Piedone vorbește despre execuția sa politică din fruntea ANPC: „Mi se trage de la aceste multinaționale care au o putere financiară colosală”
Fostul șef al ANPC, Cristian Popescu Piedone, spune că a fost „executat” de către „vasalii multinaționalelor, băncilor, vămilor”. Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții telefonice la România TV, sâmbătă seara. „Când am spus ce le dă de mâncare” a fost momentul care l-a scos pe Piedone atât din cursa pentru Primăria Capitalei, cât și de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a mai spus acesta, sâmbătă seara. „Ați mai văzut vreun control, până la venirea mea la ANPC, în supermarketuri sau după ce-am plecat eu? Astăzi nu mai controlează nimeni nimic”, a declarat Piedone la România TV. Piedone a mai spus că se află sub control judiciar din cauza faptului că a redat „realitatea reală nu cea virtuală care îi este indusă cetățeanului.” Fostul șef al ANPC a mai spus că plecarea sa din fruntea Autorității a avut 2 cauze. „Mi se trage de la aceste multinaționale care au fost foarte deranjate și au o putere financiară colosală și ‹grija› unora că voi candida la Primăria Capitalei.” În ceea ce privește planurile sale politice, cu noul partid, Cristian Popescu Piedone are unele foarte îndrăznețe. „Țelul meu este ca acest partid să ia minim 10% în Parlamentul României”, a mai spus acesta la RTV. RECOMANDAREA AUTORULUI: Piperea sună alarma: ”Conducerea ANPC este fie la AREST, fie sub control judiciar” Piedone revine în politică cu PNRR. Fostul șef al ANPC cheamă românii în partidul său
Scutiri pentru MULTINAȚIONALE, austeritate pentru educație. Cristian Socol: Povara fiscală cade pe umerii populației și IMM-urilor
Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra consecințelor deciziei de a elimina IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri. Economistul precizează că povara fiscală cade pe IMM-uri și populație, în timp ce multinaționalele beneficiază de scutiri semnificative. Potrivit acestuia, bugetul de stat pierde astfel aproximativ 1,2 miliarde de lei din taxarea multinaționalelor, ceea ce face ca argumentele privind deficitul bugetar și nevoia de bani să devină „necredibile”. „Argumentele economice si sociale nu au ținut. Din momentul în care s-a eliminat IMCA(impozitul minim pe cifra de afaceri) adică s-au dus 1.2 miliarde lei încasari la bugetul de stat din taxarea multinationalelor, orice discuție legată de deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă. Mai mult, orice demers al populației și IMM-urilor care suportă povara fiscală pe umerii lor este total legitim. S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de 3 ori mai mare decât economiile facute la buget cu toate masurile de austeritate din educație din acest an. Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse și clasa mijlocie, pe IMM-urile și companiile corecte fiscal”, transmite Cristian Socol pe Facebook. În pachetul 2 de măsuri, Guvernul a decis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor a spus că noul sistem tratează „punctual cheltuielile sensibile” ale companiilor multinaţionale, subliniind că statul român îşi doreşte investiţii din partea acestor companii. AUTORUL RECOMANDĂ: Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ELIMINAT. Nazare: Ne dorim investiții din partea acestor companii Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Sorin Grindeanu anunță ca PSD propune măsuri fiscale pentru taxarea MULTINAȚIONALELOR și o nouă lege a insolvenței în pachetul 2 fiscal
Liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat luni că PSD a venit cu o serie de propuneri în pachetul 2 fiscal care vizează taxarea externalizării profiturilor multinaționalelor. „Discutăm de măsuri fiscale din pachetul doi, care din perspectiva noastră sunt de două tipuri. O parte – și le-am mai spus – trebuie să fie de îndreptare a anumitor excese din pachetul unu și, în al doilea rând, măsuri care să se adreseze și spre ceea ce înseamnă o taxare a capitalului, în special a multinaționalelor și o urmărire mai bună a veniturilor pe care le obțin și a prețului și a taxării transferurilor sau a banilor care ies din țară”, a spus Grindeanu la sediul partidului. Potrivit acestuia, în această perioadă la Ministerul Finanțelor Publice se lucrează la rectificarea bugetară. „În primul rând, suntem într-o perioadă în care discutăm de rectificare bugetară, o rectificare bugetară pe care Ministerul Finanțelor, domnul Nazare, a început sau la care a început să lucreze și unde e nevoie de discuții cu toate ministerele, să știm unde ne aflăm, să știm ceea ce ne propunem până la sfârșitul anului, astfel încât să ne atingem toate țintele macroeconomice”. Cât despre măsurile fiscale pe care PSD le vede în pachetul doi, pe lângă cele care vizează marile companii transnaționale, Sorin Grindeanu a vorbit și despre modificări la legea insolvenței. „Trebuie să vorbim și de o nouă lege a insolvenței. Se lucrează la acest lucru. Are toată susținerea noastră domnul ministru Nazare. Am și transmis…. Am avut vineri întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și am transmis un set de propuneri”, a adăugat șeful PSD. Gândul a scris în exclusivitate, încă din 24 iulie, despre propunerile PSD din pachetul 2 fiscal – VEZI AICI. Sursa: Facebook/ PSD AUTORUL RECOMANDĂ:
Florin Cîţu: Multinaţionalele plătesc mai mult decât companiile româneşti.
Florin Cîţu a afirmat, în cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuţ Cristache”, că multinaţionalele sunt principalii contribuabili la bugetul statului român, atât prin impozitele pe profit, cât şi prin contribuţiile salariale. În acelaşi timp, fostul premier a criticat noul sistem de impozitare, despre care spune că ar putea face România mai puţin atractivă pentru investitori. „Cele mai mari venituri la buget vin de la multinaţionale. Ele plătesc aici angajaţi, TVA, forţă de muncă. La final, tot în România plătesc”, a spus Cîţu. „În România, multinaţionalele plătesc mai mult decât restul. Şi salariile medii sunt mai mari decât în companiile româneşti.” În discuţia despre fiscalitatea marilor companii, Cîţu a subliniat că impozitarea se face deja la nivel local în cazul subsidiarelor şi sucursalelor, inclusiv în domeniul bancar. „Este o diferenţă, e adevărat, dar nu una care face diferenţa”, a punctat el, referindu-se la dezbaterea privind impozitarea profiturilor în ţara unde acestea sunt generate. În ceea ce priveşte contextul internaţional, Cîţu a menţionat iniţiativele OECD pentru stabilirea unui nivel minim global de impozitare, dar şi reticenţa SUA în aplicarea acestora. El a atras atenţia că România riscă să îşi piardă competitivitatea faţă de ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia, care oferă condiţii fiscale mai atractive. „Noi nu ne batem cu Franţa şi Germania pentru capital. Ne batem cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Cehia. Iar toate aceste ţări au impozite mai mici decât noi, atât pentru companii, cât şi pentru forţa de muncă”, a avertizat fostul premier.
Sorin Grindeanu: „Susținerea economiei va fi inclusă în pachetul doi, valul doi”
Sorin Grindeanu anunță pachetul de măsuri agreat politic de Coliție în pachetul doi al Guvernului Bolojan. Consiliile de administrație din companiile de stat vor fi drastic reduse, o dată cu cuantumul indemnizațiilor. De asemenea, se va pune accent pe taxarea multinaționalelor, bănci sau alte entități comerciale. Băieții deștepti din energie nu vor fi nici ei uitați. Susținerea economiei va fi inclusă în pachetul doi, valul doi. Noi vrem să discutăm mult despre și să luăm decizii despre ceea ce înseamnă consiliu de administrație și reducerea acestora. Au mai fost limitate aceste indemnizații. Depinde și de importanța acelei companii, că una este să fii în consiliul de administrație, nu știu la o tipografie și alta este să fi în consiliul de administrație la Portul Constanța, sau la Aeroportul Otopeni, sau la CNAIR. Limitarea participării în consiliile de administrație și indemnizație vor fi reduse, confirmă Grindeanu. Al doilea lucru, prima măsură ar fi limitarea participării în consiliul de administrație, reducerea indemnizației, a indemnizațiilor și stratificarea lor. Din punctul meu de vedere este este extrem de de important este de a ne ocupa în perioada următoare de ce înseamnă transferul de capital din România. Aici trebuie măsuri. Sunt companii care nu consumă nimic din România, subliniază președintele interimar PSD. E pentru prima dată când o spun public. În perioada aceea în care am fost director la ANCOM, obligația anumitor companii era să vină, fie și acuma, să vină să-și prezinte datele economice, bilanț… Există companii mari pe care le știm cu toții, da, care nici măcar birotica sau chestiuni de acest tip nu și le cumpără din România. Salarii plimbate prin paradisuri fiscale, este o altă temă pusă pe masă de Grindeanu. Sunt domni care apar la televizor și ne dau lecții, guvernanților, și au dat în această perioadă care își iau salariile prin firme, în paradisuri fiscale și nu plătesc impozite în România. Doar că o să venim cu reglementări de acest tip și am anunțat în azi în Parlament cu un pachet care să se dea reglementări care să se adreseze și acestor tipuri de de măsuri. Băieților deștepți din energie li se pregătește ceva, promite social-democratul. Asta doua poveste. A treia, o chestiune care de ani de zile a rămas așa, cumva în aer, sunt acești băieți deștepți din energie care, indiferent de guvern, cel puțin în ultimii 15 ani, 20 de ani au supraviețuit poate mai bine și au făcut profituri uriașe. Și am ajuns în acest moment și am cerut ministrului Bogdan Ivan să vină cu o reglementare. Am ajuns în acest moment o țară care totuși are potențial energetic, să aibă una din cele mai scumpe energii din euro. Sucursalele băncilor din România câștigă mi mult ca în țara mamă, observă Grindeanu. Eu spun că da, sunt bănci, ca să dau un exemplu. Da, sunt bănci care în România sucursala din România da, sucursală aici. Bănci, totuși, cu sediul central în altă parte, sucursala din România câștigă de trei-patru ori mai mult decât în țara mama de unde au venit. Aici lucrurile trebuie să fie reglementate, și vor fi, în perioada următoare și partea acordului pe care noi le-am discutat cu celelalte forțe politice din din această coaliție. Citiți și: Sorin Grindeanu, despre Cioloș – șef de serviciu secret: O SPECULAȚIE / Ce spune liderul PSD despre Nicușor Dan
Ilie Bolojan, despre măsurile pentru multinaționale: O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer
Ilie Bolojan, premierul României, a susținut vineri o conferință de presă în care a prezentat noile măsuri pe care Guvernul le are în plan pentru perioada următoare. Întrebat dacă în pachetul doi sau în pachetul trei se vor regăsi măsuri referitoare la multinaționale, premierul a precizat că „o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști”. „În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață”, a mai adăugat premierul. Proiect privind multinaționalele, rămas blocat în Parlament În anul 2023, un proiect de lege depus în Parlament de PNL prevedea că printre cheltuielile care nu sunt deductibile se numără cele cu „serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România”. Proiectul a trecut de Senat, la două luni după depunerea sa, acolo unde s-a adăugat și prevederea că deducerea acestui tip de cheltuieli, „pe baza unor tranzacții calificate ca fiind artificiale (…), reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 200% din valoarea cheltuielii deduse”. „Am depus un proiect de lege care să interzică clar externalizarea profitului pentru multinaționale, în baza unor cheltuieli de consultanta deductibile. Această problemă a rămas în continuare nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier, pharma sau mari retaileri înregistrează profit ZERO și pierderi”, spunea liberalul Florin Roman, unul dintre inițiatori, în 2023. Surse politice spun că acest proiect ar fi putut reprezenta o alternativă pentru impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozit pentru care USR a inițiat un proiect de lege de eliminare a sa. Inițiativa este înregistrată momentan la Senat. „lmpozitul minim pe cifra de afaceri, introdus prin Legea nr. 296/2023 şi aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii. La nivel declarativ a fostjustificat drept o măsură prin care se doreşte combaterea «optimizării fiscale» prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer. (…) Cu toate acestea, în realitate, lMCA se dovedeşte că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci şi companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabil în mod corect”, se arată în expunerea de motive a proiectului. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, cu atât este mai bine” Proiectul a rămas blocat, însă, la Camera Deputaților, iar premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă o astfel de prevedere ar putea să existe următoarele pachete fiscale. Acesta a precizat că „în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține”. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine. (…) Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns la guvernare și au trebuit să voteze împotriva propuneri lor. Sper să nu ajung în această situație niciodată și dacă particip la un proiect să știu că îl votez în oricare din situații”, a mai declarat premierul Ilie Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul Ilie Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de PARLAMENTARI Ilie Bolojan: Înainte de a majora TAXELE ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale