȚIUNEA de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11. Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla. „Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură. Amintim că Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație cu privire la comportamentul Comisiei Europene în negocierea și încheierea contractelor de achiziții publice pentru vaccinul COVID-19 cu Pfizer, anchetă în curs de desfășurare. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Ursula von der Leyen, faţă în faţă cu MOȚIUNEA de cenzură. PIPEREA: Costul obsesiilor birocrației UE a fost URIAȘ Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?
Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul reunit al Parlamentului
Plenul comun se va reuni, ulterior, luni, de la ora 15.00, pentru dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură, scrie Gândul. Guvernul are la dispoziţie 30 de minute, la începutul şi la finalul dezbaterilor. PSD va avea 11 minute, AUR – 7 minute, PNL – 6 minute, USR – 5 minute, UDMR – 3 minute, S.O.S România – 2 minute. Grupul minorităţilor şi POT au 1 minut pentru dezbatere şi neafiliaţii – 2 minute. AUR a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar. Opoziția acuză coaliția PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menționând că țara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflație din UE și cea mai mare dobândă la obligațiunile pe termen lung din UE”. Conform moțiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creșterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.