Ministrul muncii, despre munca la negru în România: Cel mai grav caz a fost cu un singur angajator care avea 500 de angajați fără contract
„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul. Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul. Controale și sancțiuni: insuficienți inspectori Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă. „Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole. Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”. Cele mai mari nereguli descoperite Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală. „Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul. Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru. Legea muncii pe platforme: transparență și reguli clare Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme. „Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul. Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația. Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.
Este oficial! Angajatorii primesc amenzi de 40.000 de lei pentru fiecare muncitor care lucrează la negru. La Iași, ITM a aplicat amenzi de 3.125.000 de lei pentru munca nedeclarată
Angajatorii vor plăti amenzi mai mari pentru munca la negru. Amenda pe care o plătesc aceștia este de 40.000 de lei pentru fiecare persoană în parte. La Iași, ITM a aplicat amenzi de 3.125.000 de lei pentru munca nedeclarată Legislația privind protecția muncii s-a schimbat, iar aceste modificări aduc sancțiuni mai drastice pentru angajatori și o protecție sporită pentru angajați. Guvernul a înăsprit dramatic sancțiunile pentru munca la negru, amenzile fiind majorate de la 20.000 lei/persoană fără contract la sume cuprinse între 40.000-1.000.000 de lei. Specialiștii din domeniul muncii din Iași susțin că a crescut numărul de persoane descoperite că lucrează fără contract de muncă, iar anul 2025 este unul cu o creștere semnificativă a fenomenului privind munca la negru. Contractul individual de muncă se întocmește obligatoriu în formă scrisă, se semnează de angajator și angajat, se înregistrează în Registrul General de Evidență a Salariaților și se înmânează salariatului. Toate aceste operațiuni se fac cu o zi lucrătoare anterior începerii activității salariatului. Munca nedeclarată înseamnă încălcarea de către angajator a acestor obligații. Munca la negru se pedepsește cu amenzi duble pentru angajatori Munca nedeclarată sau munca la negru reprezintă primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Amenda pentru această ilegalitate crește de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 de lei (Legea nr. 239/2025). Primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în Registrul General de Evidență a Salariaților, cel târziu în ziua anterioară începerii activității, se sancționează contravențional cu amendă de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. De asemenea, primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat se sancționează contravențional cu amendă de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, iar primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se sancționează contravențional, cu amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Identificarea și combaterea muncii nedeclarate reprezintă un obiectiv important al controalelor pe care inspectorii de muncă le desfășoară în domeniul relațiilor de muncă, pe baza planificării anuale sau a informațiilor conținute de sesizări. Pe lângă acestea, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași desfășoară și acțiuni concertate de control pentru combaterea muncii nedeclarate, în cadrul unor campanii dispuse de Inspecția Muncii la nivel național sau a unor acțiuni organizate la nivel județean. Munca la negru a luat amploare în județul Iași, în domeniul construcțiilor În anul 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași a desfășurat campanii și acțiuni de control a muncii nedeclarate în domeniile: construcții, hoteluri și restaurante, livrări la distanță, pază și protecție, jocuri de noroc, transport rutier, agricultură, manipulare/coletărie și comerț. În total, de la începutul anului 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași a realizat 1.700 de controale în cadrul cărora au fost identificate 250 de persoane care desfășurau muncă nedeclarată la 92 de angajatori, iar sancțiunile contravenționale aplicate au avut o valoare de 3.125.000 de lei. Comparativ, în anul 2024, ITM Iași a realizat 2.038 de controale în cadrul cărora au fost identificate 123 de persoane care desfășurau muncă nedeclarată la 56 de angajatori, iar sancțiunile contravenționale aplicate au avut o valoare de 2.205.000 de lei. „Pe parcursul ultimilor ani, incidența cea mai ridicată a muncii nedeclarate a fost în domeniul construcțiilor, însă experiența recentă ne arată că în domeniul livrărilor la distanță a produselor alimentare prin intermediul platformelor digitale este necesară mai multă monitorizare și control pentru identificarea eficientă a muncii nedeclarate”, a transmis Costel Grojdea, inspector-șef ITM Iași. În 2025, a crescut fenomenul privind munca la negru, astfel că angajatorii vor plăti amenzi mai mari. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministrul Muncii, Florin Manole, recunoaște că nu se știe amploarea fenomenului muncii la negru, dar… trebuie combătută prin toate mijloacele
Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat joi seară, la Antena 3, că munca la negru este un fenomen care trebuie combătut prin toate mijloacele şi pentru asta trebuie să colaboreze instituţii, sindicate şi patronate, pentru că bugetul nu încasează bani pentru oamenii care nu au contracte de muncă, iar la pensie aceştia se trezesc cu venituri mici. De asemenea, întrebat dacă se cunoaşte dimensiunea naţională estimativă a muncii la negru, Manole a recunoscut că… „Nu, pentru că nu cred că până acum am avut puterea la Inspecţia Muncii suficientă putere ca să acoperim tot fenomenul, pentru că inspectorii de muncă nu sunt suficient de mulţi, pentru că posturile neocupate de la Inspecţia Muncii sunt multe, pentru că avem şi carenţe în legislaţie sau uneori în proceduri”. Ministrul a explicat că nu toţi inspectorii de muncă merg cu jandarmi pe teren. „Sunt şantiere în care oamenii sunt un pic mai aspri, ca să zic aşa, dacă n-ai jandarmul să te sprijine, controlul e mai timid (…) cu Jandarmeria ar putea să aibă, cred eu, mult mai mult succes”, a completat ministrul Muncii. Ministrul Muncii a dat și un exemplu, un control al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) al Municipiului București efectuat pe un şantier din Bucureşti, unde, între 70 de angajaţi, 17 persoane erau fără contract individual de muncă. „Oamenii ăia care erau din satele din jurul Bucureştiului, cei mai mulţi dintre ei, sunt oameni care vor să muncească pentru că de-aia au bătut drumul şi de-aia lucreau pe un şatier. Sunt oamenii care merită un venit decent, pentru că munceau acolo, nu-i ţinea nimeni de pomană. Dar sunt oameni pentru care un angajator care încălca legea nu plătea nicio taxă. Şi sunt oameni pentru care ieri, azi, acum o lună, acum un an bugetul nu că n-a încasat niciun ban, dar n-a înregistrat nicio cotizaţie. Şi peste ani de zile, când acei oameni vor ajunge la pensie, vor vedea că pentru 2025 cotizaţia lor e mică sau nu există şi contribuţia lori e mică, sau nu exista, deci pensia lor va fi cu atât mai mica”, a declarat ministrul la Antena 3. În acest context, el consideră că „munca la negru trebuie combătută prin toate mijloacele – ITM, sindicate, patronate”. „Toată lumea are interesul, toatã lumea cinstitã, are interesul ca acest flagel să fie combãtut. Şi chiar şi acei oameni, sărmani, care muncesc şi care nu ştiu drepturile sau poate care nu au puterea să-şi ceară drepturile în faţa unui angajator şi în lipsa unei alternative de lucru mai bune, toţi aceşti oameni vor un lucru singur şi simplu. Să fie totul legal. Şi atunci vom avea cotizaţii mai mari la pensii, un buget mai consolidat şi deci şi posibilitatea de a acorda venituri justificate şi mai mari cetăţenii”, a precizat acesta. FOTO – Alexandru Dobre (Mediafax Foto)
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul