Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cazua: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără bani pentru pensii și salarii
Într-un interviu acordat către Antena 3 CNN, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului bancar Mugur Isărescu, a avertizat că România ar putea intra în situația Greciei în anul următor. El a afirmat că statul român riscă o depreciere de curs puternică și riscă să nu mai aibă bani de salarii și pensii în 2026, iar majorările de impozite sunt inevitabile dacă nu are loc o creștere economică semnificativă de 2%. „Dacă nu suntem oameni serioşi şi nu ne facem treaba, rămânem fără bani pentru salarii şi pensii. Dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite.Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat impozit. Este impozitul care se aplică cum ar veni, de azi pe mâine, la toată lumea, se aplică, iar efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai, din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment. Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă, fără să ajungem acolo”, a spus Eugen Rădulescu „Putem ajunge mult mai rău (N.r. – decât TVA-ul de 24%). Riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii. Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba”, a subliniat consilierul guvernatorului BNR. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
EUROSTAT: Inflaţia din România, în luna august, de trei ori mai mare decât media din UEDin cauza măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, prețurile cresc în România de TREI ori mai repede decât în Uniunea Europeană
România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%. Potrivit datelor Oficiului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), publicate miercuri, 17 septembrie 2025, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august, la 2,4%. Astfel, din cauza măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan, prețurile cresc în România de trei ori mai repede decât în Uniunea Europeană. Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. (mai multe informații AICI). România, un nedorit loc 1 în clasament România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, față de luna iunie, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, atunci când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Revocarea plafonului la electricitate a avut ca rezultat o creștere substanțială a prețului la energia electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Alte măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan – creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului – au crescut automat prețurile. (alte detalii AICI) În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Cipru (0%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,6%). Țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,5%), Estonia (6,2%) şi Croaţia (4,6%). Prin comparație cu luna iulie 2025, potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în doar patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 6,6% până la 8,5%). În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august, la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). România, scumpiri în lanț Ce se întâmplă în România? Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%. „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, s-a arătat în comunicatul INS. Isărescu și „cocoașa” din luna septembrie Potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale). Urmează alimentele, alcoolul şi ţigările (0,62 puncte procentuale), iar preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat – în luna august – că inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, atunci când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorina Matei îi face portretul lui Marius Iacob “Elodia”, autorul dosarului lui C. Georgescu: Dovada loviturii de stat nu e, cum nu e nici ELODIA Consilierul economic al lui Nicușor Dan cere PRIVATIZAREA companiilor de stat. USR insistă cu același PLAN de când a intrat în coaliție AUR a depus moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu. Inițiatorii acuză că politicile de mediu slăbesc securitatea energetică a României Crin Antonescu, necruțător. ANULAREA alegerilor: “ILOGICĂ”/ “Dacă PNL devine o forță anti-Soroșistă, o voi sprijini / USR “noii bolșevici” Prietenul lui Iohannis, Jurgen Faff, și asociatul lui de la Fly Lili, puși sub CONTROL JUDICIAR timp de 60 de zile. Procurorii au pus sechestru pe un Airbus
Vești proaste de la BNR. În ziua în care INFLAȚIA ajunge aproape de 8%, Isărescu anunță că greul vine în septembrie
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță o creștere semnificativă a inflației în trimestrul al doilea, influențată de fenomene meteo extreme, creșterea costurilor cu forța de muncă și deprecierea cursului de schimb, în cadrul coferinţei de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. Isărescu arată că inflația va ajunge la 9,6-9,7% în septembrie, față de 9,2% cât arată proiecția curentă, având în vedere evoluțiile din iulie. De asemenea, la finele anului inflația probabil că va depăși 9%, mai spune guvernatorul BNR. „În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, arată şeful băncii centrale. Potrivit guvernatorului BNR, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. „Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, precizează Isărescu. Guvernatorul BNR spune că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, adaugă el. AUTORUL RECOMANDĂ: Rata inflației a EXPLODAT la 7,8% în luna iulie, față de 5,7% în iunie. Energia electrică s-a scumpit cu 63%. Fructele, cu 40% mai scumpe
