Alergiile de vară: ce le declanșează și cum le poți ține sub control
Vara este sezonul vacanțelor și al activităților în aer liber, însă pentru multe persoane înseamnă și strănut, nas înfundat, ochi iritați și oboseală. Deși mulți asociază alergiile doar cu primăvara, simptomele pot continua sau chiar se pot intensifica în lunile de vară din cauza polenului, sporilor de mucegai și a altor alergeni din mediul înconjurător. Potrivit dr. Mark Aronica, medic alergolog și imunolog în cadrul Departamentului de Alergologie și Imunologie Clinică al Cleveland Clinic (SUA), alergiile de vară sunt o formă de rinită alergică sezonieră, provocată de expunerea la alergeni care ating concentrații ridicate în sezonul cald. Dr. Aronica este profesor asistent la Facultatea de Medicină Cleveland Clinic Lerner din cadrul Universității Case Western Reserve și este certificat în medicină internă, pneumologie și alergologie-imunologie, tratând pacienți cu astm și alte boli alergice. Polenul și mucegaiul, printre principalii factori declanșatori În sezonul cald, polenul de iarbă, polenul buruienilor și sporii de mucegai se numără printre cei mai importanți factori care declanșează alergiile sezoniere. Polenul de iarbă atinge, de regulă, concentrații ridicate între lunile mai și iulie, iar polenul buruienilor și sporii de mucegai sunt mai prezenți din iulie până în toamnă. La acestea se adaugă alergenii din locuință. Temperaturile ridicate îi determină pe mulți oameni să petreacă mai mult timp în interior, unde pot fi expuși la acarieni, mucegai sau alergeni proveniți de la animalele de companie. Ce simptome apar Printre cele mai frecvente simptome ale alergiilor de vară se numără nasul înfundat, secrețiile nazale, strănutul repetat, presiunea la nivelul sinusurilor și durerile de cap, ochii roșii și iritați, tusea seacă, iritația în gât și senzația de urechi înfundate. Specialistul alergoloc citat atrage atenția că există și un simptom adesea trecut cu vederea. „Oboseala este, de fapt, un simptom foarte frecvent asociat rinitei alergice. Cel mai probabil este cauzată de tulburările de somn. La urma urmei, este dificil să dormi bine atunci când ai nasul înfundat, secreții nazale sau strănuți”, explică medicul. Cum deosebești alergia de o răceală de vară Deși simptomele pot semăna, există câteva diferențe importante. Febra, durerile musculare, greața, vărsăturile sau diareea sunt mai sugestive pentru o infecție virală decât pentru o alergie. În schimb, simptomele alergice se pot accentua în perioadele cu nivel ridicat de polen sau în timpul unor activități precum tunderea gazonului și grădinăritul. „Nivelurile de polen ating, de regulă, valori maxime între orele 5.00 și 10.00 dimineața, astfel că persoanele care ies devreme afară sunt mai expuse”, a precizat expertul în alergologie. Cum poți reduce expunerea la alergeni Specialiștii recomandă verificarea zilnică a nivelului de polen și evitarea activităților în aer liber atunci când concentrațiile sunt ridicate. Nivelul de polen poate fi consultat în aplicațiile meteo și pe platformele online specializate, care publică zilnic prognoze privind concentrația alergenilor din aer, în funcție de zonă. De asemenea, este recomandată păstrarea ferestrelor închise și utilizarea aerului condiționat în zilele cu mult polen. După întoarcerea din exterior, este indicată schimbarea hainelor și un duș înainte de culcare pentru îndepărtarea polenului de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui la reducerea expunerii la alergeni. După ce revii din exterior, este bine să îți schimbi hainele și să faci un duș înainte de culcare pentru a îndepărta polenul de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui, de asemenea, la reducerea expunerii la alergeni. Când este nevoie de tratament Dacă măsurile de prevenție nu sunt suficiente, simptomele pot fi controlate cu spray-uri nazale și antihistaminice recomandate de medic. În cazul persoanelor cu simptome persistente sau severe, este indicat un consult la alergolog, care poate recomanda investigații suplimentare și tratamentul potrivit. Specialiștii atrag atenția că antihistaminicele nu trebuie administrate preventiv, fără recomandare medicală, și nici utilizate pe termen lung dacă simptomele persistă sau se agravează. Foarte importantă este identificarea cauzei alergiei și stabilirea unui tratament adaptat fiecărui pacient. De asemenea, unele antihistaminice pot provoca somnolență și pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi utilaje. Persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate sau cele care alăptează ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a începe orice tratament. Dacă simptomele sunt însoțite de dificultăți de respirație, umflarea feței, a limbii sau a gâtului ori apar reacții alergice severe, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență.
Locul în care nu trebuie săpăstrezi niciodată pâinea. O simplă neatenție îți poate ruina micul dejun
Diminețile în care te pregătești pentru un mic dejun prietenos și elaborat pot fi ruinate de…pâine. Din cauza depozitării improprii temelia gustării de dimineață, pâinea, poate fi mucegăită sau uscată. Mucegaiul poate părea să câștige cursa împotriva poftei tale de mâncare și, dintr-o dată, frigiderul pare fi salvarea. „Frigul ține mucegaiul la distanță!”, te gândești. Mai gândește-te. Îți transformă și pâinea într-o dezamăgire uscată. Frigiderele sunt pentru lapte, resturi și brânză, nu pentru pâine. De ce frigiderul strică pâinea Frigiderul poate încetini creșterea mucegaiului, dar schimbi deteriorarea vizibilă cu o textură mai proastă, o învechire mai rapidă și o tristețe generală de sandviș. Acele amidonuri gelatinizate cremoase din pâinea ta preferată încep să se transforme înapoi în amidonuri uscate, cristaline. La temperatura camerei, acest lucru se întâmplă lent. În frigider, este ca și cum amidonul ar intra rapid. Temperaturile scăzute peste punctul de îngheț fac pâinea să se învechească și să se usuce până la trei ori mai mult decât dacă ar sta confortabil pe blatul de bucătărie. Cel mai bun mod de a păstra pâinea Cel mai bun mod de a păstra pâinea depinde de tipul cu care lucrezi și de momentul în care intenționezi să o consumi. Urmează aceste instrucțiuni pentru a evita stricăciunile din pauză de prânz și pentru a păstra pâinea la cea mai bună formă cât mai mult timp posibil. Depozitare pe termen scurt: Dacă intenționați să consumați pâinea în câteva zile, păstrați-o pe blatul de bucătărie. După ce ați tăiat pâinea, așezați-o cu partea tăiată în jos direct pe tocător. Aceasta creează o etanșare naturală care împiedică uscarea interiorului. Apoi, acoperiți cu o pungă de hârtie pentru a o proteja. Pentru pâine moale pentru sandvișuri: Păstrați pâinea pentru sandvișuri în punga de plastic în care a venit. Concepută să rămână moale, aceasta este exact ceea ce a intenționat fabrica. Depozitați la temperatura camerei, ferit de căldură sau lumina soarelui. Depozitare pe termen lung: Nu veți termina ceva în câteva zile. Congelați-o. Nici nu vă gândiți la frigider. Congelarea practic întrerupe complet învechirea. Acest lucru funcționează pentru pâini întregi, jumătăți sau pâine feliată pentru sandvișuri (pâinea feliată este fantastică direct din congelator pentru prăjire). Puneți pâinea într-o pungă cu fermoar, stoarcând cât mai mult aer posibil. Scoateți pâinea din pungă înainte de a o decongela – altfel, condensul o face umedă. Lăsați-o să stea la temperatura camerei până se dezgheață complet. Pentru o crustă și miezuri proaspăt coapte, introduceți-l scurt în cuptor pentru a se încălzi. Recomandarea autorului: Mihaela Bilic demontează un mit. Care pâine este mai sănătoasă, de fapt: albă sau neagră?
Experții trag un semnal de alarmă: o ciupercă patogenă ar putea ucide milioane de oameni
O criză fungică în creștere Oamenii de știință trag un semnal de alarmă, pe măsură ce Aspergillus – un tip de mucegai comun, dar potențial letal – se extinde la nivel global, pe fondul schimbărilor climatice, anunță Daily Mail. Deși nu reprezintă în mod normal un pericol în mediul înconjurător, sporii inhalați pot cauza aspergiloză, o infecție severă care afectează plămânii și se poate răspândi la organe vitale. Persoanele vulnerabile, cum ar fi cele cu astm, diabet sau sisteme imunitare slăbite, sunt cele mai expuse riscului. Mai grav pe fondul încălzirii globale Pe măsură ce temperaturile globale cresc, ciupercile precum Aspergillus fumigatus se adaptează la temperatura corpului uman și își extind aria geografică în Europa, Asia și Americi. Cercetătorii estimează că, în următorii 75 de ani, acești agenți patogeni ar putea ajunge până în Arctica, punând în pericol alte aproximativ 9 milioane de oameni. Anumite tulpini, precum Aspergillus flavus, produc toxine cancerigene, al căror ritm de generare este accelerat de temperaturi și niveluri ridicate de CO₂. Rezistență și amenințarea super-ciupercilor Utilizarea intensă a medicamentelor antifungice în medicină și agricultură a dus la apariția „super-ciupercilor” rezistente la tratamente. Aceste tulpini evoluează rapid și pot supraviețui chiar și dozelor mari de medicamente, reprezentând o provocare majoră pentru sănătatea publică. Un focar din 2021, în rândul pacienților cu COVID-19 din unele secții ATI, a evidențiat potențialul lor letal, cu o rată de mortalitate de până la 70%. Subevaluate și subfinanțate În ciuda gravității situației, cercetarea în domeniul infecțiilor fungice rămâne sever subfinanțată – doar o mică parte dintre speciile de ciuperci patogene au fost identificate. Oamenii de știință subliniază necesitatea unor sisteme mai bune de monitorizare, modelare și conștientizare publică pentru a preveni o criză globală de sănătate.