Numărul 2 din PNL îl atacă pe președintele Nicușor Dan
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan. Secretarul general PNL, dezamăgit de Nicușor Dan Numărul 2 din PNL, Dan Motreanu susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator: „Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”. Strategia în doi pași a PNL. Primul pas: PNL nu intră la guvernare cu PSD Dan Motreanu spune că luni, la consultările formale de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, PNL va spune că nu se va mai afla într-un Guvern cu PSD și nu va susține un Executiv susținut de PSD. „Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24. Motreanu a recunoscut că PNL și USR își aliniază pozițiile iar, în primă fază cele două partide, nu vor merge la Palatul Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan. Secretarul general al PNL consideră că PSD și AUR colaborează, de fapt, din perioada alegerilor prezidențiale din 2024. „Noi nu mai mergem cu PSD în nicio formă. Nici cu un premier tehnocrat în spate. Avem 3 decizii”, susține Motreanu. Strategia în doi pași a PNL. Pasul doi: Dacă PSD nu trece Guvernul prin Parlament, PNL îl propune din nou pe Ilie Bolojan Liderul PNL recunoaște că strategia PNL este în doi pași: „Dacă PSD nu reușește să formeze un Guvern sau refuză să formeze un Guvern, președintele partidului și-a arătat disponibilitatea și responsabilitatea de a prelua și a forma un Guvern. Noi nu fugim de răspundere, știm în ce situație se află țara, știm ce măsuri mai trebuie să luăm”. Numărul 2 din PNL susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator: „Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan. M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”. Dan Motreanu crede că Sorin Grindeanu, președintele PSD, nu are credibilitatea necesară pentru a fi viitorul premier al României.
Sorin Grindeanu a explicat dacă PSD și-ar asuma funcția de premier: Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii
Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, a explicat marți seară, la România TV, dacă PSD și-ar asuma funcția de premier și ce variante de guvernare se pot contura. Președintele PSD, Sorin Grindeanu „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat. (…) Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele”, a spus liderul PSD, la România TV. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut, astăzi, cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După votul în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Autorul mai recomandă: PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Alina Gorghiu, intervenție în timpul ședinței PNL: „Avem o mare problemă de consecvență” / „Ideea de opoziție nu e deloc facilă” Ironii în ședința PNL. Ciucu: Mor că USR ne susține președintele şi noi suntem în şedință de 4 ore / Predoiu: La USR durează mai puțin, noi ținem mai mult Dan Dungaciu: „Nu o să facă AUR un guvern cu PSD-ul” După PNL, și USR votează să nu mai facă majoritate guvernamentală cu PSD Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan la Gândul: „Prea puține investiții /prea puține reforme” Nicușor Dan anunță că încep negocierile la Cotroceni, exclude alegerile anticipate și prevestește un guvern prooccidental PNLuptă după dărâmarea lui Bolojan. Începe măcelul. Trei vicepreședinți au dat semnalul execuției lui Bolojan. Cine participă la ședința de urgență Tudor Chirilă sare la gâtul lui Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan: „El e primul pesedist al țării. Are o parte de vină” Ilie Bolojan, mut după moțiunea de cenzură. La ce întrebări a evitat să răspundă premierul înainte de ședința PNL Solicitarea Partidului Socialiștilor Europeni după moțiunea de cenzură: „România are nevoie de un guvern care să asigure stabilitate” Sorin Grindeanu schițează portretul viitorului premier: „Sunt toate variantele pe masă. Ar trebui să fie PNL” Cristoiu, uluit de rapiditatea cu care PNL-iștii îl execută pe Ilie Bolojan: În spatele planului e o forță foarte mare Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București: „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Deputatul PSD Mihai Weber, după rezultatul moțiunii: „Vot istoric în Parlament! Dorința românilor nu a putut fi ignorată” Oana Pellea dă vina pe Nicușor Dan pentru căderea lui Bolojan. De ce spune asta Încă un greu din PNL cere rămânerea la guvernare. Veștea: „PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor”
Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan
Apocalipsa economică anunțată în cazul debarcării Guvernului Bolojan se amână. Mai mult, Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură de marți. Doar cursul leului se depreciază ușor. Euro a depăşit marţi pragul de 5,23 lei, maxim istoric, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET se apreciază marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile cresc la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se află Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), publică Ziarul Financiar. Oscilații în timp real Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan. Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). O zi normală la Bursă Tranzacţiile ajungeau între timp la circa 60 mil. lei, dintre care 40 mil. lei pe cele două pieţe de acţiuni. 10,5 mil. lei pe segmentul de obligaţiuni şi titluri de stat şi 7,7 mil. lei pentru fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri). Aproape toţi emitenţii din structura BET erau pe minus la ora publicării ştirii, mai puţin Transgaz (0,8%), Electrica (0,75%), Antibiotice Iaşi (0,1%) şi BRD SocGen (0%). În schimb, toţi indicii înregistrau pierderi, de la -0,3% pe BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, la -1% pentru BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi FP, confotm ZT. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După un vot zdrobitor în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Recomandarea autorului: Care este cursul euro – leu în Ziua Moțiunii. Moneda națională este sub presiune
Marian Neacșu e categoric: Vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari
Fostul vicepremier, social-democratul Marian Neacșu, crede că moțiunea susținută de AUR și PSD va trece. „Vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari”, spune Neacșu. Marian Neacșu a fost întrebat joi, la Parlament, dacă PSD are un scenariu în care moțiunea susținută de AUR și PSD nu trece. „După cum ați văzut, au semnat 254 (n.red. parlamentari) (…) Părerea mea personală este că vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari”, a declarat Marian Neacșu. Neacșu: „Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție” Invitați în emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, Petrișor Peiu și Marian Neacșu, coordonatorii moțiunii PSD-AUR, au dat detalii despre debarcarea premierului Ilie Bolojan. „Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție și actualul protocol al coaliției, în măsura în care PNL va decide să rămână în coaliție, să propună un alt prim-ministru”, a spus fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, marți, după depunerea moțiunii „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!” Galerie foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan clarifică zvonurile despre posibile trădări în interiorul PNL la votul moțiunii: „Am încredere în colegii mei” Coordonatorii moțiunii PSD-AUR, Petrișor Peiu și Marian Neacșu, detalii explozive pentru Gândul, despre debarcarea lui Bolojan. Neacșu: Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție/Peiu: Principalul obiectiv al AUR, alegerile anticipate
Vicepremierul Oana Gheoghiu: „Dacă voiam să vindem ceva, nu cred că făceam public acest lucru”
Vicepremierul Oana Gheorghiu subliniază că vânzarea accelerată a companiilor de stat nu se va face preferențial și obscur. Va fi prin listare la bursă, la vedere. Este o opțiune, punctează Gheorghiu. Vicepremierul a respins criticile din moţiunea de cenzură depusă în Parlament de grupurile parlamentare ale PSD, AUR şi PACE, care invocă vânzarea frauduloasă a averii statului. Afitmațiile au avut loc într-o conferinţă organizată de AMEPIP la Palatul Victoria, preia Știripesurse.ro Moțiunea este o minciună Moțiunea este o minciună, acuză Gheorghiu. Totul a fost transparent, transmite vicepremierul. „Este încă o dovadă a faptului că această moţiune este o minciună. Pentru că aţi avut acces cu toţii la documente. Și sper că le-aţi prezentat public la posturile dumneavoastră de televiziune, Aşa cum erau prezentate şi aşa cum scria o listă exploratorie, fără asumare politică, pusă pe masa discuţiei în mod transparent, explică Gheorghiu. Vânzarea accelerată nu ocoleşte Bursa de Valori Vânzarea accelerată poate ocoli Bursa de Valori, ne asigură vicepremierul. Dacă voiam să vindem ceva, să ascundem ceva, nu cred că făceam public acest lucru. Vânzarea accelerată nu ocoleşte Bursa de Valori. Se face prin Bursa de Valori şi a fost pusă pe listă ca opţiune în cazul în care nu reuşim restructurarea a trei companii astfel încât să ne atingem jalonul. Să aducem banii acasă Am făcut o analiză profesionistă alături de Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Alături de toţii stakeholderii din piaţa de capital, astfel încât să avem mai multe variante şi să aducem banii acasă, afirmă Gheoghiu. Faptul că pentru o zonă politică acest lucru nu contează şi banii românilor nu contează şi au pus această moţiune, dacă au pus-o, eu n-am văzut-o, dar dacă aşa sună, se bazează pe o minciună, pentru că documentele sunt publice. Şi oamenii care vor să afle adevărul pot să-l afle foarte uşor. Sper ca oamenii să citească, pentru că era clar o listă exploratorie, precizată încă o dată, în mod transparent. Dar iată că transparenţa nu mai contează în România”, a precizat Oana Gheorghiu, într-o conferinţă organizată de AMEPIP la Palatul Victoria. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu demontează acuzațiile PSD: ”Activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”
Dacă Bolojan este demis prin moțiune nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul CCR Orban
Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Cazul Orban și decizia CCR Precedentul invocat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă desemnarea a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași premier tocmai demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare. După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020. Situația lui Bolojan și jocul pe care l-ar putea face PSD Aplicată situației actuale, decizia CCR înseamnă că, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să îl desemneze imediat tot pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Mai ales dacă acesta nu ar avea o majoritate incontestabilă ce îl susține. Situația ar putea deschide și un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să propună refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional potrivit căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, imediat și în aceleași condiții politice. Scenariul nu este doar teoretic. PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. PSD ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice. PNL a încercat însă să blocheze preventiv exact acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern Istoria nu a fost blândă cu premierii demiși prin moțiune Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă excepția, nu regula. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19. În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.
Miruță, despre moțiunea depusă de Opoziție: Nu am să îndulcesc realitate
AUR și alți parlamentari din opoziție au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarația privind trupele trimis eîn Groenlanda. Miruță spune că acea declarație a fost „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. „Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți. Da, poate sunt prea direct uneori. Poate că, în anumite momente, mi-a lipsit claritatea. Dar știu sigur un lucru: nu am să îndulcesc realitatea și nu am să ambalez adevărul în jumătăți de propoziții care să sune bine la televizor. Rolul unui ministru este să spună lucrurilor pe nume, nu să le ascundă în ambalaje poleite”, spune ministrul. Acesta afirmă că are respect pentru cetățenii care i-au votat pe parlamentarii AUR și le recomandă să îi întrebe „dacă asta e tot ce pot face pentru voi. Să transforme o minciună în moțiune? Să ignore subiectele serioase – cum ne dotăm armata, cum sprijinim rezerviștii, cum gestionăm provocările de securitate din regiune – doar pentru câteva titluri bombastice?” Miruță afirmă că va răspunde în Parlament „cu respect și cu date”, dar speră că, „măcar în al doisprezecelea ceas, toți ne vom aminti că politica nu e doar spectacol. E, în primul rând, responsabilitate”. Moțiunea care îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” și a fost depusă, miercuri, în Parlament.
Ce vor face parlamentarii PSD la moțiunea AUR împotriva Ministrului Educației. Răspunsul lui Daniel Băluță
Daniel Băluță a fost întrebat, luni seara, la Digi 24, ce vor face parlamentarii PSD la moțiunea AUR împotriva ministrului Educației, câtă vreme România nu are în prezent ministru al Educației, funcția fiind asigurată interimar de prim-ministrul Ilie Bolojan. „Nu vă pot răspunde la această întrebare. Sau încă nu vă pot răspunde la această întrebare”, spune Băluță. Întrebat, în continuare, dacă PSD ia în calcul să voteze pentru moțiune, Băluță a spus, încă o dată, că nu poate răspunde. La replica moderatorului că, potrivit protocolului coaliției, n-ar trebui nici măcar să se gândească PSD să voteze împotriva unui ministru, Băluță a replicat: „E adevărat, dar în protocol nu scrie nici că trebuie să semnezi Mercosur fără să-ți consulți partenerii de guvernare, să faci ce vrei tu sau să urmărești cetățenii cu dronele, sau să pui impozite pe solarii. Că la un moment dat începi să semeni cu un personaj din Moromeții”.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost respinsă
Din cei 82 de senatori prezenți, 31 au votat pentru moțiune, iar 51 împotrivă. Moțiunea depusă pe 17 decembrie de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a fost semnată de 42 de senatori din opoziție. Prin moțiune, AUR a cerut evaluarea „responsabilității politice și morale” a ministrului de Interne. Semnatarii au susținut că Ministerul Afacerilor Interne este politizat, are atribuții „suprapuse”, nu își respectă obligațiile internaționale și că există „ingerințe directe” în concursurile pentru funcțiile de conducere. În plenul Senatului, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a respins acuzațiile din moțiunea AUR și a invocat investițiile făcute de MAI. „Am investit în combaterea drogurilor în 2024 aproximativ 140 de milioane de euro (…) Am ridicat baza logistică a Ministerului Afacerilor Interne la un nivel fără precedent în istoria sa”, a declarat Predoiu. Ministrul a susținut că România are „aproape zero migrație ilegală”, că zilnic sunt „în medie, 30.000 de oameni la datorie” și a respins criticile privind Visa Waiver.
Moțiunea AUR împotriva ministrei Mediului. Diana Buzoianu: Moțiunea nu e despre apă, e despre setea de spectacol
Luni, Senatul dezbate și supune la vot moțiunea simplă inițiată de AUR intitulată „Prahova sub asediu. Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei mediului, Diana Buzoianu”. În plenul Senatului sunt prezenți 95 din cei 133 de senatori. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a venit la microfonul plenului Senatului, spunând, în termeni duri, că această moțiune a AUR este „despre setea de spectacol”. „Moțiunea de azi nu e un document politic. Mai degrabă un film prost, fără acțiune, fără scenariu. Nu e o moțiune simplă, e o moțiune bambilici, cerută de PSD și executată de AUR și S.O.S. Moțiunea de față nu e despre apă, e despre setea de spectacol. Dacă este să spunem cinstit, această moțiune e o făcătură scrisă cu majuscule emoționale și minuscule intelectuale”, a spus Diana Buzoianu, în plenul Senatului. Buzoianu: Autoritățile locale nu au avertizat Ministerul Mediului despre oprirea apei Ministra USR a continuat subliniind că „a fost o situație foarte gravă la Paltinu”, dar că oamenii „au rămas fără apă din cauza incompetenței unor oameni, puși la nivel local, tot de către cei care astăzi strigă demisia”. În timp ce în sală se strigă „Demisia”, Buzoianu a mai spus, în plenul Senatului, că moțiunea nu menționează și faptul că „aceste autorități operative de la nivel local au venit în multiple ședințe să spună că nu există riscul cu privire la alimentarea populației cu apa”. În plus, Buzoianu acuză autoritățile locale că instituția pe care o conduce nu a fost avertizată „nici măcar după ore întregi după ce apa a fost oprită la nivel local”. Ministra Mediului a continuat spunând că „dacă aceste autorități, care oricum nu au fost capabile să vină să informeze Ministerul, dar și dacă le-ar fi informat, era treaba lor să vină cu soluții. Era treaba lor să vină pentru că de-aia sunt directori puși, de-aia au bugete, de-aia și-au salarii serioase. (…) Ei trebuiau să vină și cu soluții, lucru pe care evident nu l-au făcut”. În final, Buzoianu a reiterat faptul că va „continua curățenia”. „Atâta timp cât voi rămâne la Ministerul Mediului, nimeni nu o să poată să mă șantajeze cu funcția, pentru că nu le convine lor că zboară oamenii lor incompetenți din funcții de la nivel local”, a conchis aceasta. Senatorii PSD vor vota moțiunea Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni dimineață că absolut toți senatorii PSD vor vota moțiunea împotriva ministrei Diana Buzoianu. „Să lași 120.000 de oameni atâta timp fără apă, arată că n-ai niciun pic de răspundere și trebuie să pleci”, a spus Zamfir luni, la Digi24. Întrebat dacă senatorii vor vota în bloc, social-democratul a spus: „Evident da. Nu știu de ce există sau puneți la îndoială această chestiune. Absolut toți senatorii PSD vor vota moțiunea împotriva doamnei Buzoianu. Pentru că, repet, n-o să fim solidari niciodată cu minciuna și cu incompetența”. De menționat în acest caz este faptul că trecerea unei moțiuni simple nu duce automat la demiterea unui ministru. Acesta este un instrument parlamentar prin care se exprimă poziția într-o anumită problemă de politică internă sau externă.