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei
Mugur Isărescu: Nu e niciun fel de conspirație în faptul că peste tot în lume capitalul nu iubește declarații de tipul naționalizării, confiscări
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a detaliat, marți, cauzele evoluțiilor din ultima perioadă, sub impactul alegerilor prezidențiale, ale cursului valutar și a bursei, detaliind în același timp și scopul și amploarea intevențiilor băncii centrale. Mugur Isărescu a explicat, marți, cu ocazia conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației ediția mai 2025, cele mai noi mișcări de pe piața de capital, în contextul electoral din ultimele săptămâni, care au determinat intervenția băncii centrale, cu costuri aferente. Cursul valutar a ajuns marți la 5,0848 de lei pentru un euro, în ușoară creștere față de cel de luni, de 5,0315 de lei/euro, după ce a sărit prima dată de pragul de 5 lei acum două săptămâni, după primul tur al alegerilor prezidențiale câștigate de suveranistul George Simion, dar este sub recordul istoric de pe 8 mai, de 5,1222 lei/euro. Odată cu anunțarea victoriei lui Nicușor Dan, moneda națională a înregistrat cea mai puternică apreciere din ultimii trei ani în raport cu euro, potrivit datelor Bloomberg. În ceea ce privește piața de capital, bursa a deschis și marți pe verde, la fel ca luni, indicele BET (Bucharest Exchange Trading) al BVB, cel mai important indice, care urmărește evoluția acțiunilor celor mai mari companii, din energie, dar și actori pe piața bancară și comunicații, încheind ziua de tranzacționare cu un plus de 4,08%, în timp ce după 4 mai, era pe un minus de 2,88%. Astfel, marile companii au început să recupereze din pierderile suferite în ultimele două săptămâni. „O avalanșă de factori negativi / Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi” „În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, aș spune istoric probabil că unele din cele mai mari. N-au fost determinate de un singur element, aici a fost o avalanșă de factori negativi. A început datorită tensiunilor și discursului public, deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat. Apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului practic. Și mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanțe nu a putut, luni, după alegeri, pe data de 5 sau 6 mai, nu mai țin minte, n-a putut să absoarbă, să ia bani din piață și a și anunțat acest lucru”, a explicat, marți, Mugur Isărescu. În această situație, piața a reacționat rapid, iar BNR a trebuit să intervină. „În consecință, am asistat la ieșiri masive. Problema majoră n-au fost intervențiile, o spun acuma în clar: Banca Națională intervenit și în ziua imediat după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacționare și știu să le citească, pentru că o parte din intervențiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediere, așa se face în orice sau de către orice banca centrală în anumite situații și asta a fost o situație pe care noi am gândit-o, că ne așteptam la diverse mișcări de capital. Orice intervenție scoate lichiditate din piață, deci nu cum am mai citit și așa, și acum, și la criza cealaltă din 2007-2008, «Banca Națională a luat lichiditate din piață», în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. Nu, n-am făcut acest lucru, dar gândiți-vă: dacă vinzi un miliard de euro scoți din piață 5 miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei și retragerile de lichiditate sunt chiar foarte important e dacă intervențiile sunt mari”, a explicat șeful băncii centrale. „Cursul de sub 5 lei era in imposibil de aparat” Mugur Isărescu a explicat de ce nu a putut rămâne cursul sub pragul de 5 lei pentru un euro. „Ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp; adică pe de o parte să apere leu, cursul și pe de altă parte să introducă lichiditate în piață. Și în aceste condiții, cursul de sub 5 lei era in imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneți dumneavoastră, pierderii de rezervă – nu este cuvântul cel mai potrivit, că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață, este o pierdere relativă – dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar și a plăților din economie. Banca centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri și este un echilibru foarte dificil de făcut”, a detaliat guvernatorul BNR. Șeful BNR a confirmat oficial că în acest context s-a creat o celulă de criză, la discuții a venit și Ministerul de Finanțe și s-au găsit soluții, astfel că s-a limitat și deprecierea cursului și s-a asigurat și lichiditatea în piață pentru plățile bugetare, inclusiv sume mari de plăți de pensii. „Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi și mai ales între timp să fie dificultăți și în ceea ce privește onorarea unor plăți publice. Deci, cam aceasta a fost realitatea, pentru că am văzut, am citit o sumedenie de speculații”, a precizat Mugur Isărescu. De ce a fost cursul relativ stabil? Șeful băncii centrale a explicat și cum de a rămas cursul relativ stabil, prezentând grafice aferente. „A fost stabil cam din 2021, dar, în același timp, rezervele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Deci să nu spun că s-au dublat, dar aproape că s-au dublat. Păi cum putea să fie cursul stabil și artificial, nu?, dacă noi, în același timp, am asigurat și finanțarea unui deficit de cont curent, pe care o să-l vedeți, și ar fi și intervenit ca să ținem un curs artificial. Nu, cursul a fost curs de piață și singurul lucrul pe care l-a făcut Banca Națională în urmii 3-4 ani a fost să
Fiica guvernatorului BNR și-a dat demisia din Comitetul Reprezentanților Fondului PROPRIETATEA. Care este urmarea
Ileana – Lăcrămioara Isărescu a demisionat, luni, din poziția de membru al din Comitetul Reprezentanților Fondulului Proprietatea, a anunțat, marți, Franklin Templeton International Services S.À R.L., administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al acestei entități. Fondului Proprietatea S.A. Specialista în economie internațională, cu un Master la harvard în administrarea afacerilor, Ileana – Lăcrămioara Isărescu, fiica Guvernatorului Băncii Naționale a României, și-a dat demisia, a luni, din Comitetul Reprezentanților Fondulului Proprietatea, după cum a anunțat reprezentatul permanent al Franklin Templeton International Services S.À R.L., Johan Meyer, printr-un comunicat de presă și o informare transmisă acționarilor pe Bursa de Valori București, YER „Franklin Templeton International Services S.À R.L., în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic („AFIA” sau „Administrator de Fond”) al Fondul Proprietatea S.A („Fondul”), dorește să aducă la cunoștința acționarilor că în data de 5 mai 2025 a fost informat de către doamna Ileana – Lăcrămioara ISĂRESCU cu privire la demisia sa din Comitetul Reprezentanților și motivele acesteia”, se arată în informare, fără a detalia însă motivele invocate. Reporterul Gândul a transmis reprezentanților Fondului o solicitare privind motivele demisiei, care va fi inclusă, în măsura în care va fi primit un răspuns. Potrivit CV-ului oficial publicat pe site—ul Fondului, Ileana – Lăcrămioara Isărescu este un „director nexecutiv experimentat, consilier strategic și lider superior cu peste 20 de ani de experiență în dezvoltarea afacerilor, finanțe și relații guvernamentale, care oferă o viziune strategică unică asupra activităților comerciale din perspectiva afacerilor de reglementare și guvernamentale. O persoană imparțială și directă cu influență asupra factorilor de decizie la nivel de consiliu, care vede oportunități acolo unde alții nu văd. Un specialist în previziuni, care înțelege nuanțele și provocările cu care se confruntă companiile și care păstrează echilibrul, cu menținerea preocupărilor naționale”. Care e procedura Ileana – Lăcrămioara Isărescu era unul dintre cei cinci membri ai Comitetului Reprezentanţilor, numiți de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor. Ea a fost numită în 1 octombrie 2024, iar mandatul expira în 1 octombrie 2027. Potrivit actului constitutiv, Adunarea generală ordinară a acţionarilor va numi un Comitet al reprezentanţilor, alcătuit din 5 membri, şi le va stabili remuneraţia, iar orice acţionar va avea dreptul de a formula propuneri cu privire la membrii Comitetului reprezentanţilor. Membrii Comitetului reprezentanţilor pot fi acţionari ai Fondului Proprietatea sau alte persoane desemnate de acţionari şi trebuie să aibă experienţa şi cunoştinţele corespunzătoare pentru a primi rapoartele AFIA şi ale consultanţilor şi de a emite judecăţi pe baza informaţiilor primite în legătură cu administrarea Fondului Proprietatea, în limitele obiectivelor şi ale principiilor stabilite de politica de investiţii, precum şi de legile şi regulamentele aplicabile. De asemenea, membrii Comitetului reprezentanţilor trebuie să aibă calificarea corespunzătoare pentru a decide (dacă este necesar, cu ajutorul unui consultant independent) dacă tranzacţiile propuse de Administratorul de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA), care necesită aprobarea Comitetului reprezentanţilor, sunt realizate în avantajul acţionarilor, arată actul contitutiv. „În caz de vacanţă a locului unuia sau mai multor membri ai Comitetului reprezentanţilor, adunarea generală a acţionarilor se va convoca de urgenţă pentru numirea de noi membri. Pentru perioada de până la decizia adunării generale, ceilalţi membri ai Comitetului reprezentanţilor vor desemna membrii interimari pentru completarea locurilor vacante. Decizia Comitetului reprezentanţilor cu privire la numirea membrilor interimari se va comunica AFIA, auditorului şi se va depune la registrul comerţului” Fondul Proprietatea a fost înființat de Guvernul României în decembrie 2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate, în mod abuziv, de regimul comunist (în special în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă), prin acordarea de acţiuni la Fondul Proprietatea, în funcţie de pierderile suferite. În structura acționariatului şi numărul total al drepturilor de vot la nivelul Fondul Proprietatea SA la data de 31 martie 2025, astfel cum au fost primite de la Depozitarul Central SA, statul român, prin Ministerul Finanțelor, deține 10,42% din capitalul social subscris și vărsat. Capitalizarea Fondului, care deține acțiuni în mari companii de stat, este de 1.253.640.601,75 lei, marți după amiază, la ora 16:00, când acțiunile acestuia au înregistrat a o scădere de 1,99%. Acest trend este înregistrat la BVB de luni, după anunțarea rezultatelor turului 1 al alegerilor prezidențiale. Bursa de Valori București a deschis pe roșu luni, cu toți indicii bursieri în scădere, la fel și marți. Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele