Scandal URIAȘ în CCR: motivarea deciziei pe pensiile magistraților conține pasaje care NU au fost votate de majoritatea judecătorilor
00:44 Update. Surse CCR susțin că judecătoarea Mihaela Ciochină este bănuită că și-ar fi schimbat votul și s-ar fi răzgândit de pe-o zi pe alta în privința „eratei” după ce în presă au apărut informații despre modul cum a dobândit casa de protocol Scandalul din CCR – care s-a lăsat cu amenințări după pasajele apărute din senin în motivarea publicată – ia o turnură neașteptată. Mihaela Ciochină, unul dintre judecătorii CCR – care a votat inițial decizia de trântire a legii promovate de Bolojan privind pensiile magistraților, care s-ar fi arătat deranjat de faptul că în motivare au apărut peste 20 de paragrafe în plus și care ulterior și-a schimbat votul – este bănuit de colegii din CCR că s-ar fi răzgândit în urma apariției în presă a unor informații legate de casa de protocol în care locuiește. Miercuri, site‐ul publicrecord a publicat o anchetă în legătură cu judecătoarea Chiochină. „Pe vremea când era consilier prezidențial, Mihaela Ciochină a donat singura locuință pe care o deținea. O lună mai târziu, a primit locuință de protocol de la stat. Condiția pentru a primi casa de protocol era să nu aibă o proprietate în București. Acum este judecător la Curtea Constituțională a României (CCR)”, au arătat jurnaliștii. Marți, primul vot a fost în favoarea eratei (6 la 2) ca miercuri, al doilea vot să fie de 5-4 împotriva eratei, unul dintre judecătorii care și-au schimbat votul fiind Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis judecător CCR. 23:30 UPDATE. Surse: Peste 20 de paragrafe au apărut în plus în motivarea CCR pe legea privind pensiile magistraților. Judecătorii au votat cu 6 la 2 să emită o „erată” la motivare prin care să se scoată pasajele. Ulterior au votat pe invers: 5 la 4 să nu se mai emită „erata” iar pasajele introduse „cu mâna” și nevotate de majoritate au rămas Surse din CCR vorbesc de peste 20 de paragrafe din motivare care au fost introduse fără ca acestea să fie votate sau văzute de majoritatea judecătorilor care a generat decizia pe legea pensiilor magistraților. Oameni din CCR confirmă că marți, plenul CCR a votat să se emită o erată la motivarea CCR, să se scoată cele peste 20 de pasaje nediscutate, însă în ziua următoare – acest lucru nu a mai avut loc. Primul vot de marți a fost de 6 la 2 în favoarea eratei, cei 2 judecători care s-au opus la vot fiind Simina Tănăsescu, președintele CCR și Dacian Dragoș, numit de Nicușor Dan. În ziua următoare, miercuri, votul pe aceeași erată s-a schimbat, practic a fost pe invers în CCR. Iulia Scântei (PNL), Ferenc Asztalos (UDMR) și Mihaela Ciochină ( numire Iohannis), alături de Tănăsescu și Dragoș – au votat toți împotrivă, Ferenc Asztalos și Chiochină fiind răzgândiți. Astfel că decizia eratei a picat cu 5 la 4 în același plen CCR, în mai puțin de 24 de ore. Suspiciunile judecătorilor vizavi de întregul scandal s-ar îndrepta spre un grup de colegi – Simina Tănăsescu, Karoly Benke – prim magistratul asistent al CCR și chiar și față de judecătorul Iulia Scântei. Motivarea CCR a fost trimisă la Monitorul Oficial fără ca majoritatea judecătorilor să fie consultată, confirmă surse CCR. Un scandal uriaș în interiorul Curții Constituționale a izbucnit la începutul săptămânii după publicarea motivării deciziei pe pensiile magistraților. Mai multe pasaje s-ar regăsi în motivarea Curții Constituționale (varianta finală) fără să fie votate de majoritatea judecătorilor. Informația a fost publicată inițial de știripesurse. Pasajele introduse în varianta finală a motivării deciziei CCR antamau fondul legii – și nu forma/ lipsa avizului CSM, și este posibil ca acestea să facă parte din redactările altui judecător, apropiat de Guvernul Ilie Bolojan – pentru a-i da posibilitatea premierului PNL să revină în Parlament cu aceeași variantă veche de lege, arată surse. Cert este că înainte de a se publica motivarea CCR, în forma ei finală, documentul nu ar fi fost transmis spre a fi văzut/ consultat de toți judecătorii și ar fi fost asumat de președintele CCR, Simina Tănăsescu, susțin surse apropiate CCR. Unul dintre judecători ar fi aflat chiar din străinătate că motivarea deciziei pe respingerea legii privind pensiile magistraților a apărut publicată altfel decât o votase. Sursele susțin că – după izbucnirea scandalului – inițial judecătorii CCR au decis să se facă totuși o rectificare a motivării, însă ulterior președintele CCR nu ar mai fi dorit să revină asupra documentului. Cei 5 judecători care au trântit legea lui Bolojan pe formă sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și fostă consilieră a lui Klaus Iohannis, Mihaela Cochină. Opinia separată a fost semnată de președintele CCR, Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș. Judecătorul Stan a semnat o opinie concurentă la aceeași soluție. Ilie Bolojan, astăzi: Săptămâna viitoare repunem proiectul privind pensionarea magistraților „Săptămâna viitoare vom repune proiectul (în dezbatere publică), în prima parte a săptămânii, trebuie să facem asta ca să existe o perioadă rezonabilă de timp, în așa fel încât CSM să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință. Buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca în termenul cel mai scurt posibil rezonabil să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta, până pe data de 28 nu mai avem probleme legate de pierderea banilor, cel puțin în totalitate. Poți să ai anumite penalizări. E.L: Mențineți acel prag de 70%? La începutul săptămânii viitoare vom tranșa toate detaliile acestui proiect și după ce va fi o decizie a coaliției, îl vom anunța. Trebuie să închidem acest lucru, din punctul meu de vedere, până marți”, a spus astăzi Bolojan într-un interviu la Europa Liberă. Anunțul făcut astăzi de premierul Bolojan, privind redepunerea proiectului privind pensionarea magistraților, ar fi confirmat suspiciunile unor judecători CCR că situația din instituție – cu apariția unor pasaje în motivare care nu au fost
CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT
Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea a constatat că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției. „Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM [a se vedea mutatis mutandis, în privința necesității caracterului valid al solicitării avizului, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, paragraful 66]. Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de art.39 alin.(3) din Legea nr.305/2022. 242”, arată CCR. De asemenea, în motivare se arată că argumentul Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor de serviciu a magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare. Curtea Constituțională, în Decizia nr.467 din 2 august 2023, a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie. Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența justiției. Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea. Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional. În acest context, Curtea Constituțională, în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare. Documentele pot fi consultate mai jos: OP S by BB Dec 479 by BB OP C by BB
Judecătoarea Sorina Marinaș, anchetată disciplinar pentru că a postat motivarea unei „CONDAMNĂRI la MOARTE” în pușcărie
Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu și a deschis o anchetă disciplinară împotriva judecătoarei Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova. Magistratul a publicat pe Facebook motivele pentru care a condamnat un bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor asupra soției. „N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție (…) E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas”, postează magistratul. Pe 24 septembrie, Sorina Marinaș a dispus condamnarea unui bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor calificat asupra soției sale, publicând pe rețelele de socializare motivele acestei sentințe. O bombă cu ceas ‘Maximul general al pedepsei închisorii pentru tentativă la omor calificat asupra soției, în recidivă, după un alt omor și o altă tentativă de omor. N-am vreun sentiment de milă, deși sunt conștientă că va muri în detenție (…) E o soluție care pe mine mă bucură, știu că am scăpat societatea de un ins care era o bombă cu ceas. Și mă bucură, în general, soluțiile când am convingerea ca societatea e liberă, cel puțin pentru un timp, de un individ care pune în pericol drepturi fundamentale (…). Aș vrea să fie o soluție care să revigoreze un pic practica pe procesul de individualizare, să nu ne mai uităm atât la agresor, să ne uităm mai mult la victimă, la frica ei, să ne gândim cum a scăpat și a mers pe stradă, să ceară ajutor, având un batic legat care să oprească sângerarea masivă de la gât’, a scris Sorina Marinaș pe Facebook. Sorina Marinaș: „Azi am primit minunea asta” Judecătoarea ripostează la acuzațiile a Inspecției Judiciare. ‘Urmare a publicării unei soluții de referință, unică în țară pe art.77 Cod penal, azi, la a 42-a victimă a omorului, am primit minunea asta. N-am înțeles exact ce am încălcat din Codul Deontologic, iar codul e destul de voluminos. Însă l-am recitit acum, pe seară, și tot n-am identificat o normă încălcată. Dacă într-o procedură deontologică împotriva unui judecător se pot face acuzații atât de abstracte, în condițiile în care în cameră preliminară în acuzații trebuie indicat cu articol și alineat ce anume a făcut omul, pare că acuzații în cauze penale, vinovați sau nu, au mai multe drepturi decât judecătorul acuzat de inspecție, vinovat sau nu. În România și nu te plictisești niciodată Sunt curioasă măcar dacă a fost citită decizia înaintea sesizării din oficiu. Nu cred, că nu era atașată. Multe sunt posibile în România și nu te plictisești niciodată, îndeosebi ca judecător care vrea să aducă în atenția publică probleme pentru care statul a fost condamnat la CEDO. Soluția a fost prezentată în Plenul Parlamentului azi și este avută în vedere de colegii din întreaga țară. Posibil inspecția să nu își dorească ca un judecător să se implice într-o situație acută ce face obiectul legiferării și care vizează dreptul la viață. No, ghinion. Acest judecător nu e chiar ușor așa de intimidat’, transmite judecătoarea pe Facebook. Recomandarea autorului: Inspecția Judiciară: Judecătoarea ANCUȚA POPOVICIU a dat dovadă de gravă neglijență în dosarul lui Vlad Pascu, 2Mai
CCR motivează secretizarea averilor demnitarilor. Protecția datelor cu caracter personal și ingerința în viața privată, principalele argumente
Protecția datelor cu caracter personal, asumarea răspunderii doar pentru propria persoană, ingerință în viața privată, sunt principalele argumente prin care Curtea Constituțională a României limitează declarațiile de avere strict la persoana publică și nu poate fi extinsă la veniturile familiei. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, conform G4Media. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului: ”În acest sens, Curtea reține că în cauza de față se critică faptul că textul de lege menționat impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile şi obligaţiile declarantului, și pe cele ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual. Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declaraţiile de avere reprezintă acte personale”. ”Curtea reține că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție”. Motivarea CCR mai arată că unul dintre soți poate fi în situația în care nu cunoaște bunurile copiilor, în cazul în care soții sunt separați, iar fostul partener poate refuza îi comunice bunurile copilului. CCR aduce în discuție și situația în care soțul/soția are obligația de a păstra confidențialitatea venitului și vorbește despre un ”viciu de concepție”: ”Tot astfel, există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză de confidențialitate, care se impune și cu privire la declarant, în sensul că acesta din urmă, chiar în calitate de soț, nu va avea dreptul să cunoască aceste venituri, astfel că survine, într-un astfel de caz, consecutiv, imposibilitatea comunicării acestor date în vederea completării declarației de avere, pentru că venitul confidențial nu va putea fi cunoscut de declarant, în calitate de soț al persoanei care obține veniturile aflate sub protecția confidențialității, aceasta făcând parte dintre modalitățile de evitare a divulgării respectivului venit”. ”(…) prevederile legale menționate conțin un viciu de concepție, care, pe de o parte, afectează logica reglementării și, pe de altă parte, ignoră situații care pot apărea în practică, în care obligația este imposibil de realizat”. Demnitate și viață privată Curtea Constituțională mai invocă și dreptul la demnitate și viață privată amintind de o decizie a CCR din 2007 care susținea că publicarea declarațiilor de avere și interese pe paginile de internet ale instituțiilor este neconstituțională. CCR mai spune că în 2010, Parlamentul a modificat legea, dar doar prins prisma anonimizării adreselor și informațiilor cu caracter personal, fapt care încalcă legea fundamentală în stat: ”Curtea a constatat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art.1 alin.(3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art.1 alin.(5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, considerent care își menține valabilitatea în situația actuală”. Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere, reamintește G4Media. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Citiți și: Până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, completarea și transmiterea declarațiilor de avere este valabilă Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele